inselata si eu ??

Raspunsuri - Pagina 18

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

off-topic rau de tot : Zina, crezi ca iti va ridica cineva statuie pentru sacrificiul la care te supui acum ? ce viata este aceasta pe care o traiesti ? de ce te pedepsesti TU pentru greselile LUI ?!?
am citit si la alte subiecte postate de tine, chiar nu te inteleg, pe bune...cu sau fara sot in casa, viata ta ar fi cam la fel cum este si acum...si-atunci de ce mai prelungiti aceasta agonie ? tu nu ai dreptul sa fii fericita, alaturi de un barbat care sa te iubeasca, sa te respecte, sa te implineasca fizic si psihic, in care sa ai incredere deplina si pe umarul caruia sa te poti "sprijini" ? scuza-ma, poate suna dur ce scriu, dar te vei ofili inainte de vreme, vei fi vesnic nefericita sau neimplinita, vei simti ca-ti lipseste ceva, jumatatea...cum te vezi peste vreo 15-20 de ani, sa zicem ? cand copilul vostru va fi poate la facultate si veti ramane doar voi doi, ca niste huhurezi ?

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alina023 spune:

Ok..reformulez atunci! Se pare ca am fost inteleasa gresit. Divortul este o decizie transanta, fara echivoc (desi s-au vazut si cupluri divortate care s-au inteles mai bine dupa divort si au ajuns chiar sa se recasatoreasca). Divortul este de fapt legiferarea unei situatii de fapt. Cand cei doi soti se despart si nu-si mai doresc casatoria. Bon! Pai de ce s-ar grabi cineva sa depuna actele in conditiile in care isi doreste (cel putin prin prisma a ceea ce a fost si prin prisma faptului ca au copii) sa incerce sa salveze casnicia?
Scurt si la obiect: desi il condamn si .....nu stiu ce i-as face pentru ceea ce v-a facut, sunt de parerea ca nu este cazul sa te grabesti spre divort.
Parere strict personala.

Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)

Ana, minunea mea iubita Luca, iubitul mamei drag!
Povestea nasterii Anei
**************************

Siluan, randunel de pe DC, are nevoie de ajutorul nostru pentru a trai! Nu-l refuzati!!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna1 spune:

Citat:
citat din mesajul lui Zina

Sieulafel, ai pus intrebarea "cand va trece durerea"? Din punctul meu de vedere nu va trece nicicand, vei invata sa traiesti cu ea, cu timpul nu te va mai afecta asa de tare, dar vei suferi de fiecare data cand iti vei aduce aminte.
Din pacate, relatia ta cu sotul tau a fost compromisa, tu nu vei mai avea niciodata incredere in el, si nu vei putea spune "gata, mi-a explicat cum stau lucrurile, de-acum dau la o parte totul si voi continua cu el, va fi o alta viata". Nu poti sa treci peste, asta este adevarul. Parerea mea este ca el te-a inselat, sa fim seriosi, nu mai suntem copii ca sa credem in basme de genul "pai cred ca s-a limitat numai la telefoane sau mai stiu eu ce...". Doamnei respective i s-au aprins calcaiele dupa sotul tau, poate ca sotul acum doreste sa inchida capitolul cu ea (si numai pentru ca tu l-ai descoperit), si nu stie cum sa fie "fair-play", ii este teama ca doamna X sa nu faca dezvaluiri la nervi. El continua aventura daca nu se afla de ea. Cine stie, poate intr-o zi va avea curajul sa-ti spuna adevarul, dar nu curand.
Ce poti face tu acum? Sa traiesti cu zbuciumul asta interior sau sa te desparti de el. Dar nu este asa de simplu. Poate esti mai curajoasa decat mine, si vei divorta, eu nu am putut.
Si cred ca este cel mai bine sa divortezi daca te-a inselat, asa era mai bine si pentru mine, daca stau sa dau lucrurile inapoi. Eram mai linistita si mai fericita.
Sa-ti spun cum au stat lucrurile la mine: si-a inceput aventura cand eram gravida, imediat dupa nastere, la vreo 2 luni, dupa ce l-am presat tare, mi-a recunoscut ca m-a inselat si ca vrea sa plece de-acasa. Am fost terminata, nu credeam ca mi se intampla tocmai mie, noua, care avusesem o pasiune ca-n filme impreuna, in fine...Cert este ca atunci era innebunit dupa tipa, eu i-am spus ca este liber sa plece, dar sa tina cont de faptul ca inapoi nu-l voi primi si i-am mai spus ceva "crezi ca va dura relatia asta cu amanta? relatie cladita pe minciuni, inselatorie si pe suferinta mea? Crezi ca dupa o perioada, cand veti sta impreuna 24 din 24 veti mai trai aceleasi clipe de nebunii? Crezi ca nu va interveni si de data asta, rutina, crezi ca nu te va vedea cum sfoarai, cum....faci si altele (ca sa nu le mai spun pe nume), crezi ca pasiunea nu va trece? Si ce va ramane pana la urma? Nimic, cu sigiranta totusi regretele din partea ta in ceea ce ma priveste pe mine si copil". Apoi i-am dat pace.
Nu mai spun ca am primit telefon acasa, pe fix, in care o tipa (poate era chiar amanta), imi spune ca sotul are o aventura. Eu i-am raspuns foarte degajata, sa nu mai sune niciodata la mine si asta a fost tot. Ce s-a intamplat cu siguranta intre ei: amanta a inceput sa-l preseze pe sotyul meu sa ma paraseasca, probabil el devenea deranjat de doleantele ei, ea la randul ei s-a enervat si a vrut sa se razbune, sunandu-ma pe mine. Dar a fost foarte dezamagita de reactia mea. Ma rog, pana la urma, a incheiat-o cu acea "doamna", dar eu nici acum nu l-am iertat si m-am indepartat enorm de mult de el. Relatia intima este un dezastru, pentru ca nu mai vreau eu, se intampla rar, si uite asa, imi dau seama ca mai bine divortam atunci si scapam de greu, acum sunt total nefericita dar si pasiva la ce se intampla cu mine si el. Nu-mi mai pasa. Stau in aceasta casnicie, pentru ca asa m-am obisnuit, recunosc. Eu nici acum, dupa ce el m-a inselat (si au trecut 4 ani) nu i-am fost necredincioasa, in toti cei 11 ani am fost fidela, dar sincera sa fiu, nu se merita..........

