Rugaciune colectiva pt. a dobandi prunci buni (58)
Raspunsuri - Pagina 15
lalely07 spune:
Fetelor..deci ramane ca la ora 21.00 fiecare sa aprinda o lumanare si sa se roage?
Am crezut ca asa a fost la inceput...
O sa va urmez si eu la rugaciune...
deeva73 spune:
lalely, da asa ramane... ca unde sunt doi sau trei, adunati in Numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor. matei 18:20
Domnu' Bunu ne intoarce binele cu bine si mare va fi rasplata Lui.
cami_antonia spune:
LA MULTI ANI CONSTANTINILOR SI ELENELOR PENTRU ZIUA DE MAINE!
SA FIE SANATOSI SI SA TRAIASCA CU NUMELE!
ma bucur ca ne reluam vechile obiceiuri la comun desi poate unii nu le-au intrerupt deloc.
deeva ma bucur ca esti bine sufleteste
mada sincer ma bucur enormmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm pt tineeeeeee
asteptam clipa asta de multttttttttttt
eu mai am putin si aflu daca a aparut si la mine un bebe sau nu luna asta
daca voi avea iar de ziua mea cel mai frunmos cadou ca acum 2 ani
am emotii
dar inca nici un simptoom
eh asta e
mariaaaaaa0888888888 sa ne dai vesti buneeeeeee
cand trebuie sa te testezi?
ma gandesc mult la tine
sa de-a Dumnezeu sa fie bineeeeeeee
liliiiiiiiiii
si pt voi ma bucur enormmmmmmmmmmm
sa fie un bebe sanatos
si sa va traiasca minunile de fetiteeeeeee
hai cine se mai testeaza zilele acestea?
si cine mai urmeaza pe lista de gravidute?
SPUNETI O RUGACIUNE PENTRU ALINA - operata pe creier SI ADRIAN - sa aibe putere sa o ingrijeasca
DOAMNE AJUTA!
DONEAZA 2 EURO LA SMS 879 PANA LA SFARSITUL ANULUI PENTRU ALINA DONESCU
povestea ei la www.alinadonescuumanitar.blogspot.com
housepocket480 spune:
Doamne ajuta
La multi ani tuturor celor care-si serbeaza ziua de nume si fie ca Sfintii Imparati Constantin si Elena sa le binecuvinteze casele cu roade sufletesti!
Am intrat si eu si tocmai am vazut ca avem niste fericite viitoare mmamici! Felicitari mada, Lili_g, raraavis, sunteti binecuvantate de Bunul Dumnezeu si Maica Domnului si sa aveti sarcini usoare si prunci sanatosi!
cami_antonia sa dea Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa fie un bebe luna asta si la tine in burtica!
ioanact ce mai facti? As vrea sa-ti spun ca rugaciunile Parintelui s-au simtit si l-am ruga daca poate sa o mai faca si in continuare
cipicah multumim ca ai dus pomelnicul cu numele noastre!
Mama lui Matei Alexandru
caciantoni spune:
Doamne ajuta!
dragutelor si ciprian....sinaxarul de azi......
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai21.htm
La multi ani tuturor celor care purtati numele Sf. Imparati Constantin si Elena....Fie ca Sf. Imparati Constatin si Elena sa va fie pururea rugatori la Scaunul Sf. Treimi!
ciprian- multumesc mult pentru urari....mi-ai umplut sufletul de bucurie cu mesajul tau....Bunul Dumnezeu sa te rasplateasca pentru tot ceea ce faci!!!!
si bineinteles Acatistul Sf. Imaparati Constantin si Elena......sa va fie de folos....
Acatistul Sfintilor Imparati Constantin si Elena
Constantin si Elena - Sfinti Imparati !
(21 mai)
Rugaciunile incepatoare
Condacul 1
Cel ce chipul Crucii stralucind pe cer mai mult decit soarele l-ai vazut si biruinta semnului Domnului bine ti-a descoperit, cu care intr-armindu-te pe toti vrajmasii i-ai biruit, acum si noua celor ce ne plecam genunchii inaintea icoanei tale, Sfinte Imparate Constantin, da-ne noua, impreuna cu buna ta maica, Imparateasa Elena, ajutor, celor ce cintam voua: Bucurati-va, parintii crestinilor!
Icosul 1
Ca un inger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca este Dumnezeu si Fiul lui Dumnezeu cel adevarat; pentru aceasta cintam tie acestea:
Bucura-te, al crestinilor numit de noi tata;
Bucura-te, ca singur Domnul Iisus in vis tie s-a aratat;
Bucura-te, caci cu semnul Sfintei Cruci te-a inarmat;
Bucura-te, ca pe Maxentie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucura-te, ca in Roma cu mare alai ai intrat;
Bucura-te, ca romanii cu bucurie imparat al lor te-au pus;
Bucura-te, ca in cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatra in mijlocul Romei ai pus;
Bucura-te, ca pe Sfinta Cruce ai scris: "Iisus Hristos NIKA", adica, cu acest semn vei birui;
Bucura-te, ca prin puterea crucii lui Hristos pe toti vrajmasii tai i-ai biruit;
Bucura-te, caci cu stirea si voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai imbolnavit;
Bucura-te, ca tie sfintii mai-marii apostolilor ti s-au aratat;
Bucura-te, ca prin invatatura Sfintului Ierarh Silvestru cu toata inima ai crezut in Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul 2
Vazindu-te singur ca esti lepros cu trupul si cu sufletul, ai chemat in ajutor pe Dumnezeul crestinilor, iar Dumnezeu, nezabovind, ti-a trimis pe Sfintii Apostoli sa te mingiie si ti-a spus ce sa faci ca sa fii sanatos si, bucurindu-te de dumnezeiasca cercetare, ai cintat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Pe imparateasa Elena cea prea-cinstita, pe maica imparatului Constantin, cu bucurie sa ne adunam toti dreptcredinciosii crestini, impreuna cu monahii si monahiile si sa o laudam cu cintari ca acestea:
Bucura-te, ca esti nascuta din neam imparatesc;
Bucura-te, ca esti maica Sfintului Imparat Constantin;
Bucura-te, ca in Iisus Hristos ai crezut;
Bucura-te, ca in numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucura-te, caci cu sirguinta si cu multa evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucura-te, ca tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucura-te, ca acolo Crucea cea de viata facatoare ai aflat;
Bucura-te, ca Sfintei Cruci tu intii ai zis: "Bucura-te lemn fericit";
Bucura-te, caci cu mare veselie te-ai bucurat cind Sfinta Cruce pe cel mort l-a inviat;
Bucura-te, ca in Ierusalim biserica mare si prea frumoasa ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca "Biserica Invierii Domnului Iisus Hristos" ai poruncit sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu crestinilor ne esti ca o maica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul 3
Preacinstita imparateasa, noi credinciosii, impreuna cu clerul si cu toti monahii, catre tine nazuim in nevoile noastre; fii acum si noua pacatosilor grabnica folositoare, ca sa cintam cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Rivnitor fiind de Imparatia cea de sus, fericite imparate Constantin, Imparatului si Stapinului tuturor cu minte curata crezind, te-ai botezat; pentru aceasta cintam tie asa:
Bucura-te, ca in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh te-ai botezat;
Bucura-te, ca in timpul botezului mina Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucura-te, ca boala leprei ca niste solzi de pe tine a cazut;
Bucura-te, ca in haine albe imbracindu-te, imparat crestin te-ai numit;
Bucura-te, ca tuturor paginilor a se boteza le-ai poruncit si crestini sa se numeasca;
Bucura-te, ca tu capistile idolilor ai poruncit sa se risipeasca;
Bucura-te, ca sfinte biserici in numele lui Iisus Hristos ai poruncit sa se zideasca;
Bucura-te, ca pe sfinta maica Elena cu multa cinste si avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucura-te, intre imparati cel dintii crestin;
Bucura-te, ca in toata lumea cu botezul tau mare bucurie ai facut;
Bucura-te, ca paginii, cautind la tine, crestini s-au facut;
Bucura-te, ca si noi, clerul mirean si calugaresc, desi pacatosi fiind, iti cintam laude si mariri totdeauna;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 4-lea
Pomenirea binecredinciosului imparat Constantin ca niste mir de mult pret, astazi a rasarit, caci de Hristos dorind, pe idoli a defaimat; pentru aceasta, dupa vrednicie, impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Tie, celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare Cuvintului lui Dumnezeu, Care pentru buna cucernicia ta te-a impodobit cu multa cinste, ca pe o imparateasa a crestinilor, cu bucurie iti aducem aceste laude:
Bucura-te, ca in Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucura-te, ca pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai infrumusetat;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, Sfinta Cruce in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii celei de viata facatoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucura-te, ca si sfintelor piroane pe cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecatoare, iar tu in miini le-ai purtat;
Bucura-te, ca dupa botez cu dreapta credinta lui Hristos ai slujit;
Bucura-te, ca intotdeauna pe saraci ai miluit;
Bucura-te, ca tu cu toate faptele bune te-ai impodobit;
Bucura-te, ca pentru viata ta cea buna pe pamint de multa cinste te-ai invrednicit;
Bucura-te, ca toate neamurile crestine ca pe o imparateasa binecredincioasa te cinstesc;
Bucura-te, ca slabind de osteneli si de blindete, aproape de sfirsitul vietii ai ajuns;
Bucura-te, ca bine-placind lui Dumnezeu, te-ai mutat din viata aceasta, la viata cea vesnica;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 5-lea
Cu mare rivna te-ai straduit Sfinte Imparate Constantin, sa raspindesti crestinismul in tot imperiul tau, precum si in toata lumea; drept aceea multe si drepte hotariri ai luat pentru a aduce la bun sfirsit acest act crestinesc, precum si de a curati diferitele eresuri ce o data cu crestinismul intemeiat au rasarit ca neghinele in holda dreptei credinte; pentru aceasta impreuna cu tine cintam lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ai adunat, preafericite imparate Constantin, sobor de parinti de Dumnezeu purtatori si printr-insii inimile tuturor cele inviforate de blestematul eres al lui Arie le-ai intarit sa slaveasca pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care iti aducem tie laudele acestea:
Bucura-te, ca soborul cel dintii al celor trei sute optsprezece sfinti parinti cu porunca ta in Niceea s-au adunat;
Bucura-te, ca prin lupte mari credinta cea dreapta s-a luminat;
Bucura-te, ca Arie de la sobor a ramas rusinat;
Bucura-te, ca necredinciosul Arie in veci cu diavolii este bagat in iad;
Bucura-te, ca noi crestinii de la tine cu dreapta credinta sintem luminati;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos in toata lumea L-ai propovaduit a fi Fiul lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca prin crestinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucura-te, ca prin aflarea Sfintei Cruci dusmanii ei se tinguiesc;
Bucura-te, ca prin insemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucura-te, ca impreuna cu sfinta maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos in miini o tineti;
Bucura-te, ca o parte din lemnul crucii adus de sfinta maica ta, imparateasa Elena, in sfintele tale miini ai primit-o;
Bucura-te, ca noua fratilor in Hristos esti rugator mare catre Dumnezeu;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 6-lea
Ca si cu o porfira te-ai imbracat, marite, cu milostivirea, si ca si cu o hlamida cu bunele blindeti te-ai impodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslavim pe Dumnezeu, zicind: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Dar cum vom cinta mai cu vrednicie, sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lauda frumusetea bunatatilor tale, cinstita Elena, cele cistigate in ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce stie a cinsti pe cei drepti; pentru aceasta noi iti cintam tie unele ca acestea:
Bucura-te, ceea ce sfintul tau suflet cu mare cinste in ceruri de ingeri este suit;
Bucura-te, ca in lumina cea prea stralucita pe Dumnezeu ai vazut;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu-Cuvintul si preacuratei Maicii Lui, cazind, te-ai inchinat;
Bucura-te, ca locasurile cele prea frumoase ale sfintilor le-ai cercetat;
Bucura-te, ca si frumusetile raiului toate ti le-a aratat;
Bucura-te, ca pe cele ce ochiul omenesc nu le-a vazut si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, acum tu luminat te indulcesti de ele;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor te-ai salasluit;
Bucura-te, imparateasa, caci cu Imparateasa cerurilor impreuna esti petrecatoare;
Bucura-te, ca impreuna cu arhangheli esti vorbitoare
Bucura-te, ca impreuna cu ingerii cinti lui Dumnezeu cintare;
Bucura-te, ca si noi nevrednicii iti cintam cintare veselitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 7-lea
Si dupa deprinderi si dupa ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu si vrednica de minuni, fericita imparateasa Elena; pentru aceasta cu credinta si cu evlavie mare, noi, cei ce sintem luminati prin harul lui Dumnezeu, cintare veselitoare cintam: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Popor al lui Dumnezeu ai facut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor si al paginilor, cu baia botezului luminindu-i; pentru aceasta te laudam, zicind:
