Conceperea unui copil - end of sex and relation?

dov spune:

am trecut si noi prin asa ceva...6 ani a durat...stiam ca ma iubeste mai mult decat ideea de a avea un copil cu mine. cand a fost vorba sa fac o simpla laparo a urlat ca sunt nebuna, ca ma mutilez, si ca decat sa ma vada pe un pat de spital mai bine infiem, ca pentru el nu conteaza. am zambit si am mers mai departe.

a fost, intr-adevar, mai mult lupta mea pentru a avea un copil. nu ca nu m-a sprijinit, dar daca ar fi fost dupa el, infiam de mult.

am trecut prin niste depresii groaznice, cand dupa ani de incercari am pirdut o sarcina. toata ura si neputinta si frustrarea mi-am varsat-o pe el.


si el a rezistat. cum? nu stiu. probabil pentru ca m-a iubit.

cand am ajuns sa zic stop, asta e ultimul craciun fara un pui in casa, si o sa adoptam, cand mi s-a linistit sufletul, miraculos, am ramas insarcinata, si-l am pe fi-miu, care, ca sa vezi, e picatura ta-xu.

cum a trecut el peste momentele de sex la comanda? nu stiu, nu mai am pe cine intreba, iubitul meu a murit.

incerc sa-mi aduc aminte daca avea si momente de revolta...si sincer, nu-mi vin in cap. el oricum ma "alerga" intr-una, cea care fugea eram eu

ba mi-aduc aminte ca imi baga mereu sub nas replica doctorului, ca tre s-o facem...si cat de des...

insa e un secret in situatia mea...sotul meu pleca si prin tara, si poate acelea au fost momentele lui in care i se facea dor de mine. distanta, cu masura, ajuta de multe ori. plus ca si mie mi se facea dor, dor nebun...si nu mai era sexul o necesitate pt procreere, ci ...intelegi tu.

mult succes...si da, cheia e la tine. frustrarea si neputinta ei sunt mai greu de escaladat pentru ea, decat ce simti tu. tu tre sa gasesti formula.

dov spune:

e greu de explicat ce simte o femeie...am eu o teorie...vezi tu, de cand lumea femeia face copii, barbatul asigura necesarul

e adevarat ca lumea a evoluat, dar primarul e scris in celulele noastre...e ca si cand brusc cineva ti-ar taia mainile si ti-ar zice adapteaza-te...da, poti, dar doare al nabii.

asa si eu...am simtit ca n-am rost, ca sunt inutila, de ce mai eram pe pamantul asta? daca as fi fost un scriitor de renume, sau un om de stiinta, sau ceva sa fi facut macar ceva sa las in urma mea, ar fi fost poate, altfel...dar eu, un om simplu, la nivelul meu, datoria mea, rolul meu pe pamantul asta este sa ...

sper sa nu supar pe nimeni cu postarea mea, dar asta simteam.

stiu ca la un moment dat, doctorul l-a pus si pe el sa-si faca analize...si cand asteptam rezultatul, i-am zis...uite, gandeste-te ca ai fi tu cel "vinovat", cel "defect", ei, cum te-ai simti? si a inteles.

dar vreau sa-ti spun ceva...cand am venit acasa cu baiatul nostru, l-am pus in patuut si ne-am uitat la el, cat era de micut si de perfect si de frumos...i-au dat lacrimile, s-a uitat la mine si mi-a zis doar: multumesc. si anii aia s-au sters ca prin minune.

P.S. reactia ar fi fost aceeasi si daca adoptam. de asta sunt sigura, dar asta e alta poveste, nu tine de topic.

asa ca, barbate, in tine e puterea sa mergeti impreuna pana la capat. mult succes inca o data.

gabriela42 spune:

dovabsolut orice cuvintel descrie sentimentul pe care il traieste o femeie in astfel de situatii.oricit de pozitiva ai fi vezi ca esti diferita.daca am inteles ceva despre el sa stii ca si tu sa ai putere ca va vegheaza.simplu scuze ce fel de pauza?si tu ce solutie magica vrei?simt gresit sau tu cam...bati in retragere?

eumada spune:

[flo]DOV
ATATA pot sa-ti spun....cu oameni ca tine eu nu am fatza sa discut pentru ca eu nu as fi ramas intreaga la cap dupa ce ai patit tu.Tot respectul din lume.

