Educatie diferita pentru fete, baieti?
Observ ca in US educatia copiilor este f sexista. De la culorile de haine in care sint exilati baietii (khaki, maro, bej albastru inchis) in timp ce fetitele sint obligate la toate nuantele de roz pina la adolescentza, continuind cu modul in care un tatic isi obliga baietel nu mai mare de 2 ani si cu nasul proaspat julit: nu plinge!!(micutzul era in durere iar acum era si derutat) Barbatii nu pling, insistind apoi: Fii barbat!! Ce esti tu fetitza?!! si apoi replicile pe care le primesc citeodata: Ce-ti pasa ai baiat? sau Ai grija ai baiat! ETC. Nu ma refer numai la momentul in care copii nostri afla ca fetitzele si baietii sint diferiti, sau la educatia sexuala, ci la tot drumul pe care il avem de parcurs ca parinti. Sint valori/morale/educatii diferite pentru micutzii nostrii ca sint fete sau baieti?
A
L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele
Raspunsuri
radu_tud spune:
In primul rand nu se intampla numai in US ci in toata aceasta lume, oriunde ai merge.
In al doilea rand nu e o educatie sexista ci un proces firesc care este aproape neschimbat de cateva mii de ani: se numeste socializare.
Ceea ce descrii, e drept, foarte sumar, este rolul de sex pe care indivizii trebuie sa si-l asume in viatza asta. Daca rolul de secretara, agent de vanzari sau de membru al vreunui club se invatza, rolul de sex este prescris si ne diferentziaza, adica il gasesti gata facut la venirea ta pe lume. El se transmite prin cultura (in sensul uman al cuvantului si nu in unul enciclopedic - mancatul cu lingura este un act cultural in acest sens) prin procesul de socializare. Neasumarea acestor roluri prescrise duce la dificultatzi de adaptare, socializare, etc.
Citeste despre roluri intr-o carte de socilogie sau psihologie si te vei lamuri mai bine decat am incercat eu acum sa o fac.
parpalak spune:
Andrada, aveam vreo 3 ani si mergeam cu tata la vaccin. In sala de asteptare era, bineinteles, un cor de urlete.. "Ia uite la baietii aia cum pling.. Doar n-o sa faci si tu ca ei?" mi-a spus tata.. Sigur ca n-am facut... dar ca sa zic drept, cred ca mai degraba din spirit de opozitie decit din pricina faptului ca eu eram fata si ei baieti. In fond, e la latitudinea ta de parinte felul in care-i dai "directia" copilului. Dar la culorile de haine sufar si eu, acum, ca am un baietel..
Sanatate la bebei si mamici.
http://community.webshots.com/user/parpalak
Ortansa spune:
“Cand o prietena mi-a cerut sfatul in alegerea unui cadou pentru nepotelul ei I-am spus ca o papusa ar fi potrivita.
A exclamat indignata:”baietii nu se joaca cu papusi”.”
Este oare,repartitia rolurilor intre baieti si fete un lucru natural sau ea este dictata de educatie?In ce masura propriul comportament il influenteaza pe cel al copiilor nostri?
Motivele care stau la originea acestei diferentieri sunt numeroase.Dintre acestea,aspectul genetic si ereditar joaca de asemenea un rol important in educatia copiilor.Sa luam exemplul a doi frati,baiat si fata.In timp ce surioara se va juca cu papusi,baiatul va prefera cu precadere camioanele.Deja copiilor li s-au “distribuit” rolurile-pentru ca fiecare din noi avem tendinta sa imprimam copiilor nostri un comportament asemanator cu cel al tatalui-in cazul baietilor,si cu cel al mamei-in cazul fetelor.
Diferentele anatomice sunt numeroase:organele sexuale,glandele mamare,forma bazinului,etc.