Bucura-te, ca intocmai cu apostolii, de la Dumnezeu esti cinstit;
Bucura-te, caci cit ai trait multe milostenii si faceri de bine ai facut;
Bucura-te, ca, dupa multe osteneli, nevointe si griji, la fericit sfirsit ai ajuns;
Bucura-te, ca, dupa putina boala, ai adormit si sufletul de trup s-a despartit, zburind la cer;
Bucura-te, ca arhanghelii cu frumoase cintari ingeresti la ceruri te-au suit;
Bucura-te, ca scaunului Sfintei Treimi te-ai inchinat;
Bucura-te, ca Sfintii Apostoli inaintea lui Dumnezeu te-au laudat;
Bucura-te, ca sfintii mucenici si cuviosii si toti dreptii cu cinste ti-au iesit inainte;
Bucura-te, ca bunatatile raiului le mostenesti acum si in vecii nesfirsiti;
Bucura-te, ca intru Imparatia cerurilor acum si totdeauna vietuiesti;
Bucura-te, ca si noi, impreuna cu monahii si cu pustnicii, toti, intr-un glas iti cintam asa:
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 8-lea
Mormintul tau, unde odihneste sfintitul si cinstitul tau trup, imparate Constantin, raze de dumnezeiesti vindecari izvoraste celor ce cu credinta se apropie, iar noua celor ce vietuim in dreapta credinta, te rugam, ca impreuna cu buna ta maica Elena, sa ne dati mina de ajutor, celor ce cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cit este de luminat sufletul tau, marita imparateasa Elena, lauda femeilor, ca acum esti in ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta iti cintam asa:
Bucura-te, aflarea cinstitei cruci;
Bucura-te, a ei vrednica inchinatoare;
Bucura-te, ca prin al crucii ajutor crestinilor ai fost izbavitoare;
Bucura-te, ca prin cruce te-ai facut lui Hristos urmatoare;
Bucura-te, a stapinirii iadului si a satanei invingatoare;
Bucura-te, a cerestii mariri mostenitoare in veci;
Bucura-te, a celor gresiti si pacatosi, catre Dumnezeu mijlocitoare;
Bucura-te, a judecatorilor celor rai buna indreptatoare;
Bucura-te, a celor din nevoi grabnica ajutatoare;
Bucura-te, de patimile noastre trupesti si sufletesti izbavitoare;
Bucura-te, a bolnavilor buna tamaduitoare;
Bucura-te, a tuturor binecredinciosilor crestini buna ajutatoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 9-lea
Cu sfintenie a ta viata savirsindu-ti, cu sfintii acum esti salasluita, plina fiind de sfintenie si de lumina nespusa; pentru aceasta ne luminezi si pe noi cei intunecati cu pacatele, ca, luind prin tine iertare, sa cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe Imparatul si Ziditorul tuturor cinstindu-L, imparate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a invrednicit pe tine in ceruri de mare slava; pentru aceasta iti cintam tie aceste laude:
Bucura-te, ca Preacuviosului Paisie, singur i-ai spus ca esti cinstit impreuna cu sfintii;
Bucura-te, ca, sfint fiind, te rogi pentru noi catre Domnul Dumnezeu;
Bucura-te, ca noi pacatosii avem mare nadejde in rugaciunile tale;
Bucura-te, ca noi in nevoi chemam numele tau si tu ne auzi;
Bucura-te, ca in necazuri ne esti noua mare bucurie;
Bucura-te, margaritarul nostru cel de mult pret;
Bucura-te, cel ce esti pentru noi soare luminos;
Bucura-te, ca pe idoli i-ai dat iadului celui intunecos;
Bucura-te, ca demonii fug, izgoniti fiind cu puterea rugaciunii tale;
Bucura-te, ca tu esti lauda cirmuitorilor crestini;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al crestinilor ortodocsi;
Bucura-te, al manastirilor si al bisericilor noastre mare aparator;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 10-lea
Din cer ca si Pavel te-a vinat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, invatindu-te ca sa-L cinstesti pe Acesta ca pe Imparatul cel Unul; si cu adevarat crezind intru El, L-ai cinstit, aducind lumea toata la credinta Lui, ca sa-I cinte neincetat: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Imparateasa Elena, sfinta de Domnul Hristos aleasa, milostiveste-te spre noi si lumineaza sufletele noastre cele intunecate cu pacatele, netrecind cu vederea sufletele si rugaciunile noastre si primind multumirile noastre acestea:
Bucura-te, trandafir prea frumos mirositor al raiului;
Bucura-te, crin alb rasarit in gradina cea de sus a raiului ceresc;
Bucura-te, imparateasa duhovniceasca;
Bucura-te, a dreptei credinte propovaduitoare;
Bucura-te, a inchinarii de idoli surpatoare;
Bucura-te, a eresurilor pierzatoare;
Bucura-te, a rautatilor dusmanilor izgonitoare;
Bucura-te, in nevoile noastre ajutatoare;
Bucura-te, catre Dumnezeu a noastra mijlocitoare;
Bucura-te, de bucurii duhovnicesti aducatoare;
Bucura-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucura-te, a obstii crestinesti povatuitoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 11-lea
Acestea zicind, ma linistesc cu sufletul si ma bucur; nu ma tem de tot ce vor urzi impotriva mea vrajmasii mei, pentru ca te am pe tine, imparateasa Elena, puternica ajutatoare in toate nevoile; drept aceea impreuna cu ingerii preaslavesc pe Dumnezeu cu cintarea: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Dat-ai, preadulce, Iisuse, bine-credinciosului imparat Constantin, intelepciunea lui Solomon, blindetile lui David, dreapta credinta a apostolilor si puterea lui Samson asupra vrajmasilor; pentru aceasta si noi il cinstim cu laude, zicind:
Bucura-te, decit toti imparatii mai intiiule si alesule al lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca pe Domnul nostru Iisus Hristos tie Tatal ti L-a descoperit;
Bucura-te, ca pe Acesta Dumnezeu adevarat L-ai propovaduit;
Bucura-te, luminatorule al cerestii cunostinte;
Bucura-te, ca prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slavit;
Bucura-te, ca prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteste;
Bucura-te, al luminii celei nemarginite privitorule;
Bucura-te, ca prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinta;
Bucura-te, ca prin tine s-a izgonit intunericul relei credinte;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima si luminat cu sufletul;
Bucura-te, ca pe noi cei slabi ne intaresti cu rabdare;
Bucura-te, ca de la milostivul Dumnezeu ne mijlocesti noua mintuire;
Bucura-te, Sfinte Imparate Constantin!