Sieulafel, ti-am povestit asta, ca sa stii prin ce trec si altii, ca sa stii ce se poate intampla, tu te cunosti cel mai bine, fa ce simti (dar trebuie sa si poti), alta solutie nu este.
Te pup, si-ti doresc sa-ti gasesti linistea.




Si pentru ce? Te-ai intrebat?

Scuze, stiu ca sunt off topic, insa mi-e greu sa inteleg.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Citat:
citat din mesajul lui CorinaDani

Xio, de la flirt la aventura e doar un mic pas.

Uneori, pasul nu este facut imediat deoarece amorezii gasesc mai greu un cuibusor secret de nebunii (hotel, motel, casa unuia dintre ei in lipsa partenerului si a copiilor, o garsoniera "de imprumut", etc.), unde sa-si faca de cap, fara sa fie pusi in pericolul de a fi zariti de cineva cunoscut, la venire sau la plecare.

In cazul de fata, conditiile exista chiar la nasul lor (cabinetul lui sau camera de garda), asa ca pasul respectiv ar fi putut fi facut cu usurinta...

Si nu, nu mi se pare normal un flirt intre doi oameni casatoriti (cu casnicii cu vechime, cu copii acasa), cu atat mai mult cu cat sunt sef si subalterna, in acest caz particular. Da, poti sa faci si sa accepti un compliment-doua, insa esti perfect capabil, ca adult, sa distingi acea limita fina intre complimentul in sine si flirt. Oricate ore ar petrece niste oameni casatoriti la un job, oricat de bine s-ar intelege pe plan personal si profesional, trebuie sa fie capabili sa impuna anumite limite - pana aici e viata mea particulara, de aici incolo e viata la job, nu amesteci afacerile cu placerea sau placutul cu utilul...daca esti un om cu principii, cu caracter, dedicat familiei si copiilor...

Faptul ca cei doi lucreaza in sistemul sanitar si ca "se practica" deseori acest gen de relatii, nu este scuza pentru nici unul dintre ei - sotul si asistenta X. Daca isi vedea fiecare de jobul lui si de viata particulara, lucrurile nu ajungeau in acest punct. Ea (X) si-a permis/a indraznit prea mult, el a acceptat, motivele reale doar el le stie, lucrurile au derapat si s-a ajuns in acest punct mort. Din pacate, doar sotia sufera in acest moment, el parca n-are nici-o apasare, singura lui grija este cum sa-si ascunda/camufleze apelurile si sms-urile suspecte, sa gaseasca explicatii puerile sau inconsistente...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)



Corina, ca adult, de fapt ca om care rationeaza esti perfect capabil sa iti dai seama ca flirt nu este sinonim cu aventura.
Ca de la flirt se ajunge la aventura, da, si de la o amicitie se ajunge la aventura si de la un "v-a cazut zaharul" se ajunge la aventura.
Pt. o aventura trebuie sa fie 2 doritori. Ori daca cei 2 sunt construiti astfel incat sa nu insele, flirtul ramane flirt.