“Baietii nu plang niciodata”este o alta lozinca care li se inoculeaza baietilor,inca de mici.Cu multa disciplina,control de sine si frustrari,ei reusesc sa reduca pana la zero acele comportamente considerate tipic feminine.Cand tanarul nu corespunde tiparului impus de societate ,el va fi evitat si catalogat de cei din jur.Poate ca si acesta este inca un motiv pentru care parintii incearca sa impuna comportamentul “adecvat “copiilor lor.Fetele sunt mai sensibile,mai sentimentale,simt nevoia de a fi protejate.In timp ce ele sunt micute si fragile,baietii sunt (sau trebuie sa fie) niste duri-“asa sunt baietii”,iar parintii nu concep un alt fel de comportament.Psihologii considera ca aceste stereotipuri sunt inca foarte pregnante in societatea noastra.
Ganditi-va totusi la ce poate simti un copil,caruia I se impune un model in care trebuie sa se incadreze.Parintii care incearca sa-si formeze copiii dupa propriile aspiratii si idei,nu numai ca distrug personalitatea copiilor,ci ii fac pe acestia sa se retraga in sine,sa devina nesiguri si labili ca adulti.Educatia militareasca,dura impusa baietilor nu poate fi decat nociva,atunci cand copilul va intelege adevaratul sens:superioritatea celor duri asupra celor slabi. Aceasta il va face sa se simta impozant si dornic sa –si dovedeasca agresivitatea .
Atat baietii cat si fetele au nevoie de modele solide si sanatoase dupa care sa se ghideze.E de ajuns ca parintii sa aiba un comportament normal in familie si societate,sa arate copiilor ca sunt responsabili,independenti si protectori.Aceste lucruri stau la baza unei educatii normale.Este foarte important sa nu ne dam silinta mereu sa orientam educatia copiilor ,ci sa le lasam libertatea de actiune,dovedindu-le astfel respect .Ajutorul,compromisul,rabdarea,simpatia sunt de asemnea calitati ce demonstreaza forta si care pot fi transmise copiilor nostri.
Parintii trebuie sa-si puna cateva intrebari in ce priveste rolul lor educativ.In general este bine ca parintii sa fie mai atenti la propriul comportament vis-à-vis de partajul rolurilor .De ce ,spre exemplu,fotbalul este considerat un sport destinat doar barbatilor?Cine sterge geamurile in casa?Cine da cu aspiratorul prin casa si face cumparaturile?Iar lista treburilor casnice-indeplinite nu doar de sotie-poate continua.
Ce este sigur este ca,in ciuda acestor diferente biologice si genetice,educatia si mediul , joaca un rol decisiv in dezvoltarea copiilor nostri.Ele influenteaza comportamentul lor ca viitori barbati si femei .”(articol tradus de pe net)
Dupa ce am nascut al doilea copil,un baietel-am fost f. surprinsa sa constat ca inca din primele luni de viata comportamentul lui era diferit de cel al fetitei la aceeasi varsta.Orice s-ar spune ,predispozitia genetica are un rol f. important in delimitarea sexelor.
In America(si in multe alte state ale lumii) pe de alta parte, este explicabila aceasta educatie sexista cum o numesti tu.Frecventa operatiilor de schimbare de sex din ultima perioada cred ca este un semn ingrijorator pt. bietii parinti.
Cat despre culori-anul trecut erau in mare voga camasile roz pt. barbati si aratau chiar bine.Eu il imbrac pe Nicolas in rosu,imi place cum ii sta,iar Maria are in garderoba multe lucrusoare unisex-albastru,bej,kakiul e culoarea ei preferata…Printre jucarii are si masinute si papusele cu care se joaca ambii copii.Deci,ramane la latitudinea noastra,a parintilor sa le largim orizontul in ceea ce priveste stilul,personalitatea etc.,dupa care ei vor alege ceea ce li se potriveste caracterului lor.