Condacul al 12-lea
Darurile cele prea bogate si mai bune le primesti acum de la Dumnezeu, Sfinte Imparate Constantin, veselindu-te ca un imparat in ceruri; pentru aceasta si binecredinciosul domn Brincoveanu Constantin intru al tau nume a zidit sfinte manastiri Domnului, iar noi, bucurindu-ne, cintam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Niciodata nu vom tacea a vesti minunile tale; in glas mare vom cinta praznuirea ta si dupa cuviinta iti aducem multumire pentru toate facerile de bine ce ne faci noua, Sfinta Imparateasa Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucura-te, imparateasa smerita si prea iubita;
Bucura-te, comoara de bunatati nedesertata;
Bucura-te, a celor ce te roaga cu credinta ocrotitoare neobosita;
Bucura-te, a vrajmasilor sfintelor manastiri izbavitoare;
Bucura-te, ca celor ce te cinstesc pe tine le esti buna mingiietoare;
Bucura-te, ca de sus din ceruri privesti si le ajuti celor ce se roaga tie;
Bucura-te, ca inaintea Preasfintei Treimi stind, te rogi pentru noi;
Bucura-te, ca si la preacurata Nascatoare de Dumnezeu mijlocesti pentru noi;
Bucura-te, ca a ta fericire in ceruri in veci nu se sfirseste;
Bucura-te, ca impreuna cu fiul tau, imparatul Constantin, intru imparatia lui Dumnezeu te veselesti;
Bucura-te, a trupurilor noastre de patimi tamaduitoare;
Bucura-te, ca sfintele tale rugaciuni sint pentru noi toti folositoare;
Bucura-te, Sfinta Imparateasa Elena!
Condacul al 13-lea
Luminatori care ati luminat lumea cu dreapta credinta, voi cu adevarat v-ati aratat, de Dumnezeu incununatilor Imparati Constantin si Elena; primiti acum si rugaciunile noastre si le duceti Imparatului Hristos, pe care Il slavim ca pe Unul ce v-a incununat pe voi, cintindu-I cu voi si cu toate ostile ceresti: Aliluia!
(Acest Condac se zice de trei ori.)
Apoi iarasi se zice Icosul intai si Condacul intai.)
Rugaciunea intai catre Sfintii Imparati Constantin si Elena
Sfintilor Imparati Constantin si Elena, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, voi sinteti nadejdea noastra si folositorii nostri; voi ne sinteti noua bucurie in vremea necazului, voi ne ocrotiti in nevoi si ne ajutati. Voi sfintelor manastiri si biserici le sinteti pazitori; pentru aceasta cadem inaintea voastra cu lacrimi, rugindu-va sa nu incetati a ne ajuta noua neputinciosilor, ci mijlociti la Dumnezeu si la preacurata Lui Maica si pururea Fecioara Maria, ca si pe noi sa ne pazeasca fara prihana si pe toti sa ne intareasca in credinta, pina la sfirsitul vietii, spre mintuirea sufletelor noastre. Amin.
Rugaciunea a doua catre Sfintii Imparati Constantin si Elena
Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cei ce sinteti mai cinstiti decit toti imparatii, alesii lui Dumnezeu, cazind inaintea voastra cu lacrimi va rugam: Dati-ne mingiiere si noua celor ce sintem in necazuri; voi sinteti mijlocitori Sfintei Treimi si puteti sa ne ajutati noua. Auziti-ne si pe noi acum, alungati de la noi necazurile si nevoile ce vin asupra noastra in aceasta vremelnica viata si vindecati neputintele noastre, tamaduiti bolile noastre, potoliti rautatea noastra, izgoniti pe vrajmasii nostri vazuti si nevazuti. Dati-ne noua ca in pace si in liniste sa traim; ajutati-ne noua cu sfintele voastre rugaciuni. Pentru mintuirea sufletelor noastre faceti mila cu noi acum, cind cu frica si cu umilinta zicem catre voi asa: Bucurati-va, parintii crestinilor. Amin.
caciantoni spune:
Predica la Sfintii Imparati Constantin si Elena - Parintele Cleopa
( 21 mai )
Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?
Tu esti Dumnezeu Care faci minuni
(Prochimen la praznice)
Iubiti credinciosi,
Cind a binevoit Preabunul si Preamilostivul Dumnezeu sa inceteze piraiele de singe, care se varsau din trupurile apostolilor, ale martirilor si ale marturisitorilor Sai si sa dea deplina libertate Bisericii Sale, rascumparata cu Sfintul si Preascumpul Singe al Fiului Sau, atunci si-a ales pentru acest scop, dintre toti imparatii lumii, pe Sfintul imparat Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena. Prin acesti Sfinti imparati a adus Dumnezeu libertate religioasa in lume, a slabit paginismul si idolatria si a intarit Biserica si credinta crestina pe pamint.
Sfintii imparati si "intocmai cu Apostolii" Constantin cu maica sa, Elena, erau de neam roman. Tatal sau, imparatul Constantin Clor imparatea peste Galia si Insulele britanice. Dupa moartea sa a lasat urmas la domnie pe fiul sau, fericitul Constantin, ajutat de credincioasa lui maica, Sfinta Elena.
Auzind el ca Maxentie, care imparatea in Roma, face multe nelegiuiri poporului, chinuind pe crestini si darimind sfintele biserici, s-a pornit cu razboi impotriva lui. Desi avea mai putini ostasi ca Maxentie, el isi punea nadejdea in ajutorul adevaratului Dumnezeu, Caruia adesea se ruga, cu toate ca nu era inca botezat. Si iata ca in amiaza mare, i se arata o cruce mare pe cer, cu stele inchipuita, iar dedesubt aceste cuvinte scrise: "Cu acest semn vei birui".
