mi-e teama sa nu aiba autism
Raspunsuri - Pagina 14
bird70 spune:
Mihaela,
eu nu vreau sa ma cert sau sa ma contrazic cu nimeni, eu incerc sa ajut din experienta mea. Nu am zis niciodata la nimeni sa nu faca ABA. Am zis intotdeauna sa se informeze cu atentie si sa isi asculte instinctul. Nu vad nimic rau in asta. ABA nu este ceva standard, metoda depinde ENORM de mult de scoala instructorului si in aceasi scoala de interpretarea fiecaruia si de ce nu de talentul, empatia si 'urechea muzicala' a fiecarui individ. ABA nu este ca o pastila care poti fi sigur ca daca scrie 500 mg de paracetamol, fiecare pastila va contine 500 mg de paracetamol. Un instructor ABA poate fi extrem de empatic, combinat cu o scoala care e la punct cu ultimele noutati si cu talentul individual sa faca minuni, la fel de bine alt instructor poate sa faca mai mult rau copilului decat bine. Intelegi ce spun cand vorbesc de instinct? Ca parinte trebuie sa iti urmezi instinctul, nu reclama colorata care promite minuni si sa decizi daca este sau nu bine pentru copilul tau.
Eu nu am zis la nimeni sa lase copilul sa tipe si sa nu faca nimic. Nu asta este abordarea mea. Ce zic eu este sa asculti copilul, sa il ajuti cu ce are nevoie nu cu ce crezi tu 'ca trebuie' sau ce iti spun altii. Ce am facut eu nu este in contradictie cu ABA sau cu alte terapii si cred ca fiecare parinte cu un copil mai special trebuie sa aplice indiferent ce alte terapii mai face. Un copil special cere multa munca si multa multa dragoste. Dragostea suprema este sa il iubesti, sa il ajuti fara sa incerci sa faci din el ceea ce nu este.
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
asteryaro spune:
Buna dimineata!
Am citit postul lui Bird 
de 2 ori, ca sa fiu sigura ca-i voi intelege MESAJUL transmis.
Ca sa-ti poti ajuta copilul, trebuie mai intai sa-l intelegi, si apoi sa-l accepti, ceea ce noi, cele de aici, cu siguranta am facut-o deja 
.
Eu gasesc absolut normal tot ce spune ea in postul ei, si ma duce cu gandul la o carte pe care am frunzarit-o - "Give me 5" -, in care autoarea ne "indemna" sa purtam "auti-ochelari", tocmai pt. a descifra anumite lucruri, pt. a intelege cu adevarat autismul si manifestarile copiilor autisti.
Si DA, Bird, asa este cu instructorii/terapeutii ABA, depinde de "n" factori succesul acestei terapii, nu este suficient doar sa "facem ABA" dupa manual si gata! reusita este garantata 100%.
Cred ca amica Cilutzei a dorit sa spuna ca predominanta este dragostea mamei si ca, prin comparatie, medicatia si terapia ajuta mai putin.
Si iarasi ma minunez de cat de interpretabila este limba romana... de multe ori efortul este mare sa incerci sa deslusesti mesajul "dintre" randuri, dar merita.
www.dropshots.com/asteryaro7" target="_blank">(PHOTO)
mihaela77O spune:
Bird,eu nu ma cert,exact cum ai facut tu,asta am facut si eu,mi-am spus parerea din proprie experienta!
MIHAELA 
DE 
ANDREEA(03.04.1997) SI 
MIHAITA(25.09.2003)
Blogul lui Mihaita
Vreau Sa Nu Mai Fiu DIFERIT
A&M
Viata...
CLIPE DE VARA-mih1 si mih2
cilutza_84 spune:
salutare tuturor din nou,
dupa ce am citit mesajele voastre am ajuns la o concluzie... sa-i spun asa...momentana. probabil ca pe parcurs, in timp, voi trage alte si alte concluzii :)
toata lumea are dreptate. terapia, medicamentele si instinctul si caldura si dragostea noastra(puteti pune si alta ordine) ajuta enorm de mult copilul.
