Caut titlul si autorul

Salutare,
Caut titlul si autorul unei poezii pe care strabunica mea m-a invatat. Nu a stiut sa imi spuna nici cine a scris-o, si nici cum se numeste. Poezia a invatat-o si ea la randul ei de la fiul ei, deci, in urma cu vreo 65-70 de ani. Nu stiu daca este completa, si nici daca este chiar corec reprodusa. Insa, poate cineva o recunoaste si ma ajuta cu un titlu, sau un autor:

O pasate micuta, cu trupul cenusiu
La un craciun odata, graia unui scatiu:
Ce vreme rea nepoate, hu-hu cum urla vantul
Zapada te orbeste, si-ti sapa-n drum mormantul.
Nemilostiva iarna, pe vai, pe lunci, pe munte,
De unde pe-asa vreme omida sau graunte
E moarte pretutindeni, ca-i gheata-n orice pom
Scaparea pasaruicii, e doar la bietul om.
Fireste, nu tot omul, e om cu suflet bun,
Si fiindca veni vorba, ingaduie-mi sa-ti spun
Ce mi-a fost dat pe vremuri sa-ndur la un craciun.
Era tot ca acuma, vifornita grozava,
Troiene de zapada, se ridicau in slava,
Iar vantul zi si noapte nemaifacand popasuri,
Frangea cu-nversunare fara pereche nucii,
Si manios intruna pe mii si mii de glasuri,
El suiera prin codrii, cum suiera haiducii.
Intruna biciuita de viscolul vrajmas,
Cu astfel de nadejda, intrai intr-un oras,
Zarii o casa mare, cu mandre porti de fier,
Cu aur la ferestre, cu turnuri pan la cer.
Si-mi zic: aici e bine sa intru si sa cer.
Dar, cand fusei spre poarta cea mare sa ma-ndrept,
Simtii ca si nadejdea mi s-a topit in piept.
In zdrente, garbovita, cu un toiag in mana,
Incinsa peste mijloc cu-o funie de tei,
O biata cersetoare, nevolnica, batrana,
Cu ochii plini de lacrimi, precum erau si-ai mei,
Se intorcea din poarta castelului de piatra,
De unde focul milei, nu palpaie pe vatra.
Urmai apoi pe biata batrana tot mai greu,
Gandind, ca unde mila va fi avand salas,
In rand cu cersetoarea, voi capata si eu,
Si colindai cu dansa o vreme prin oras.
Cand se facu-ntuneric, iar cei cu suflet bun,
Aprinsera lumina in pomul de craciun,
Iar biata cersetoare nemaiputand sa lupte
Cu frigul si cu vantul, se prabusi gramada,
Iar viscolul indata-i acoperi mormantul,
Cu marmura curata, din straturi de zapada.

Asa mi-a fost spusa, asa am stiut-o scrie.
Sper sa ma poata ajuta cineva.

Va multumesc anticipat.

Robi