Rasfat dus la extrem...(2)

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Luna1


La fel ca Laura nu inteleg (pre mult) trimisul in camera. Insa l-am practicat la cel mare pt binele lui, l-am trimis la el in camera cand am simtit ca nu mai am eu control asupra mea si ca urma sa tip sau sa vreau sa-l bat. Insa o fac rar, efectiv cand simt ca nu mai pot si n-am alta solutie.



Nu vad ce este de inteles. Nu cred ca e cazul sa ne justificam. Dar fie...In momentul in care apare plansul ca urmare a unei interdictii simt ca mi se forteaza mana. Si asa ceva nu suport. Sunt flexibila, deschisa la negocieri, la a gasi calea de mijloc...dar nu sa fiu 'pedepsita' prin plans. Copilul stie ca sunt sensibila la el...dar sunt anumite decizii peste care nu pot sa trec. In cazul noastru foarte putine. Orucum fiind inteligent ca ma-sa copilul a invatat foarte repede ca plansul nu rezolva probleme. Asa ca le are cu negocierile, cu descarcarea verbala a frustrarilor, stie sa spuna sunt suparata pentru ca..., ii povesteste si lu ta-su cand vine de la munca daca a suparat-o ceva peste zi.

Si in legatura cu cazul de fata...nu are nici o legatura cu rasfatul, doar cu extermul. Rasfat ar fi fost ca atunci cand am constatat ca nu mai e ciocolata si copilul pofteste sa alerg prin vant si ploaie, de buna voie si nesilita de crize, sa cumpar ce trebuie sa-mi fac copilul fericit. Asta ar fi rasfat si ar fi foarte bun.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura25 spune:

Citat:
citat din mesajul lui accept92

Citat:
citat din mesajul lui Luna1


La fel ca Laura nu inteleg (pre mult) trimisul in camera. Insa l-am practicat la cel mare pt binele lui, l-am trimis la el in camera cand am simtit ca nu mai am eu control asupra mea si ca urma sa tip sau sa vreau sa-l bat. Insa o fac rar, efectiv cand simt ca nu mai pot si n-am alta solutie.



Nu vad ce este de inteles. Nu cred ca e cazul sa ne justificam. Dar fie...In momentul in care apare plansul ca urmare a unei interdictii simt ca mi se forteaza mana. Si asa ceva nu suport. Sunt flexibila, deschisa la negocieri, la a gasi calea de mijloc...dar nu sa fiu 'pedepsita' prin plans. Copilul stie ca sunt sensibila la el...dar sunt anumite decizii peste care nu pot sa trec. In cazul noastru foarte putine. Orucum fiind inteligent ca ma-sa copilul a invatat foarte repede ca plansul nu rezolva probleme. Asa ca le are cu negocierile, cu descarcarea verbala a frustrarilor, stie sa spuna sunt suparata pentru ca..., ii povesteste si lu ta-su cand vine de la munca daca a suparat-o ceva peste zi.

Si in legatura cu cazul de fata...nu are nici o legatura cu rasfatul, doar cu extermul. Rasfat ar fi fost ca atunci cand am constatat ca nu mai e ciocolata si copilul pofteste sa alerg prin vant si ploaie, de buna voie si nesilita de crize, sa cumpar ce trebuie sa-mi fac copilul fericit. Asta ar fi rasfat si ar fi foarte bun.




Acu e clar si sunt in mare parte de acord cu tine. Cu diferenta ca eu nu l-as trimite probabil in camera sa planga, ci l-as lasa sa o faca de fata cu mine. Dar nici nu as ceda daca e ceva ce nu lasa loc de cedat. I-as spune de cateva ori de ce nu se poate si l-as lasa sa isi verse amarul, insistand pe faptul ca poate sa planga daca simte nevoia, dar nu obtine ce vrea, pt ca nu se poate.