bird, acum cateva zile pinkutz facea crize traumatizante pentru el si pentru mine cand, dupa ce termina orele de terapie, venea ora mesei si trebuia sa-i dau sa manance. terapeutii mi-au zis ca deocamdata sa nu incercam sa-i dam din mancarea pe care o primeste in timpul terapiei, asa ca ii dadeam lui pinkutz mancarea lui preferata... lua cate o lingurita, doua si apoi il apucam nervii mari si ma respingea. eu am insistat, dar nu intr-un mod exagerat. adica umblam dupa el si continuam sa ii dau. eram convinsa ca face asa din incapatanare si nu mi se parea ok asta. ce facea el: incepea sa urle, plangea pana se inrosea, pana se invinetea, ii tremura capul, se tragea cu mainile de par si totusi: MANCA TOT! a doua zi la fel. a treia zi incepuse din nou. nu l-am mai fortat. ii dadeam cate o lingurita la cate 10 minute asa. intre timp mai dansam, mai il gadilam, mai chicoteam noi si totul a fost ok. pe la jumatatea borcanelului venea singur la mine sa manance. in momentele alea ma gandeam la ce ai povestit tu mai demult cu fetita ta care nu suporta cand auzea dusul si ca i-ati facut baie in cada umpluta cu apa si a fost ok. m-am simtit ca o vaca proasta care nu e in stare sa-si inteleaga copilul si in acelasi timp m-am bucurat ca pana la urma am avut instinctul sa realizez ce si cum sa fac. cu toate astea sunt momente cand tot nu reusesc sa inteleg ce-i cu el. ma lupt in fiecare zi sa ii patrund adanc in minte si in suflet. si vad ca ne merge din ce in ce mai bine :)
terapeuta lui este o fata extraordinara, care are un feeling extraordinar si se vede atat de clar ca s-a atasat de copil si pune tot sufletul in ceea ce face. asta nu poate decat sa ma bucure. el face progrese. mici, dar le face.
in ce priveste sfaturile fostei mele colege de job, ma infuriasem putin pentru ca tonul mesajului ei era clar un pic aiurea. nu are rost sa postez mesajul ei aici :)) ar fi si culmea... :))
eu cred ca totul ajuta. m-am gandit foarte mult cu terapia asta. la un moment dat, in primele zile, cand auzeam cum urla bietul pinkutz la terapie, imi ziceam: s-o ia dracu de terapie! eu trebuie sa lucrez ... CEVA... cu pinkutz. nu m-am pripit si nu am luat aceasta decizie de a renunta asa usor. inca mai am dubii si acum. cine nu ar avea, atata vreme cand in mintea si in sufletul meu se zbat tot felul de ganduri si sentimente contradictorii...
oricum rau nu ii face. eu cred ca si unui copil obisnuit i-ar ajuta aceasta terapie...
ieri l-am vazut pe pinkutz cum dansa cand auzea muzica de pe un cd "cutiuta muzicala". se balanganea de pe un picior pe altul. mi-a venit sa plang pentru ca facea asta ca un robotel si cu o mutrita nu atat de incantata. dar ii placea totusi. terapeuta mi-a zis: trebuie sa te bucuri, gandeste-te ca nu a mai facut asta niciodata. totusi a invatat ceva nou. ASA ESTE! ARE DREPTATE! apoi pinkutz a terminat terapia, l-am luat cu mine si i-am dat drumul la bebe tv, unde era si acolo muzica. a inceput pinkutz sa danseze, dar de data asta cu un zambet larg...:)
asa dragutz a fost!
e foarte greu totul acum, dar eu am credinta ca multa munca si mult atasament si constinciozitate si RABDARE vor aduce rezultatele dorite.
azi dimineata m-am gandit sa ma duc la biserica. nu am mai intrat intr-o biserica, sa stau in liniste, sa ma gandesc la ale mele si sa ma rog asa cum pot si stiu si inteleg eu, de un car de vreme.
trebuie sa fac asta ACUM , pentru ca ACUM am simtit si ACUM e momentul!
va multumesc din nou pentru toate comentariile voastre si sa dea Dumnezeu sa fie bine pentru toata lumea !
eu si pinkutz va !
asteryaro spune:
Ioana , incet incet vei ajunge la un nivel superior de intelegere 
.
Vestea buna 
este ca mai mereu va trebui sa anticipezi, sa fii cu un pas inaintea lui Pinkutz.
Sa nu mai spui lucruri urate despre tine in veci! Esti mama lui Pinkutz si asa vei ramane.
