De o luna avem bona la coilul nostru de 1 un si 10 luni. Sun tare multumita de ea, si cred ca nici ea nu avea ce sa ne reproseze. Nu am comentat nimic in privinta salariului cerut(desi era ceva mai mult decat am auzit ca se da in Brasov) si ne-am comportat cu ea foarte bine, iar in privinta lui Dragos nu avea nici un "repros" pentru ca e un copil cumminte, doarme singur, mananca aproape singur...
Insa azi de dimineata m-a anuntat ca de la 1 nu mai poate veni, ca a rugat-o o prietena foarte buna din Germania sa mearga cel putin pana de Craciun sa o ajute cu mama paralizata si cu cei doi copiluti pe care-i are.
M-a dat peste cap. Stateam tare linistita in privinta lui Dragos. Nu stiu ce sa fac. Nu vreau sa-l tot expun pe iupurtasul mic la tot felul de schimbari, desi el e foarte prietenos, cred ca este un stres pentru el sa se obisnuiasca cu stilul diferit al altei bone.
O solutie este sa-l trimit la mama la 30Km distanta si sa-l vedem doar la sfarsit de saptamana, insa nu mi sa parut inca de la inceput solutia cea mai buna.
Sunt terminata. De azi dimineata numai la asta ma gandesc, nici macar nu stiu daca ma puteti ajuta cu ceva insa simtem ca daca nu scriu o iau razna.
Sobo si BB Dragos
Imi pare rau!
Si eu am trecut prin aceleasi lucruri si desi am zis ca nu o sa o dau niciodata, sa ne chinuim impreuna, nu e chiar asa! Cel putin asa vad lucrurile acum, dupa 1 ani si 7 luni de bone.
Dar, poate ca am obosit eu ...
Bafta!
3 ani !!! pe 14 februarie