Crestinismul si evolutia spirituala 7

Raspunsuri - Pagina 15

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mamabear spune:

Iasmin, iubita, nu m-ai suparat cu nimic. E racit cel mic si eu la fel, asa ca nu mai am timp nici cat inainte.
Mai stii ceva de Dorothee?

Noapte buna!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Katya spune:

Mamabear,am citit pe nerasuflate,o sa mai recitesc de altfel,multumim.Mai ales ca sint si vesti bune in fond:nu numai ca ne vedem cu cei dragi dupa judecata universala dar e chiar posibil,dupa cum spui,ca si dupa cea particulara.Sigur ca totul e la mila Domnului.Oricum,e un subiect tare complex,si eu am multe nedumeriri(pierderea sau cistigarea mintuirii intr-o clipa de ex).Ai punctat bine cu liturghiile:sint cazuri in care ele scot un suflet din iad,dar si cazuri in care nu(par.Argatu s-a rugat mult pt o ruda indepartata ce fusese vrajitoare si n-a putut face nimic pt ea...).
De aceea imp e sa stim ca viata aceasta nu inceteaza si sa ne vedem de curatie si trai in legea Domnului,ca om avea timp sa vedem cum e acolocu adevarat.

Santate puiului!

Crinuta,am avut impresia ca zici ca sufletele se roaga pt ele,scuze!,dar am recitit si am vazut ca ai scris ca se roaga pt cei de pe pamint,dar tot nu e ca la noi..caci la noi nu se mai pot ruga nici pt cei de pe pamint...Despre purgatoriul vostru eu am citit la Dante cindva,in Divina comedie,despre cercuri concentrice,cam asa ceva,am uitat...Te pup!

Noapte buna!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:


am reusit sa citesc ce mi-ati raspuns , va multumesc mult! intrebarile mele sunt oarecum legate de memoria cu care ramine sufletul dincolo: ramin legaturile trupesti in memorie (mama/copil/frate/sot/sotie) sau ramine doar amintirea lui Dumnezeu,a creatiei si a pacatului, sufletul dincolo; presupunind ca ne revedem, ramine constiinta sentimentului parinte/copil, as mai putea trai bucuria revederii sau am trece unul pe linga altul doar?

altfel eu ma rog sa am o moarte crestineasca, cum a avut-o tata care a primit Impartasania si dupa impartasanie a mai spus doar ca "acum ma odihnesc" a adormit si s-a stins in somn, durerile infernale din ultimele saptamini disparind dintr-o data; mie mi s-a parut asa, ca o impacare intre el si Dumnezeu, ca un semn al iertarii divine;

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Ana tu trebuie sa ai nadejde.
Am sa va spun asa:
In 1997 (sau '98) am fost intr-o tabara in Neamt impreuna cu multi studenti care faceau parte din ASCOR. Si facand cu ei turul manastirilor am mers fireste la parintele Cleopa. A venit acolo o femeie deznadajduita intreband daca barbatul ei se poate mantui (era recent decedat) si ce poate face pentru sufletul lui.
Din cate imi amintesc parintele a spus urmatoarele: "Daca s-a spovedit macar o data in viata lui, Biserica il poate scoate prin rugaciuni. Daca a venit si a ingenuncheat si a recunoscut pacatele lui, atunci Biserica poate sa-l scoata. Dar daca nu a venit niciodata, Biserica nu il poate scoate". Acum presupun ca si asta se refera subiectiv la anumite situatii.
Cel despre care aminteste mamabear ca a fost scos din iad la rugaciunea pe care a facut-o sfantul, nu e altul decat imparatul Traian (asa spune parintele nostru paroh).
Ana, inchei cercul si ma intorc la tine: se crede ca la inviere oamenii nu vor mai avea trupul identic cu cel avut la moarte. Ci toti, copii, adulti si batrani, vor avea la inviere 33 de ani, varsta Domnului Hristos. Starea fiind de fericire pura, de veselie. Parintele paroh la predica ne-a spus ca acolo toti se cunosc cu toti, si au dragoste mare intre ei (gen tata fiu). Asa ca eu cred (si tu ca si crestina ar trebui sa crezi mai abitir ca mine) ca iti vei vedea tatal mult iubit. Oare nu e credinta noastra o credinta a dragostei si a nadejdii??? "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele". Crede si nadajduieste, ca dragoste ai

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Citat:
citat din mesajul lui mamabear

Iasmin, iubita, nu m-ai suparat cu nimic. E racit cel mic si eu la fel, asa ca nu mai am timp nici cat inainte.
Mai stii ceva de Dorothee?

Noapte buna!