Parerea mea
Ortansa-deX mamica
Sobo spune:
Eu am intentionat inca de la inceput sa nu-l fac pe baiat sa se comporte altfel doar pentru ca este baiat. Eram ferm convinsa ca fetitele si baietii se joaca de exemplu cu jucarii diferite datorita educatiei primite. Drept urmare in jurul varstei de un an Dragos a primit o papusa(mai mult pentru a invata partile corpului omenesc). Ei bine papusa respectiva a fost tratata cu o asemenea indiferenta cum nu a mai fost tratata nici o alta jucarie. Nu o baga niciodata in seama. In schimb cu setul de ceai primit tot cam atunci se joaca destul de mult.
Noi de acasa am primit o educatie destul de echilibrata. Am stiut ca nu exista multe lucruri pe care daca vreau sa le fac sa nu pot tocmai pentru ca sunt fata.
Cat despre culori, eu mica fiind ma ibracam adesea in albastru sau verde datorita ochilor verzi-albastrii, iar Dragos are multe haine rosi, galbene. Roz nu are ca nu a fost sa fie insa daca as gasi ceva frumos nu as ezita sa-i iau.
Si eu si sora mea am ibratisat meserii tehnice. Imi aduc aminte cum o colega din liceu spunea in clasa a XII-a ca ea da la filologie deoarece este o "facultate pentru fete"!!
In concluzie (vorba nu stiu cui: "cand te plictisesti sa gandesti emiti o concluzie") e bine sa ne educam copii in concordanta cu firea si predispozitia nativa, indiferent de sex. Eu o sa invat baiatul meu sa faca de toate si lucruri considerate tipic feminine: spalat vase, etc.
Sobo si BB Dragos
radu_tud spune:
Citesc cu stupoare niste pareri aruncate cu o sigurantza debordanta.
Stimate moderator, nu te supara ca iti spun asa direct: fi mai precaut in afirmatzii, ca unii iau de bun ce scrii.
De exemplu..."Orice s-ar spune ,predispozitia genetica are un rol f. important in delimitarea sexelor.
In America(si in multe alte state ale lumii) pe de alta parte, este explicabila aceasta educatie sexista cum o numesti tu.Frecventa operatiilor de schimbare de sex din ultima perioada cred ca este un semn ingrijorator pt. bietii parinti." ... este o aberatzie din punctul de vedere al stiintzelor socioumane.
Nu orice articol tradus contine si adevaruri.
Te saftuiesc sa citesti mai mult inainte de a posta asemenea raspunsuri. Tot respectul ca te preocupa subiectul si ca iti spui parerea. Parerea ta conteaza!
Incearca sa nu o iei ca pe ceva personal!
cl spune:
quote:
Originally posted by radu_tud
...
Te saftuiesc sa citesti mai mult inainte de a posta asemenea raspunsuri. ...
Incearca sa nu o iei ca pe ceva personal!
Radu Tudorica
Radu, fara suparare, nu intotdeauna ai dreptate si nici nu detii adevarul absolut! Fiecare are dreptul la o opinie si nu trebuie sa ne convingi ca tu la stii cel mai bine, intodeauna. Suntem oameni si de multe ori gresim, totul este sa ne dam seama si sa recunoastem. Toate cele bune!
Claudia
mitub spune:
Da, educatia copiilor tinde sa depinda de sexul lor, dar asta nu inseamna ca noi sa ne compalcem in ea.
De exemplu, am observat mult mai clar in magazinele din vest tendinta de limitare a culorilor purtate in functie de sex. Acolo sunt raioane de baieti si de fetite. In magazinele noastre nu este inca asa de impamantenit, dar totusi vanzatoarel intreaba: pentru cine doriti sa cumparati, fata sau baiat. asa ca eu raspund de obicei: nu conteaza!!!
Si aleg ce-mi place. E drept ca nu o imbrac pe Miruna in culori prea inchise sau extrem de monotone, dar haine gri sau bleumarin are....