Si tu poti intinde o mana - Actiunea 3 sate
Am marfa la bazar umanitar DC


Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelaim spune:

TIME-OUT is a GIFT! e unul dintre cele mai pretioase lucruri pe care l-am invatat...
Iar datorita faptului ca noi adultii suntem modelul de baza al progeniturii... noi trebuie sa-i aratam cand, cum si de ce e bine sa luam cate un Time-Out. Recunosc ca e absolut minunat sa am "dreptul" sa-i spun copilului acum simt ca trebuie sa "cool off" si am nevoie de Time-Out (1 minut pentru fiecare an din varsta - 42 de minute! yupiiii! numai-si-numai ale mele! ... bineinteles ca nu- mi merge smecheria si dupa nici 10 min tre' sa ma "reintegrez in societate" ca doar prunca are musai nevoie de ceva ) Datorita acesuit model si progica stie ca atunci cand "o ia pe ulei" si e gata sa erupa - are dreptul la o pauza in camera ei unde are cele mai multe sanse sa se linisteasca (cel mai adesea uita sa iasa ca ia frumos o carte si incepe sa citeasca... si pe noi ne-a dat uitarii complet...) Atunci cand nu avem la dispozitie camera proprie (in public) - numaratul pana la 10 si eventual niste respiratii adanci (de tip yoga) pot sa salveze situatia... La 6 ani acum cu cine ma mai intelege... si e o adevarata binecuvantare ca pot vorbi cu ea ca si cu un "om mare".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns accept92 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Laura25
Cu diferenta ca eu nu l-as trimite probabil in camera sa planga, ci l-as lasa sa o faca de fata cu mine.



Am trecut si noi pe acolo. Ba chiar cand era foarte micuta si nu vorbea stateam sa-i sterg si lacrimile. Dar cu varsta cresc si asteptarile. Cand ai un copil care face glume si inventeaza tot felul de povesti ti-e cam greu sa ramai calm cand vezi ca din comoditate recurge la plans. Copiii fac astfel de scene in special cand sunt obositi. Inteleg asta, dar de multe ori cand e copilul obosit de cateva minute eu sunt obosita de doua ore, nu vreau sa ma enervez. Plus ca se linisteste mai repde daca nu are spectatori. Si pana la urma asta e scopul meu, nu sa bifez la capitolul popularitate. Nu ma tem de dezaprobarea copilului, stiu ca sunt momente cand ma uraste si mi le asum...dar e mai usor sa-ti asumi asta cand ai "spate" si imi inchipui ca foarte greu atunci cand esti nesigur si te simti singur.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adablackcat spune:

Sabina, Ilinca, n-am citit tot, dar trebuie sa va spun ca eu am invatat multe de la voi, nu v-ati obosit degetele degeaba pe aici.

Ada, mami de Iulia (10 iulie 2003) si Vlad (6 mai 2006)

Aradencele alaturi de maria_rubi

www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Licurici plecat in ceruri


Bazar umanitar DC

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ilinca_M. spune:

Adablackcat, multumesc, m-ai facut sa. Ma bucur mult. Si daca ai invatat ceva e clar ca ai avut un "teren prielnic", adica ce am scris noi se mula pe fondul tau sufletesc.
Ca asta e problema, cred eu: informatiile pot fi pretioase cand pica pe "teren fertil"; unele mamici au "teren fertil" pentru informatii gen "super nanny", ele rezoneaza cu acele metode si putem noi scrie tone intregi de postari, ba blande si explicative, ba ironice, ba de-a dreptul sarcastice...tot degeaba. Caci si eu, de exemplu, pregatindu-ma sa devin mama, am citit fluvii de informatii si pareri din toate "curentele" posibile si normal ca le-am adoptat...pe cele pe care le aveam deja in sufletul meu deja dar nu stiam sa le dau glas.
Acum citesc aici despre situatii cu copii peste 2 ani si sunt curioasa eu cum voi reactiona in viitor. Ca de multe ori citind imi vine sa zic:"si ea are dreptate! si ea are dreptate!" in cazul unor pareri relativ contrare, chiar daca nu contradictorii, vezi Laura25 si accept92

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
1 AN+4 luni
Manole forever

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns My_Lady0091 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Laura25

Eu am o terie a mea .. care zice ca atunci cand copilul meu face o criza de plans, o criza de nervi, isi descarca frustrarile acumulate doar(sau mai ales) in prezenta mea, care ii sunt mama, inseamna ca al meu copil are incredere deplina in mine si stie ca isi poate dezgoli sufletul in fata mea. Stie ca poate sa rabufneasca, pt ca eu ii sunt alaturi, il inteleg, il mangai si il ajut sa mearga mai departe. Stie ca eu il iubesc neconditionat si are incredere sa isi verse toate frustrarile acumulate.

Asa cred/simt eu.



Si tu poti intinde o mana - Actiunea 3 sate
Am marfa la bazar umanitar DC


Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me


e o teorie interesanta.nu m-asi fi gandit in veci la asta!