Apoi a poruncit ostasilor sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci pe haine, pe coifuri si pe armele lor si asa au pornit la lupta. Deci, cu ajutorul crucii lui Hristos, Sfintul Constantin a biruit pe Maxentie, inecindu-l in apa Tibrului, linga Roma, iar el a fost primit cu mare bucurie in cetate si incoronat ca imparat al intregului Imperiu roman de Apus, in anul mintuirii 313.
Ca semn de multumire lui Dumnezeu, marele Constantin a dat un act imparatesc in acelasi an, dupa sfatul maicii sale, cunoscut pina astazi sub numele de "Edictul de la Milan", prin care s-a dat desavirsita libertate tuturor crestinilor, lasind astfel pe fiecare sa creada cum voieste.
Mare bucurie a cuprins atunci intreaga crestinatate, vazind pe sfintii episcopi si preoti iesind de prin inchisori, vazind capistile idolesti darimindu-se, iar in locul lor, biserici frumoase inaltin-du-se. Astfel, uneltele de tortura se aruncau, cuptoarele cele aprinse in care se ardeau crestinii se lasau in parasire, animalele salbatice care ucideau pe crestini in arene se slobozeau, iar crestinii, umplindu-se de multa bucurie, multumeau lui Dumnezeu cu rugaciuni si lacrimi fierbinti.
Insa domnea in rasarit un imparat tiran, anume Liciniu, care desi era cumnat cu marele Constantin, dar nevrind sa cunoasca pe adevaratul Dumnezeu, chinuia cumplit pe crestini si ameninta sa ocupe Roma. Imparatul Constantin a incercat de doua ori sa-l biruiasca prin razboi, dar n-a putut si era in mare mihnire. Rugindu-se mult lui Dumnezeu si insemnindu-se cu semnul crucii, toti ostasii au pornit din nou la razboi impotriva lui Liciniu si l-au biruit. Ultimul razboi l-a avut imparatul Constantin impotriva scitilor, aproape de Dunare, pe care de asemenea i-a biruit cu ajutorul Sfintei Cruci.
Deci, dorind imparatul sa-si mute capitala in partea de rasarit a imperiului, si-a ales cetatea Vizantia, zidita de un grec, numit Vizas. Pe aceasta alegind-o Sfintul Constantin, a numit-o cu numele sau, Constantinopol, si s-a asezat aici cu fericita sa mama, Elena, in anul 324. Iar ca semn de multumire lui Dumnezeu, a inaltat in mijlocul cetatii un stilp inalt, avind deasupra Sfinta Cruce.
Tot in timpul acesta a primit si botezul, in orasul Nicomidia, de la episcopul Evsevie, cind a dat porunca sa se boteze si ostasii sai, dimpreuna cu senatorii palatului, incit o nespusa bucurie cuprinsese toata lumea. A mai dat porunca sa se inalte in curtea palatului sau o mareata biserica, in numele Mintuitorului nostru Iisus Hristos, iar bisericile care au fost darimate de pagini a poruncit sa se zideasca din nou, dindu-le tuturor bani si ajutor din destul. De la acest sfint imparat a ramas traditia ca domnii crestini din toata lumea sa zideasca biserici si minastiri si sa le inzestreze cu danii si cu toate cele necesare.
In vremea aceea, insa, Biserica lui Hristos era sfisiata de invatatura cea rea a ereticului Arie, care spunea ca Iisus Hristos este o creatura superioara, iar nu Creator si deofiinta cu Tatal si cu Duhul Sfint. Deci, Sfintul Constantin indemnat de mama sa Elena si de multi episcopi dreptcredinciosi, a hotarit sa adune primul Sinod Ecumenic de la Niceea, in anul 325, pentru a hotari adevarata credinta si a condamna pe ereticul Arie si invatatura sa.
S-au adunat acolo 318 Sfinti Parinti din toate marginile Imperiului de Rasarit si de Apus, in frunte cu Sfintul Constantin, care era considerat episcop cu treburile de afara. Vor ramine nemuritoare minunile si cuvintele pline de invataturi dogmatice ale marilor ierarhi si sfinti Nicolae, Spiridon si Atanasie de Alexandria, care au luat parte la acest Sinod. Atunci a fost blestemata invata-tura lui Arie, iar pe el l-au dat anatema. La acest Sfint Sinod s-au compus primele sapte articole ale Simbolului Credintei si mai multe canoane bisericesti.
In anul urmator, Sfinta Elena, dorind foarte mult sa afle lemnul Sfintei Cruci si sa se inchine pe Golgota si la Mormintul Domnului, a plecat cu multi ostasi la Ierusalim. Aici s-a rugat mult lui Dumnezeu si, impreuna cu Sfintul Macarie, episcopul Sfintei Cetati, dupa multe osteneli a aflat Crucea Domnului, iar pe locul Capatinii a inaltat o biserica preafrumoasa, care, cu unele modi-ficari, dainuieste pina astazi.
Deci, luind o parte din lemnul Sfintei Cruci, fericita Elena s-a intors inapoi la Constantinopol, iar de aici la Roma, unde a trecut la Domnul, in virsta de 80 de ani.
Marele imparat Constantin a imparatit 42 de ani, pina in anul 337, cind trece la vesnicele lacasuri si este inmormintat in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol, zidita de el, lasind Imperiul roman in stapinirea celor trei fii ai sai. Biserica noastra ii praznuieste pe amindoi cu mare cinste la 21 mai, socotindu-i "intocmai cu Apostolii" lui Hristos. El este al 32-lea imparat roman de la August.
Iubiti credinciosi,
Pina aici v-am prezentat pe scurt viata si activitatea Sfintului Constantin cel Mare si a mamei sale, Elena. Acum vom vorbi, mai intii, de legile ce s-au facut de acest sfint si mare imparat in favoarea crestinilor, despre care istoricul bisericesc din acea vreme, Eusebiu de Cezareea, zice: "S-au publicat atunci de imparatul Constantin legi foarte blinde si foarte favorabile pentru crestini. Aceste legi nu exprimau decit evlavie, repausul popoarelor si onoarea Bisericilor. El a chemat pe cei ce fusesera izgoniti de guvernatorii de provincii, pentru ca nu au voit sa aduca jertfa idolilor. A restabilit in posesia averilor pe cei ce fusesera lipsiti de ele si ierta pe cei care, pentru acelasi motiv, fusesera condamnati sa faca servicii la curte. A pus in libertate pe cei ce fusesera surghiuniti in insule si pe cei ce fusesera surghiuniti la muncile metalelor sau intrebuintati la alte lucrari publice. A lasat alegerea celor care, din ura pentru statornicia cu care ei facusera profesiune din religia crestina, fusesera destituiti din dregatorii sau de a lua functiunile ca mai inainte sau de a trai in repaus" (Istoria Bisericeasca de Eusebiu - Episcopul Cezareei, Viata Imparatului Constantin, Bucuresti, 1896).
