Alaptat in tandem

Nerantula spune:

Pisi, o rugam pe Porumbita sa detalieze de ce nu i se pare corect alaptatul baiatului pe timp de zi, cu slingul am inteles
Eu wrap nu am, am probat o data unul, mi s-a parut tare complicat de infasurat, Gruia nu voia decat cu capul in afara, in fata, sa vada el tot si Cezara pare sa ii semene, adica nici in sling nu o pot pune decat daca ii las capusorul in afara ...
Pe Gruia l-am purtat in sling pana am ramas insarcinata, respectiv vreo 11.5kg avea atunci, fara haine si a fost ok.

Porumbita spune:

eu inca il mai port pe pitic in sling (13 kg - un an si 9 luni)

ref la alaptat te rog sa o iei ca un pct de vedere pur personal si venit de la cineva care este fff pro alaptare (am zis in mesajul anterior ca l am alaptat si eu pana la un an jumate, m-am lupat fffff mult sa il pot alapta, am facut o la cerere indiferent de unde eram- avion/metrou parc muzeu si intarcareaa fost fff lenta si treptata ca el sa nu fie traumatizat cumva)

cred ca dupa o anumita varsta copilul nu ar trebui sa mai primeasca san pe zi pentru ca nu de hrana il cereci de relatie/legatura cu mama

ori acea relatie, afectivitate, se pot trasmite si altfel (imbratisari, pupipi, gadigadi si tavaleli , cuvinte gesturi expresii alefetei etc)

copilul e suficient de mare sa priceapa ca ce ii spui
ii poti explica (normal ca nu o sa se intamplebrusc) ca sanu ramane seara si dimineata vezi tu din ce motive si ii distragi atentia

dc isi vede surioara sugand ii spui ca ea e bb mic mic si ca ar vrea si ea sa pape ce are el da nu poate ca ea e mica (nu ii spui deloc ca el e mare)

nu iese din prima da dc perseverezi iese

asta e parerea mea si dc nu mai aveai un al doilea copil
ca dupa o varsta (peste un an si ...) alaptatul nu ar trebui la cerere

Nerantula spune:

Porumbita, desigur ca voi considera parerea ta personala (cum altfel?) si nu o voi lua personal :). Eram curioasa si sunt, in continuare, cum sunt argumentate alte puncte de vedere, alte alegeri desigur, si in ideea ca poate undeva unele rezoneaza cu ceva interior in mine care acum nu are o forma clara, definita ... Ceea ce spui tu, cu diversificarea formelor de afectiune la copilul mic, dar care nu mai e bebelus, mi-a transmis si psiholoaga mea, o persoana care mi-a castigat increderea in alte grele situatii prin care am trecut, insa atunci cand mi-a zis nu am gasit in mine convingerea ca pentru mine si copilul meu ar fi mai benefica intarcarea ...

Azi am avut o zi care m-a apropiat de limita si m-a facut sa-mi pun niste intrebari ...
De ce am dorit si am ales sa merg cu alaptatul in tandem? Raspunsurile nu vin intr-o ordine a prioritatilor:
- pentru ca am crezut ca alaptarea simultana va crea o legatura speciala intre copiii mei;
- pentru ca am crezut ca voi fi maxim de implinita alaptandu-i pe amandoi (simultan sau nu);
- pentru ca am dorit ca Gruia sa aiba initiativa intarcarii, atata vreme cat o problema de sanatate nu ar fi impiedicat asta;
- pentru ca am crezut ca alaptatul in sine este benefic (indiferent de varsta);
- pentru ca m-am gandit ca vom gasi o solutie confortabila sa ii alaptez si simultan, si succesiv;
- pentru ca nu am putut concepe ca intarcarea poate fi insemna sufetinta de nici un fel;
- pentru ca mi-am imaginat ca-mi va fi un dor teribil de puiul meu la san ..

Acum lista de mai sus ar arata altfel, nu cu totul altfel insa .. nu mai simt ca alaptatul simultan construieste ceva intre copiii mei, dimpotriva, aud de fiecare data cand o pun pe fata la san 'nu bebe tzitzi, Gruia tzitzi', am ajuns sa o alaptez pe ascuns, il vad ca sufera foarte tare cand o vede si exprima asta uneori foarte vehement, eu insami sunt haituita uneori/deseori intre ei si asta nu-mi aduce implinire, dimpotriva ... Imi pare uneori ca aceasta dependenta sa san a lui Gruia e mai mult un handicap acum, el nu-si cauta, nu-si descopera alte mijloace de a traversa emotional anumite momente (nu singur, dar intr-un mod divers, adaptat mai bine situatiilor pe care le traverseaza), refuzurile pe care le primeste, pentru ca nu mai sunt atat de disponibila, il intristeaza aproape atat cat il fericesc momentele in care ajunge la san ..
Daca acum ni s-ar oferi sansa ca, din clipa urmatoare, Gruia sa fie intarcat (deci terminat definitiv procesul de intarcare) sau sa cautam in continuare echilibrul in prezentul pe care il traim, cred ca as alege prima varianta. Ceea ce ma impiedica acum sa schimb acest prezent este teama de proces, pe care il estimez dureros si lung (avand in vedere ca intr-o saptamana n-am reusit macar sa-i scot de tot suptul de noapte, azi noapte s-a trezit si mi-a cerut din nou :( ), pe care mi-e imposibil sa-l vizualizez ..