Blackmoon Lady&lipishtocul
Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Citat:
citat din mesajul lui inaioana

XIO, cu siguranta nu ai citit tot subiectul, altfel nu ai fi pus intrebarea asta. Oricum, Jasmin spune ca e firesc ca baietelul s-a simtit tradat si ca e firesc ca a protestat, nu spune nicaieri ca parintii ar fi trebuit sa stea acasa si sa nu mai plece nicaieri. Situatia sotului care a plecat totusi este tratata din alta perspectiva, nu raportata la reactia copilului ci la propriile lui reactii in legatura cu situatia si in general, in cuplu si ca tata. Citeste intreaga poveste si te vei lamuri.

Ioana cu Katja (30 martie 2004),Serghei (2 mai 2006) si www.youtube.com/watch?v=jioYwuky3tk" target="_blank"> Gruia (DPN ian.2011).




Ioana, , da, ai inteles perfect, era vorba doarde reactia fireasca a copilului. In alta postare chiar am spus ca parintii puteau linisti copilul si apoi puteau merge la nunta.


Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jasmin012 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Zina

Fetelor, acum de dimineata baietelul mi-a "servit" inca o scena, destul de suparatoare, ca acum sa nu mai fiu buna de nimic cateva ore.
A mancat un out fiert cu masline, mai ramasese o bucatica, nu a mai vrut, ok...imi cere ciocolata. In fiecare zi mananca cate 2 ciocolatici de-acelea de la Kinder, mici. Si poate e cam mult.
Imi cere, eu ii spun ca nu mai am (n-am stiut ca mai am in spatele bufetului), bona il urca sa-si ia altceva de-acolo din dulap si vede o alta cutiuta. Ia o ciocolata mica din ea, dar eu ma uit pe termenul de valabilitate si expira in cateva zile. Eu sunt foarte drastica din acest punct de vedere, si i-am explicat pe intelesul lui, spun eu, ca nu mai este buna, si i-am luat-o. De-aici circul. Eu i-am oferit alta, care initial si-o dorise, dar nu a mai vrut nimic, ci aceea pe care a pus el ochii. Acum, nu stiu daca ma intelegeti, dar cand este vorba de alimente, si in acest caz ciocolata, care daca nu-i proaspata poate cauza alergii sau mai stiu eu ce (baietelul are un fond alergic si-l feresc cat pot), eu sunt foarte categorica. Asa ca, baietelul a inceput sa tipe, sa urle, sa-mi spuna ca el pleaca la casa lui (mai avem o casa), si nu mai vine la mine...ma rog, s-a agitat foarte tare, m-a agitat si pe mine, dar l-am luat in brate cu forta, si a inceput sa planga si mai tare. Pana la urma s-a potolit, eu intre timp i-am spus ca ma duc jos sa-i cumpar ce vrea el, dar e refuzat.
Spuneti-mi unde am gresit (adica stiu, i-am luat ciocolata, dar nu am vrut sa risc) si ce ati fi facut voi. Va rog mult!!!!


Zina, clar ii lasam ciocolata. Odata ce un copil a pus mana pe ceva ce-i place poti sa fii sigura ca nu mai lasa, orice argumente i-ai da. Ei nu inteleg de argumente in astfel de momente, sunt "surzi". Vor atunci. Daca nu vedea ciocolata puteai sa-i zici "nu avem" dar cand a vazut-o, pe langa dorinta lui a mai intervenit si "minciuna" ta (mami a zis ca nu mai avem ciocolata, dar uite una aici).


Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es

Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rufus spune:

Citat:
citat din mesajul lui Jasmin012


Zina, clar ii lasam ciocolata. Odata ce un copil a pus mana pe ceva ce-i place poti sa fii sigura ca nu mai lasa, orice argumente i-ai da.



Poate ca zina a exagerat putin, in fond era inca in termen. Dar daca era de doi ani expirata, uitata pe undeva? Care era diferenta? I-o dadeam, ca a pus mana pe ea si-i place?
Ce faceai atunci? Care era diferenta (de intelegere) a copilului ca-i gata sa expire sau e expirata deja? I-o mai dadeai?
Eu i-as fi dat-o chiar spre sfarsitul termenului de garantie, standardul meu nu ma impiedica sa o fac. Dar standardul Zinei e mai strict...pana la urma nu discutam aici diferentele intre noi...ci comportamentul copilului atunci cand parintele spune NU.
Eu asa vad treaba...

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

Mergi la inceput