Printr-o alta lege facuta in favoarea martirilor si a Bisericilor, imparatul Constantin a dispus ca rudele celor ce au suferit moartea pentru apararea credintei, sa se bucure de succesiunea lor si, daca ei nu ar avea mostenitori, Biserica sa-i mosteneasca, iar mostenirile ce le fusesera confiscate, sa fie inapoiate vechilor proprietari, ori de ar fi in natura sau de au fost instrainate.
Sfintul si marele imparat Constantin a dat o lege de gratiere a celor ce au fost exilati pentru marturisirea dreptei credinte in Dumnezeu. Aceasta lege zice asa: "Acei ce au fost exilati prin sentinte nedrepte a unor judecatori, pentru ca au refuzat cu indraz- neala de a renunta la credinta si la cultul unui Dumnezeu, Caruia ei se consacrasera din toata inima lor, si acei ce au fost pusi in numarul ofiterilor curtii, desi nu fusesera mai inainte, sa aiba libertatea de a se intoarce la casele lor si sa ramina acolo in pace. Acei ce au fost despuiati de bunurile lor si redusi la o extrema mizerie, sa fie restabiliti in prima lor stare si sa se bucure cu fericire si cu umilite rugaciuni de multumire, de efectele bunatatii lui Dumnezeu".
Alta lege data de Sfintul si marele imparat Constantin face rechemarea celor ce au fost prigoniti pentru credinta cea dreapta in Hristos si au fost trimisi departe de casele si satele lor, prin insule pustii. In aceasta lege il auzim pe Sfintul si marele imparat Constantin, zicind: "Ordon ca cei ce sint retinuti contra vointei lor in insule, sa se bucure de efectul gratierii noastre. Sa iasa din aceste triste si grozave pustietati, unde nu vad decit munti salbatici si o mare furtunoasa, si sa mearga a gusta placerile cele nevinovate ce le va procura, in convietuire cu rudele lor in libertate. Acei ce au suferit lipsurile si necazurile ce i-au insotit, sa fie incarcati de bunuri si scapati de frica, facind glorie cum fac eu de a fi servitorul lui Dumnezeu. As fi foarte mihnit ca sa se poata zice sau sa se poata crede, ca cineva a vietuit in frica sub domnia mea. Ma silesc pe cit pot de a reforma abuzurile ce s-au strecurat sub domniile cele dinaintea mea".
Sfintul imparat Constantin, face rechemarea celor ce fusesera condamnati la lucrarea metalului sau la alte lucrari publice, pentru marturisirea credintei in Hristos, zicind: "Acei ce au fost condamnati la lucrarea metalelor sau la alte lucrari publice, sa schimbe aceasta penibila ocupatie si acest ostenitor lucru, cu o liniste onesta si cu un repaus placut, iar daca sint unii din cei ce au fost lipsiti de libertate sa fie restabiliti in posesiunea onorurilor si a drepturilor ce le apartineau mai inainte".
Prin alta lege, Sfintul imparat Constantin, restabileste drepturile celor ce au fost scosi din dregatoriile lor din armata, pentru dreapta credinta in Hristos, si zice asa: "Acei care odinioara, posedind dregatorii in armata, au fost lipsiti de aceasta cinste pentru buna marturisire a credintei lor, sa aiba libertatea sau de a reintra in armata si a-si lua functia lor ce au avut sau de a trai in liniste. Este foarte drept ca, dupa ce au aratat curajul lor in mijlocul celor mai teribile munci, sa nu depinda decit de alegerea lor, sau de a se bucura de onorurile dregatoriilor lor, sau de a gusta dulceata repausului".
In alta lege, Sfintul Constantin cel Mare porunceste a se da inapoi averile sfintilor mucenici si marturisitori ai credintei lui Dumnezeu, si zice asa: "Nu pot ascunde nedreptatea ce au suferit-o acei care, sub diferite pretexte, au fost despuiati de averile lor. Daca unii, din ura pentru ca au sustinut cu indrazneala lupte grele pentru apararea credintei lor, au fost despuiati de averile lor, sau daca altii, pentru ca au marturisit ca erau crestini, au fost constrinsi de a parasi tara lor, sau in sfirsit, daca altii au fost lipsiti de cele ce posedau fara a fi condamnati la moarte, succesiunea lor trebuie sa fie luata de rudele lor, legile redind succesiunile rudelor celor mai de aproape, ei vor fi lesne de recunoscut si apoi nu e nimic mai drept decit a se imparti aceste averi mostenitorilor carora ar fi apartinut, daca martirii si marturisitorii ar fi murit de o moarte naturala".
Alta lege data de Sfintul si marele imparat Constantin in favoarea Bisericii, in lipsa de rudenii, zice asa: "Iar, daca nu se va gasi nici o rudenie care sa poata lua mostenirea martirilor sau a marturisitorilor, sau ale acelora care pentru pastrarea credintei lor, au parasit tara lor, ea apartine Bisericii. Mortii nu vor fi mihniti de a o avea de mostenitoare, pe aceia pentru care ei s-au expus la tot felul de primejdii. Cred de datoria mea de a admite ca daca vreunul, din acei care voiesc, a gasit de cuviinta sa faca donatie averea sa, intentia mea este ca ea sa fie executata".
In alta lege a Sfintului imparat Constantin cel Mare se hotaraste sa se restituie paminturile si casele cele ce au apartinut martirilor si marturisitorilor, zicind: "Fiindca doresc ca aceasta lege sa fie atit de lamurita, incit sa nu fie nimeni care sa nu inteleaga dispozitia, acei ce sint detinatori ai unei case sau a unui pamint sau a unei alte mosteniri ce apartinea odinioara martirilor sau marturisitorilor, sa o declare ei insisi si sa o restituie indata. Desi ei au primit mari venituri fara titlu legitim, nu cred ca dreptatea sa permita ca ei sa nu fie obligati de a le inapoia".