Vestea buna cu adevarat este ca vei ajunge la un moment dat sa te simti transformata, pentru ca, o data cu Pinkutz, si tu vei suferi anumite schimbari.
Eu am reusit sa ma vad "din afara". Si da, imi place ce vad, cu foarte putine exceptii.
Mult succes!
www.dropshots.com/asteryaro7" target="_blank">(PHOTO)
raly spune:
Asteryaro, wow, ce frumos si armonios s-a dezvoltat Razvan. Face vreun sport?
Numai bine,
asteryaro spune:
Buna dimineata.
Raly, multumesc.
Din nefericire, Razvan este un mic anti-talent la sport, doar alearga in parc si cam asta este tot sportul lui.
Noi avem planuri gen inot pt. el, nu de ferformanta, fireste.
Intradevar, a crescut ca o planta bine ingrijita 
.
www.dropshots.com/asteryaro7" target="_blank">(PHOTO)
cilutza_84 spune:
asteryaro,
cred ca este cat se poate de evident ca razvan al tau, are in foarte multe dintre poze, o atitudine like : "va e clar ca sunt cel mai dragutz din lume, nu?! " :)))
e un super dragutz baietel! si are o privire inteligenta si e foarte expresiv si se vede ca sunteti asa de fericiti impreuna.
nu stiu daca ai observat, cam toti copiii cu probleme in zona autismului, au ceva special in privire, au o maturitate anume, greu de patruns si in cele mai multe dintre cazuri sunt extrem de frumosi la fata. o sa-ti trimit si eu poze cu pinkutz, ca nu ma pot abtine :))
toate bune,
ioana.
p.s. si sportul lui pinkutz este tot alergatul in parc, adevarate curse de atletism :)))
cilutza_84 spune:
dragi prieteni,
nu am mai scris pentru ca in ultima vreme mari schimbari nu s-au mai produs. pinkutz face progrese usor, usor. abia de cateva zile mi-a trasat sarcini si mie terapeuta :) trebuie sa il mentin mai tot timpul ocupat pe pinkutz cu diverse activitati. totul pe un fond de joaca, fara insistente prea mari si cu lasat timp pentru el din cand in cand. intr-o seara, dupa ce ne-am gadilit si ne-am alergat prin casa, pinkutz era intr-o dispozitie foarte buna, asa ca l-am pus sa dea sut in minge. a dat de vreo 10 ori si se vedea ca-i place :)) am fost foarte fericita pe tema asta ! dupa sarbatori o sa incepem mai in forta verbalizarea si rezolvarea problemei cu igiena. of, cand l-oi vedea pe pinkutz facand la olita o sa fiu cea mai fericita si cand va vorbi deja cred ca o sa dau si un party ! :))
a mai avut stari ciudate , de nervozitate excesiva, dar deja ma astept la orice. medicamente + terapie = suprasolicitare = mama trebuie sa ai rabdare !
celor care nu veti mai interveni aici pana la sfarsitul anului, va doresc multa, multa sanatate, sarbatori linistite si numai bucurii!
va imbratisez!
asteryaro spune:
Cilutza ,
jur ca in urma cu cateva minute, frunzarind forumul, m-am gandit la voi! Si iata ca deja scrisesei despre voi.
Ma bucur ca progresati, sunt pasi inainte, ceea ce este minunat.
Vei vedea ca progresele vor fi din ce in ce mai evidente, nu numai pentru tine, ci si pentru ceilalti. La mine, cel mai bun si fair observator este fratele meu.
In fine, ce vreau sa-ti spun este sa te incurajez pe mai departe si sa nu-ti pierzi increderea, chiar si cand iti va veni sa te izbesti cu capul de pereti. Vor mai fi si momente dificile, nah, ce-i usor pe lumea asta?
De asemenea, iti doresc sa va "despartiti" la fel de usor de pampers, la fel cum am facut-o si noi. Incredibil, dar copilul meu, anul trecut la inceputul verii, a avut doar 2 accidente de zi: unul in casa si unul afara. Si-a luat foarte in serios treaba (asa cum mai toti copiii din spectru o fac) si a trecut definitiv la chilotei de baietei .
Numai bine si te mai asteptam aici!
www.dropshots.com/asteryaro7" target="_blank">(PHOTO)