***Fur is for petting**
http://www.flickr.com/photos/greecky/?saved=1

http:/www.4animals.ro/ajuta.html/ www.adoptiicaini.ro www.adoptiipisici.ro
www.accesoriisihaine.blogspot.com

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Zina spune:

Offtopic:
CorinaDani, sunt de-acord cu tine.
Exista un motiv pentru care stau inca in aceasta casnicie (nu-l pot descrie aici, dar pot spune atat, ca sa se inteleaga bine, ca nu sunt dependenta financiar de el...tot de finante se leaga motivul, dar altul), la concluzia asta am ajuns. Si faptul ca exista baietelul, (stiu ce spun multe mame).....
Of, am mers de cateva ori deja la avocat, dar cand am pus cap la cap toate datele, am ajuns la concluzia ca trebuia sa fiu mai precauta...si renuntam iarasi la idee. Este groaznic sa ajungi la varsta asta, 38 de ani, si sa-ti dai seama ca traiesti cu un barbat cu care esti colega de apartament, nicidecum sot-sotie. Tanjesc dupa iubire si tot tacamul (sotul pretinde ca poate sa mi le dea, el insista pe langa mine), dar eu nu mai pot fi ca "inainte". Sunt rece, distanta, nu ma pot apropia de el, si sunt constienta ca asa el ma va insela din nou (sau chiar a facut-o deja), dar nu-mi mai pasa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Citat:
citat din mesajul lui alina023

Ok..reformulez atunci! Se pare ca am fost inteleasa gresit. Divortul este o decizie transanta, fara echivoc (desi s-au vazut si cupluri divortate care s-au inteles mai bine dupa divort si au ajuns chiar sa se recasatoreasca). Divortul este de fapt legiferarea unei situatii de fapt. Cand cei doi soti se despart si nu-si mai doresc casatoria. Bon! Pai de ce s-ar grabi cineva sa depuna actele in conditiile in care isi doreste (cel putin prin prisma a ceea ce a fost si prin prisma faptului ca au copii) sa incerce sa salveze casnicia?
Scurt si la obiect: desi il condamn si .....nu stiu ce i-as face pentru ceea ce v-a facut, sunt de parerea ca nu este cazul sa te grabesti spre divort.
Parere strict personala.


Sunt de acord cu tine. Eu chiar vad divortul ca pe o moarte nu dati cu rosii, da ?
Si pana la divort trebuie incercat tot, daca asa simti ca mai poti incerca si mai ai pt ce lupta.
O spun din experienta personala

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andreeaben spune:

Intr-adevar divortul este ingrozitor de greu de depasit si traumatizant pentru copii.Recurgi la el cand toate variantele au fost epuizate.Eu am recurs atunci cand mi-a ajuns cutitul la os...mana in gat(la propriu chiar)Vine acel moment cand,chiar stii ca e singura solutie.

Sieulafel,trebuie sa faci asa cum iti dicteaza inima,daca crezi ca poti ierta,uita(e extrem de greu),daca crezi ca poti avea incredere din nou,daca el poate sa iti recastige aceasta incredere,atunci merita sa lupti.Dar asta vei hortari doar dupa ce te vei linisti putin...acum nu poti gandi bine,ai prea multa suferinta acumulata,plus copiii pentru care iti faci griji ca vor suferi.Vor suferi si daca suporti o situatie grea si dureroasa pentru tine,poate chiar mai mult decat daca vei fi linistita si echilibrata pentru ei...in orice decizie vei lua.Gandeste-te bine!
Te pup si te imbratisez,sunt alaturi de tine!
Andreea,mami de Andrei nazdravan

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ErikaM spune:

Draga mea, ...off...pt. ca nu am stiut cum sa te ajut am ajuns sa citesc toate cele 18 pagini sperand ca voi gasi cuvinte potrivite si un sfat.. e tare greu..
Am incercat sa ma pun in locul tau si doare f. tare...
Totodata mi-am dat seama ca nu mai acord importanta cuvenita mesajelor sau telefoanelor sotului pline de dragalasenii..cred ca pe undeva si noi suntem vinovate ca ne racim in relatia cu sotii nostri. Avem grija de casa, de copii, servici...si neglijam exact lucrul cel mai important: relatia..familia..
Daca ar fi sa-mi permit sa-ti dau un sfat, acesta ar fi: nu divorta!
Transforma tot acest cosmar in ocazia de a reimprospata iubirea dintre voi! Succes.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

offf, zina, tare rau imi pare ca te irosesti asa...daca am avea mai multe vieti, pe care sa le putem trai din ce in ce mai bine/frumos/interesant, as mai intelege, dar asa...

sincer, daca ai avea o fata si ar fi in locul tau, tu, ca mama, ce sfat i-ai da ?!? sau, crezi ca baiatul tau, cand va ajunge la maturitate, ar putea intelege si aprecia sacrificiul pe care l-ai facut ? o sa creasca si el si va simti cu siguranta ca atmosfera de la voi din casa e plina de tensiune, ca voi doi sunteti mai mult colegi de apartament decat sot si sotie...copiii simt mult mai multe decat credem noi...si ii afecteaza si pe ei, desigur...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns emilia.m spune:

Citat:
citat din mesajul lui sdcristian

eu mor de nervi, de nervi crunti, cand aud ca tot femeia, aia inselata, trebuie sa fie frumoasa si nu stiu cum
o data pt totdeauna - ala care greseste trebuie sa vina in genunchi inapoi sa ceara iertare. si celalalt poate sa faca nazuri. poate sa ierte sau sa refuze. nu sa se duca la coafor sa fie apetisant...


SUBSCRIU CU TOATA INIMA!

sdcristian

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

Mergi la inceput