Sfintul imparat Constantin a dat si alte legi in favoarea Bisericii si a crestinilor, privind restituirea bunurilor confiscate de catre principi de la biserici sau restituirea locasurilor de cult si a cimitirelor, restituirea bunurilor care fusesera instrainate sau vindute si care apartineau bisericilor, precum si alte legi pe care nu le mai putem aminti aici.
Din cele aratate pina aici ne putem da seama cit de mare prieten si binefacator al Bisericii lui Hristos si al crestinilor a fost alesul lui Dumnezeu, Sfintul si marele imparat Constantin, prin care Preabunul Dumnezeu a dat libertate crestinismului in toata lumea. Legile au fost date de el in Italia, la Milan, in anul 313 si sint cunoscute sub numele de "Edictul de la Milan". De la acest imparat sfint, libertatea religioasa este garantata in toate tarile din lume.
Imparatul Constantin, dindu-si bine seama de intunericul si tirania care domneau mai inainte de el in Imperiul roman, zicea: "O nelegiuire atit de ciudata si atit de grozava ca aceasta, dominind spiritul si inima unui numar de persoane si tot statul fiind lovit de aceasta, ca de o boala molipsitoare ce reducea la o extrema primejdie si care avea nevoie de un medicament foarte puternic si folositor, iata de cine a binevoit Dumnezeu de a se servi! Cind vorbesc de Dumnezeu, inteleg pe Acela care este adevaratul Dumnezeu si care are o putere vesnica. Poate insa cineva sa faca cunoscute binefacerile primite de la Dumnezeu fara a vatama modestia? Dumnezeu a avut bunatatea de a se servi de mine pentru implinirea planurilor Sale. El m-a scos printr-un act al intelepciunii Sale si al puterii Sale nesfirsite, din tarmurile oceanului britanic si din extremitatea tarilor unde soarele apune si mi-a dat putere de a risipi revarsarea de nenorociri ce acoperea fata pamintului, pentru a atrage pe oameni la pazirea legii si pentru a creste credinta si religia crestina".
Apoi adauga: "Nu voi fi lipsit niciodata de recunostinta, pentru o binefacere asa de mare, privind ca o favoare deosebita, bunatatea pe care Dumnezeu a avut-o de a ma alege pe mine pentru a ma face robul si implinitorul poruncilor Sale. M-am dus in Orient, pe care l-am gasit impovarat de nenorociri, a carui salvare de primejdie avea nevoie de ultimile leacuri. Recunosc ca Dumnezeu mi-a dat sufletul, viata, respiratia, si simtamintul. Stiu foarte bine, ca acei ce si-au pus speranta lor in Dumnezeu, nu au nevoie de stima, nici de dragostea oamenilor si ca ei poseda onoruri cu atit mai mari, cu cit duc o viata mai scutita de greseli si de pacate".
In alt loc Sfintul imparat Constantin aduce multumiri lui Dumnezeu, zicind: "Tie iti multumesc cu umilinta, Dumnezeule si Domnul meu, caci cu cit priveste cineva deosebirea in inchinarile si in simtamintele oamenilor, cu atit cei ce au descoperit adevarul sint intariti in religie. Daca va fi cineva care sa nu voiasca a fi vindecat, sa nu arunce gresala sa asupra nimanui. Remediul si vindecarea se ofera la toata lumea, numai fiecare se cuvine sa ia aminte ca sa nu atace o religie a carei nevinovatie si sfintenie sint dovedite".
Pe linga legile si binefacerile aratate mai sus in favoarea crestinismului, marele imparat Constantin s-a ingrijit mult si de pacea si unitatea in credinta cea dreapta a tuturor Bisericilor crestine din imperiul sau. Iata ce spune intr-una din legile sale: "Mi-am propus mai intii de a uni spiritele tuturor popoarelor, in una si aceeasi credinta in privinta dumnezeirii. Apoi, am dorit sa scap universul de jugul sclaviei, sub care gemea. Ma convingeam ca as fi atit de fericit pentru a aduce pe oameni sa aiba toti pe acelasi Dumnezeu. Aceasta schimbare a religiei ar produce o alta schimbare in conducerea imperiului".
Iata, fratilor, ca Sfintul si marele imparat Constantin, isi dadea bine seama si recunostea cu toata evlavia ca el este alesul lui Dumnezeu, prin care Mintuitorul a lucrat planurile cele prea-intelepte ale milostivirii Sale fata de religia adevarata, crestina, prin care s-a intarit puterea si libertatea Bisericii lui Hristos pe pamint.
Iubiti credinciosi,
Mare este sarbatoarea de astazi, caci astazi cinstim pe cel dintii si cel mai mare imparat crestin, pe Sfintul Constantin si mama sa, Elena, cei "intocmai cu Apostolii". Ei sint apostolii crestinismului din secolul IV. Prin ei a dobindit libertate Biserica intemeiata de Hristos, propovaduita de Sfintii Apostoli si aparata cu jertfa, cu suferinta si cu singe de multimea martirilor. Prin ei, Duhul Sfint a extins Biserica, a intarit Ortodoxia in lume, a avut loc primul Sinod Ecumenic, s-a compus prima parte din Crez si a fost dat anatema Arie cu invatatura si ucenicii lui. Prin Sfintii Constantin si Elena s-au deschis si zidit in Imperiul roman mii de biserici, s-a aflat la Ierusalim Sfinta Cruce si s-au zidit numeroase locasuri de inchinare la Locurile Sfinte.
Dar Sfintul Constantin a ajutat mult la raspindirea crestinismului in Europa, Asia si Africa. La porunca lui au fost trimisi misionari - episcopi si calugari - la gurile Dunarii sa converteasca pe inaintasii nostri daci, dintre care unii nu stiau de Hristos. Se crede ca, chiar orasul Constanta din Dobrogea, ar fi fost innoit de el, unde apoi se infiinteaza prima episcopie din tara noastra, Episcopia Tomisului. Trebuie sa fim recunoscatori lui Dumnezeu pentru acest mare imparat si aparator al crestinatatii. Sa ne bucuram ca o parte din tara noastra, gurile Dunarii si Dobrogea, faceau parte din Imperiul roman de sub stapinirea lui.