Nerantula spune:

Si faptul ca nu am nici un alt suport, ba inca presiuni: seara, dupa baite, hranesc intai bebelusa in timp ce Gruia mai are ceva activitati cu taica'su, apoi il adorm pe el, iar fata, daca nu e adormita, sta cu tati (sau chiar daca e sta, ca doarme haotic, cate 10 min si gata, deseori se trezeste dupa ce intru el sa-l adorm pe Gruia la el in camera). Aseara sotul m-a anuntat (deci decizie luata de unul singur) ca atunci ca eu nu voi fi disponibila si fata va plange, ii va da lapte praf .. am ascuns biberonul si cutia de LP, dar nu asta e solutia

Porumbita spune:

la prima vedere barbatatu e de condamnat
la o a doua il inteleg;

el nu vede decat ca tu esti in pom cu oboseala/copilul mare sufera, cea mica pare pusa pe un plan super secundar, gruia pare sa isi urasca surioara nu sa o iubesca, nu cred ca tie iti mai arde de vb bune cu sotul etc

da-i mai mult credit lui gruia; vorbeste mai mult cu el; explica-i ca el acum poate face multe lucruri care cea mica ar vrea da nu poate (nu ii spune ca e bb mic si el e mare)

nu ii mai da san pe zi; dc ai ajutor pe mama ta tr sa ii distrageti atentia atunci; fa-l sa fie pre ocupat de altceva, sa iasa afara etc

la noi intarcarea durat 2-3 luni pt ca eu nu eram pregatita si convinsa ca fac bine plus ca ma gandea ca o sa fie naspa pt el (uita complet de san in mai putin de o saptamana)

cand in sine mea am fost convinsa ca e ok lucrurile au mers snur

cel mai greu mi-a fost sa scot sanul de noapte pt ca din reflex cand se trezea si plangea asta vroaim sa fac;
la cel de zi a mers usor pt ca ii distrageam atentia; il faceam sa rada etc


de spus ar mai fi multe insa nu am chef pe forum; dc crezi ca te pot ajuta ne putem auzi la telefon sau pe mail

putere iti doresc

Porumbita spune:

inca ceva

dc sotu e zi de zi acasa, dupa san nu il mai culca tu pe gruia
lasa sotu/mama

si totul trebuie explicat si para explicat lui gruia;din timp;
ei inteleg cu mult mult mai mult decat credem noi;

Porumbita spune:

eu am avut f mult de lupta sa pot alaptapiticu pt ca nu avem suficient lapte
si mie mama si sotu mi-auzis la fel
le-am transmisdulce ca dc ma strezeaza si pierd laptele din cauza lor nu ii iert in veci si ca dcnu ma pot ajuta macar s anu ma incurce
insa, eu nu mai avea inca un copil care sa aiba nevoie in egala masura de mine

din afara pare ca il pui pe baiat pe un plan mai in fata decat pe fata;
e greu oricum cu 2 copii mici dar e si mai greu cand bb ar trebui alaptat la cerere, cand si cum vrea si pe cel mare inca il mai ai la san

sunt convinsa ca exista si povesti de succes cu alapatatul in tantem
dar dc tu nu esti una din ele tr sa cauti metoda care te avantajeaza pe tine si familia ta cel mai bine

e imp alaptarea, dar sunt si alte chestii care tr sa conteze acolo (cel mare sa nu o perceapa pe cea mica ca pe un dusman care ii ia un bun al lui) o mama care sa se bucure si de bbul mic nu sa se strezeze ce se face dc vrea si ala mare tocmai atunci san,ce se face dc sotu chiar da lapte praf, etc

alinushca spune:

Salutare! Suntem in perioada de acomodare. Este incredibil sa fii mamica a doua oara! Nectarie (micul) este f cuminte, papa bine si e un frumos si jumatate ( cra!). Iar Serafim este chiar foarte interesat de fratiorul lui dar si de lapticul nou venit. Cel mai simpatic e cand empatizeaza cu fratiorul plangator. Am alaptat ieri pentru prima data la dublu. Am gasit deocamdata 2 pozitii in care a fost posibil. Ce senzatie! Sa curga din tine ce ai tu mai bun de oferit la amandoi in acelasi timp! Ma bucur ca am vrut sa incerc chestia asta. Si Serafim este foarte multumit si mai putin gelos pe fratior ca stie ca primeste si el daca vrea si e un moment bun. Mai intru cand am timp.
Ca as avea si intrebari.