Cat despre jucarii, incerc sa-i ofer de toate tipurile. Doarme cu maimutoi, dar pentru ca masinile sunt colturoase si nu ar putea dormi cu ele......cel mai mult e pasionata nu de schimbatul hainelor papusilor, ci de chestii de constructie. Ne urmareste in orice pas pe care il facem, fie ca este bucatarie fie ca este schimbatul sigurantelor.
Important este sa nu limitam orizontul din cauza sexului.....eu am fost educata ca daca sunt serioasa, pot face orice meserie.
Bunica mea are mai mult de 80 de ani si conduce masina, poate schimba roata daca ramane in pana si isi poate da pertinent cu parerea de la conserve de toamna la taiatul lemnelor.
Si am mai auzit si eu ca baietii sunt altfel de cand sunt mici, ce-i drept nu-mi amintesc sa fie asa desi varul meu cel mai mic a crescut cu noi. asa ca am intrebat-o pe mama. Mi-a zis ca nu-i adevarat. Sper sa am si eu parte de un pustan, si atunci o sa va zic...OK
Pana atunci, sanatate si hainute colorate!
Boga
tinatache spune:
sunt de parerea Ortansei, ca este misiunea noastra a parintilor de a alege cea mai buna cale de a ne educa odraslele. Fetita noastra se joaca cu mare placere cu masinutele si ignora total singura papusa pe care o are. Asteptam un baietel si chiar sunt curioasa cat de diferit va fi de fetita, dar sunt convinsa ca intr-o casa unde baiatul vede ca toate treburile sunt facute "la comun", ca aspiratorul nu sta obligatoriu numai in mainile mamei, ca spalatul vaselor e o sarcina "demna" de orice membru al familiei s.a.m.d., nu se poate ca (,) copiii sa creasca cu idei total contrare. Si aici am citit multe povestiri in care sotul face in casa exact ce a vazut la mama lui, adica daca mama lui i-a calcat dintotdeauna camasile , indiferent cat de obosita era sau cat chef a avut, atunci si el va astepta acelasi lucru de la sotia lui. Conceptul de "nevasta la cratita" este invatat, nu te nasti cu el, si la noi in casa, cel putin, asa ceva nu exista. Cred ca sunt in stare sa bat un cui asa cum si sotul meu a dovedit ca este in stare sa-si asume oricare dintre responsabilitatile din casa. De fapt daca ma gandesc bine "asa a fost invatat" si ii multumesc de mii de ori mamei lui pt asta.
Cat despre "barbatii nu plang"... mi se pare o prostie, eu sunt pentru exteriorizarea sentimentelor. Pe de alta parte, cum s-a spus mai sus, un barbat care plange poate fi marginalizat sau ridiculizat de catre cei din jur... asa cum o femeie care isi formeaza o imagine de "Gigi duru'" se poate trezi cu o expresie de genul "parca n-ai fi femeie".
Inainte de toate trebuie sa invatam sa-i acceptam pe cei din jur asa cum sunt, fie ca sunt femei, fie ca sunt barbati, si, poate in acelasi timp, sa ne educam copiii in asa fel incat mai tarziu sa-si aleaga din tot ce cunosc, drumul potrivit.
PS: am uitat de haine: da, andra are f multe haine roz, pt ca eu nu am avut desi mi-as fi dorit, si atunci imi face o deosebita placere sa o vad imbracata asa, parca e o floricica. Dar asta nu inseamna ca nu are si alte culori. Da, pt baietel deja am luat hainute bleu, verzi, parca e si ceva rosu pe-acolo, insa nu mi-ar place sa-l vad in roz. Am vazut parade de moda barbatesti cu haine roz si nu mi-au placut, probabil e chestie de gust. Dar rosu imi place f mult si la fete si la baieti. De fapt in afara de roz cred ca toate culorile merg la ambele sexe.
Cristina, mamica cu burtica
cl spune:
quote:
Originally posted by Ortansa
“Cand o prietena mi-a cerut sfatul in alegerea unui cadou pentru nepotelul ei I-am spus ca o papusa ar fi potrivita.
A exclamat indignata:”baietii nu se joaca cu papusi”.”