Se cuvine, deci, sa cinstim cu cuvinte de lauda pe Sfintii imparati Constantin si Elena si sa inaltam rugaciuni de multumire lui Dumnezeu pentru tot ce au facut ei in lume. Iata, ca si tara noastra a fost sub influenta lui. Iata, ca si pamintul nostru are multe biserici, unele din primele secole, si ca sintem ortodocsi si cinstitori de Dumnezeu. Avem in tara multe biserici cu hramul Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Iar in mai toate familiile noastre sint crestini si crestine care le poarta numele. Aceasta arata de cita cinste se bucura Sfintii Constantin si Elena in tara noastra.
Sa nu uitam, insa, ce mare rol a avut Sfinta Elena, la cresterea, formarea si sfatuirea fiului ei, Constantin. Dupa Hristos si Biserica, mama este aceea care da educatie crestina fiilor ei. Sfinta Elena a dat viata, educatie si indemnuri bune fiului ei. Datorita mamei sale a ajuns el cel dintii imparat crestin, Sfint si "intocmai cu Apostolii", tare in credinta, aparator al Bisericii, viteaz in razboaie, eliberator al crestinilor persecutati pentru Hristos si ctitor al primului imperiu crestin si a nenumarate biserici.
Va amintesc ca am avut si noi, romanii, mari domni crestini, care dupa exemplul lui, au fost aparatori de tara, iubitori de pace, pazitori ai dreptei credinte si neintrecuti ctitori de biserici si minastiri. Dintre acestia amintim pe Mircea cel Batrin, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si Sfint, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Petru Rares, Vasile Lupu si multi altii.
Ce sint evlavioasele domnite romance, ca Despina lui Neagoe, Teofana, mama lui Mihai Viteazul, Elena lui Matei Basarab sau Ana lui Alexandru cel Bun, Maria lui Stefan cel Mare, Elena lui Petru Rares si Ruxandra lui Alexandru Lapusneanu si atitea altele, daca nu urmasele Sfintei imparatese Elena? Caci ele, alaturi de domni, zideau biserici, ctitoreau minastiri, faceau danii pretioase pe la sfintele locasuri, care se vad pina astazi. Ce este Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai lui, alaturi de vrednica sotie, Maria, cu cei inca sapte fii, daca nu martiri ai lui Hristos si aparatori ai credintei Ortodoxe in tara noastra?
Deci, si noi, sa urmam intru toate lui Hristos, Apostolilor, sfintilor si inaintasilor nostri. Sa aparam cu barbatie dreapta credinta a Bisericii noastre Ortodoxe. Vor aparea multi eretici si urmasi ai lui Arie, care vor incerca sa ne strice unitatea credintei si sa ne tulbure sufletele. Sa nu-i ascultati. Tineti la Biserica lui Hristos, iubiti sfintele slujbe, ascultati de pastori si de mai-marii nostri rinduiti de Dumnezeu. Apoi fiti statornici in faptele bune, blinzi, smeriti, pasnici si iubitori de sfinti, ca niste fii ai lui Dumnezeu si urmasi ai Sfintilor Imparati. Barbati, urmati Sfintului Constantin in toate si luati in viata toiagul Sfintei Cruci! Iar femeile sa urmeze exemplul Sfintei Elena, devenind mame credincioase, bune educatoare ale copiilor, fiice evlavioase ale Bisericii.
Sa rugam pe Sfintii Imparati Constantin si Elena si prin ei pe marele Imparat Iisus Hristos, sa rinduiasca pace in lume, domni si conducatori intelepti peste popoare, intaritori ai dreptei credinte, pastori vrednici de Evanghelie si mintuire sufletelor noastre. Amin.
deeva73 spune:
Ziua buna fete dragi si Cipicah
Celor ce poarta numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena La multi ani, si sa fiti mereu in paza Domnului.
In mod special doresc sa felicit cateva persoane deosebite.
Housepoket La multi ani parintelui!
Caciantoni Draga noastra Elena sa fi fericita de ziua numelui tau!
Cipicah Transmite te rog urarile noastre sotiei Eleonora!
hera25 La multi ani fetitei tale!
ellenii desi nu mai scrii eu trag nadejde ca totusi ne mai citesti... Iti dorim din suflet La multi ani!
Domnu' Bunu ne intoarce binele cu bine si mare va fi rasplata Lui.
caciantoni spune:
Omul cu nadejde in Dumnezeu
In timpul unei furtuni pe mare, cand corabia se invaluia de valurile naprasnice, sotia unui ofiter zise catre sotul ei:
- Cum poti fi tu atat de linistit in mijlocul unei astfel de furtuni?
Atunci ofiterul si-a scos sabia, a indreptat-o cu varful spre pieptul sotiei si a intrebat-o:
- De ce esti linistita si nu ti-e frica?
- De ce sa-mi fie frica, raspunse sotia, caci sabia se gaseste in mana barbatului meu, care ma iubeste si nu poate sa-mi poata vreun rau.
- Daca este asa, raspunse sotul, cugeta la Acela in care credem noi si vezi ca vantul si valurile sunt in mana Lui. Oare ce motiv sa am sa fiu nelinistit si cuprins de frica!?
Ioanact spune:
Doamne Ajuta!
www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1274414400" target="_blank">Sinaxarul de azi!
La multi ani, tuturor celor care poarta numele Sfintilor Imparati Constantin si maica sa Elena!
housepocket480 suntem bine. Multumim!
Ma bucur ca s-au rezolvat pb. Ma rog sa nu m aveti pb de-acum incolo.
Sigur ca ne vom ruga si in continuare!
cami_antonia Doamne Ajuta sa vii cu vestea celor 2 liniute, luna aceasta!
Deasemeni, sa veniti toate cu aceasta veste.
POZE RECENTE
ALINA 
de 
IOANA (11 Ianuarie 2008) + 
JUSTINA (14 Aprilie 2010)
MULTUMESC DOAMNE PT CELE 2 PRINTESE!!
Ioanact spune:
canciantoni acum am vazut ca ai postat sinaxarul, l-am postat si eu.
POZE RECENTE
ALINA de IOANA (11 Ianuarie 2008) + JUSTINA (14 Aprilie 2010)
MULTUMESC DOAMNE PT CELE 2 PRINTESE!!