Mami de (28.10.2008) si bb2 s 40

Otiliav spune:

Nerantula dar ce cauta cutia de LP in casa la voi?
Acum pe bune ca e foarte tentant sa dai LP daca il ai in casa la dispozitie. Eu una ma tin tare si acum la al treilea sunt tentata sa cumpar LP dar tot aman. O vad la magazin si zic hai sa nu iau acum sa iau dupa 4 luni.

Am citit lista ta despre cum ai decis sa alaptezi in tandem.
Imi e din ce in ce mai clar ca eu nu as fi vazut niciodata decat avantajul imunitatii si atat. De fapt chiar te intrebam de ce nu-i dai lapte de-al tau la pahar. Pentru ca eu in cap nu avema decat ca laptele de mama e cel mai bun lapte pentru copil. Si ma gandeam ca poate merge sa ii explici ca el e baiat mare si il poate bea din pahar. Ba chiar si sa ii arati cum il mulgi pentru el de cateva ori. Dupa care incet incet sa il amesteci cu lapte din comert pana ajunge sa fie tot paharul cu lapte de la magazin.
Fratii se pot apropia si altfel iar intre voi doi pot fi multe forme de afectiune. Nu trebuie sa suga in acelasi timp ca sa fie "complici". La mine suge Iulia iar Elisa o tine in brate deci e tot o apropiere intre ele.
Pentru el sanul este o recompensa. Iar recompensele pentru a avea efectul maxim trebuie sa se modifice odata cu varsta. Poti petrece timp cu el in parc, sa construiti ceva impreuna.

Are dreptate Porumbita ca ziua il poti distrage cu altele. Ziua e constient pe cand noaptea nu este.

Eu am alaptat ultimele 6 luni mergand la servici. Noaptea era cosmar si cand am intarcat-o a fost tare greu. Ar fi fost mai bine sa fi avut o bunica departe ca asa a fost greu si pentru mine sa o vad plangand si avand crize dar si pentru ea. Dar bunica era cu noi in casa, dormea cu ea si amandoua de abia faceam fata crizelor ei. Fata mea insa s-a convins ca eu nu mai am lapte asa ca a renuntat. Pe cand Gruia nu poate renunta astfel. N-ar fi mai bine daca l-ai lasa sa doarma noptile la bunica? Asta asa ca o recompensa, ca ceva special pentru el. Zic si eu poate tine figura cand vei dori pe viitor sa-l intarci.

Mami de Ana Maria(18.12.2004), Elisa Andreea (09.12.2008) si Iulia Alexandra (14.08.2010)

pisi-pis spune:

Nerantula, eu te admir mult pentru tot efortul pe care il depui. Un copilas de 2 anisori este inca un copil mic, nu are cum sa inteleaga anumite lucruri si deja are o multe de asimilat o data cu venirea pe lume a Cezarei. Tu te imparti mai mult decat admirabil intre ei doi, mai mult decat atat chiar nu ai cum sa faci de una singura. Din nefericire nu te poti lupta cu morile de vant si sunt convinsa ca nu ai cum sa inlocuiesti TU suptul lui Gruia cu o alta activitate, atata timp cat trebuie sa o alaptezi pe Cezara. Sunt de acord cu fetele ca cea mai buna metoda e sa-i distragi atentia lui Gruia, dar atata timp cat o alaptezi pe Cezara "la cerere", nu ai efectiv cum sa mai ai alte activitati cu Gruia. Ai nevoie ca de aer de ajutorul unei alte persone care sa mai preia din treburile tale, sa ii distraga atentia lui Gruia cu activitati si jocuri noi, sa culce copii, practic sa iti mai ramana tie numai alaptatul. Avand in vedere ca aceasta intelegere si ajutor nu exista, la cum se prezinta situatia in momentul acesta, nu poti sa faci altceva decat sa mai astepti putin, sa mai creasca amandoi, sa se mai obisnuiasca Gruia, sa nu mai fie totul asa "proaspat". Si sa faci cum iti e tie mai comod, sa te protejezi cat mai mult, ca sa rezisti ritmului asta innebunitor.

PS. Mie nu mi se pare, asa cum se spunea aici, ca pui binele lui Gruia in fata binelui Cezarei. Mi se pare ca pur si simplu nu ai pus-o pe Cezara pe primul loc, te ocupi de amandoi la fel, si mie asta mi se pare absolut normal.

Mami de Laura (14.06.2010) si Mitza Fetitza