Este oare,repartitia rolurilor intre baieti si fete un lucru natural sau ea este dictata de educatie?In ce masura propriul comportament il influenteaza pe cel al copiilor nostri?
...
Cat despre culori-anul trecut erau in mare voga camasile roz pt. barbati si aratau chiar bine.Eu il imbrac pe Nicolas in rosu,imi place cum ii sta,iar Maria are in garderoba multe lucrusoare unisex-albastru,bej,kakiul e culoarea ei preferata…Printre jucarii are si masinute si papusele cu care se joaca ambii copii.Deci,ramane la latitudinea noastra,a parintilor sa le largim orizontul in ceea ce priveste stilul,personalitatea etc.,dupa care ei vor alege ceea ce li se potriveste caracterului lor.
Parerea mea
Ortansa-deX mamica
Ortansa, si eu am cumparat o papusa baietelului meu. Era micut, avea in jur de un an si le tot lua la fetite, in parc, papusile. Le tragea de par, le invartea pe toate partile, le studia. Cand am venit acasa cu papusa, sotul meu a intrebat, indignat "de ce i-ai luat papusa, ce e fetita?". I-am raspuns ca nu, dar nu mi se pare nimic anormal, de vreme ce si-o doreste. Dupa o vreme, Alex si-a pierdut interesul pentru papusa si a revenit la masinutele lui. Acum numai despre navete spatiale, curse de masini si jucarii "pacifiste" vorbeste. Pana la urma natura isi spune cuvantul! Cat despre culori, aveam si eu o idee preconceputa: "rosu la baieti?". Din fericire, mi-a trecut repede. Alex are si haine rosii in garderoba, iar galbenul este culoarea lui preferata (de la nici un an isi alegea jucariile de culoare galbena). Si da, cred ca noi, prin comportamentul nostru, ii influentam pe copii.
Claudia
Danza spune:
Cu riscul de a repeta ce s-a scris deja, sunt de parere ca totul tine de educatia din familie. Nu poti pretinde unui copil mic, indiferent de sexul lui, sa nu planga, daca s-a lovit si il doare. Doar e om, nu e de piatra. Mai multe griji mi-as face daca mi-as educa copilul sa fie insensibil la durere si la nevoile oamenilor/animalelor, palntelor etc.
In alta ordine de idei si Danutz are o papusica, pe care a primit-o mostenire de la sora-mea (care are 13 ani), mai bine zis e un bebelus micutz - nu-mi dau seama e fetitza sau baietel pt ca e chel si e imbracat in salopeta. Sunt zile cand Danutz ia papusa in brate si-i canta asa cum ii cant eu la culcare "nani,nani puiul mamii" - asta inseamna ca e un fatalau? Eu nu cred.
In garderoba are hainitze de toate culorile (galben, albastru-azur, rosu, bej, fff mult alb, maro etc), chiar si un set plapuma+perna roz cu desene fff vesele, pe care am primit-o cadou. Asta ar insemna sa nu le mai folosesc pt ca l-as face ia o pauzaratic? mai are o salopetutza de vara galben-verzui cu o capsunica roz imensa aplicata pe burtica, care ii place fff mult, iar daca ar fi sa ma iau dupa standardele si cliseele de secole ar insemna sa nu-l mai imbrac in hainitzele care lui ii plac si astfel l-as supara tare.
In fine, Danutz are zile cand doarme cu mashinutza in mana, cu bebelushul in brate sau cu vreo jucarie de plush.
Curat cu aspiratorul facem impreuna, spalam vasele, stergem praful, intindem rufele pe sfoara, udam florile, strangem jucariire, reparam mashinutzele, facem cumparaturi > la fel impreuna!
P.S. culorile le-a invatat cu un set de ata colorata pt cusut.
Cu drag,
Dana, mamica lui Danutz
Album:http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Danut+la+2+ani&mid=1214&cid=2250
http://www.yamafoto.com/?ref=6599