Madalina de minunica Eva-Maria 14.08.2009

monica70 spune:

Ai inteles gresit,probabil nu m-am exprimat eu bine: nu am facut pauza totala de trei luni ci doar o "pauza psihica",adica nu m-am mai concentrat pe ideea fixa cu conceputul.Asta e cheia.Nici macar nu e musai sa o faceti in zile si la ore fixe,uite ca eu pe-al doilea l-am conceput neplanificat si culmea in timp ce ne protejam prin "metoda calendarului" ,in a patra zi a ciclului.Deci daca e sa vina ... vine oricand

MONI cu DIANA (01.01.2006) si TUDOR (14.08.2009)

www.dropshots.com/DIANATUDOR" target="_blank"> POZE

10% din viata este rezultatul a ceea ce ni se intampla, 90% din viata noastra este decisa de modul in care reactionam la ceea ce ni se intampla

simplu_eu spune:

How?(cum)

am zis ok, nu mai facem sex la ora, data pentru bebe ci doar cand ne vine.. cand suntem mai tandri, la un pahar de.. eventual.

stat pe tusa cateva zile si ...

cand incepem "treaba" e aceeasi lucru pe undeva.. aceeasi casa, aceleasi pozitii, cam aceleasi miscari si implicit in mintea mea cam aceleasi ganduri (facem ca sa ne simtim ok ca sa putem face un bebe.. ca de fapt vreau sa iau o pauza ca sa.. deci tot bebe.. tot .. trebuie).

cam greu. ati trecut prin asa ceva?

Merci,

Simplu Eu
PS: poate o ajuta pe altcineva candva.. am descoperit ca "mi se scurg ochii" dupa mamici mai mult (cred). Sper ca "destainuirile" mele sa nu duca din nou la interpretari ca de fapt vreau sa sar pe alta femeie. vreau doar sa invat din experienta altora ca sa nu trebuiasca sa platesc acelasi pret (al datului cu capul de pragul de sus) si eventual sa ajut pe altii daca vor trece prin acelasi lucru, desi nu ma reranjeaza sa fiu acuzat ca as fi afemeiat, ma cunosc suficient si nu sunt (anormal de mult).

Donna_Ly spune:

Pai si daca veti avea un copil, va fi aceeasi casa.. aceleasi pozitii.. plus un bebe plangacios in camera de alaturi.

samira33 spune:

Simplu,
va doresc sa regasiti drumul unul catre celalalt.Desi acum nu "vezi padurea din cauza copacilor" solutia este la voi,la tine...si sper din suflet sa va fie bine in final.

Nu exista un ghid cu reguli fixe in situatii de criza...ca o reteta de prajituri...amesteci ingredientele si gata!!!Cel mai bine tu stii ce este in sufletul tau si in viata ta...noi iti oferim doar crampeie din expereientele noastre...din felul in care am rezolvat noi aceste probleme atunci cand le-am avut.Tu treci totul prin filtrul personal si alegi ce crezi ca este mai potrivit cazului vostru.

M-am intrebat si eu de ce excludeti/zi varianta Fiv???Ati discutat-o sau este doar parerea ta ca v-ar destabiliza mai mult o posibila nereusita???
Nu mai stiu daca ti-am mai scris....dar noi cand am acceptat ideea de Fiv am reinceput sa facem dragoste...a disparut sexul programat si cu scop precis...pentru ca facem injectii ca sa facem copii...dragoste facem pentru noi
Serios,Fiv-ul poate fi tratat si cu umor...cel putin noi asa am inteles sa-l tratam,evident ca am respectat cu maxima seriozitate si strictete tratamentle prescrise de doctori...insa gesturi marunte ca injectiile in burta facute mie de catre sot,"schimbul" de pareri intre sot si alte fete mai curajoase de pe forum care se injecteaza singure,despre cum sa scoti mai bine nush ce bula de aer din nush ce fiola inainte de injectate si alte asemenea lucurui nu ne-au dat voie sa ne departam.

Faptul ca tu constientizezi ca aveti o problema si cauti solutii de rezolvare consider ca este un lucru pozitiv si cu tot cu momentele inevitabile de indoiala cred ca vei avea si intelepciunea si abilitatea sa ajungi la esenta lucrurilor si veti reusi sa treceti peste impasul in care va aflati.

Toate cele bune