Da cum de ati racit, surioara?? Ca la voi nu era frig, ba dimpotriva am ramas uimita cat de cald era jos. Aseara spalam vasele si dintr-odata m-a cuprins un dor de tine, ca langa tine trece ora ca o secunda. Asta pentru ca ma odihnesti. Cand am plecat de la tine, ne canta sufletul, nu alta... S-a intamplat sa plec de la alte persoane si nu stiam cum sa plec mai repede. De la tine nimeni nu vroia sa plece
Ce face Pampersman? Are febra? Da Maria, Ioan si Alexandru cum de n-au racit?

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

Citat:
citat din mesajul lui mamabear
Sufletul are amintirile de pe pamant, dar bucuria aflarii in Rai, nu lasa loc dorului de o alta persoana.


nici macar dorului de parinti sau proprii copii? ma nauceste chestiunea asta, adica fericirea cereasca e amnezica si egoista?!

nu merg nicaieri fara mama si copila mea! pentru eternitate?? nu cred ca ne face Dumnezeu asemenea nedreptate...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamabear spune:

Citat:
citat din mesajul lui conchita

Citat:
citat din mesajul lui mamabear
Sufletul are amintirile de pe pamant, dar bucuria aflarii in Rai, nu lasa loc dorului de o alta persoana.


nici macar dorului de parinti sau proprii copii? ma nauceste chestiunea asta, adica fericirea cereasca e amnezica si egoista?!

nu merg nicaieri fara mama si copila mea! pentru eternitate?? nu cred ca ne face Dumnezeu asemenea nedreptate...

nimic


Mantuitorul Iisus Hristos a spus clar (Matei 10, 37): "Cel ce iubeste pe tata sau pe mama mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine"

Omeneste pare greu de inteles asemenea afirmatie. Dar trebuie sa intelegem ca este vorba de dragostea omeneasca, patimasa, dispusa la compromisuri, legata strans de lumea aceasta.

Definim raiul ca o comuniune a oamenilor aflati in fericire, comuniune implinita in si prin Iisus Hristos, inceputa aici pe pamant. Definim iadul ca lipsa de Dumnezeu, sau ca o comuniune cu duhurile raului, comuniune inceputa aici pe pamant. Daca vrei sa fii in comuniune cu cineva drag, exista o singura sansa, in Iisus Hristos, prin Persoana sa. In iad nu putem vorbi de comuniune in dragoste.

Starea unui suflet aflat in fericire este foarte inalta, o fericire incomparabila cu ceva trait aici pe pamant. Asadar o fericire atat de mare incat nu poate fi comparata cu relatia dintre oameni, fie ei si rude. Acea fericire nu distruge fericirea simtita aici de apropierea cu fiica sau fiul, ci o covarseste, o depaseste cu totul, astfel relatia avuta aici este perceputa ca inexistenta.

De obicei o legatura care nu se implineste in Iisus Hristos este patimasa. Practic nu este dragoste ci implinirea unor dorinte, aspiratii personale. Dragostea altruista, jertfelnica, smerita o castigam in comuniunea cu Iisus.

Daca vrei sa fii impreuna cu cei dragi trebuie sa va osteniti impreuna pentru a castiga comuniunea, nu fizica ci spirituala, nu in lumea aceasta ci in Iisus Hristos. Daca ati facut asta, Dumnezeu, care implineste cererile celor ce-L asculta pe El va randui sa fiti impreuna dupa moarte, atat in viata fericita de dinainte de judecata universala, cit mai cu seama dupa. Eu iti doresc succes si spor in viata duhovniceasca !



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamabear spune:

Citat:
citat din mesajul lui crinuta

Pai tocmai de aia m-am mirat, pt ca stiu ca voi nu credeti in Purgatoriu, pe cand noi da, cu toata taria.
Intr-adevar, aici mai vad o diferenta, si anume ispasirea pacatelor.
Insa, cum a fost Sarbatoarea de ieri si cum sunt si altele, indulgenta plenara inseamna iertarea pacatelor si a consecintelor, practic anulaream ispasirii lor, vorbim de pacatele spuse la spovada, nu de pacate nemarturisite sau viitoare.

Si noi primim canon dupa spovada, dar nu tine loc de ispasire.

Crinuta si minunea ei

Fara Dumnezeu nimic nu e.
Cine se increde in sine, cade rau!

Second chance

www.youtube.com/watch?v=RapW4MuYFXk&feature=related" target="_blank">Divine Mercy

www.valentina-sydneyseer.com/messages_2010.htm" target="_blank">2010 messages







Consecintele de care vorbeam sunt cele de dupa judacata particulara. Cele de dinainte sunt fie iertate (la spovedanie), fie puse in balanta la judecata, dupa caz.

Insa exista consecinte care survin dupa judecata particulara.
Un exemplu: in scriitor scrie carti care justifica sinuciderea si indeamna pe oameni sa o faca. La moartea sa este gasit vrednic de viata fericita. Insa a dupa moarte, milioane de oameni ii citesc cartile si o parte din ei se sinucid. La judecata universala se va analiza masura in care autorul cartilor a influientat acele gesturi nefericite si poate fi gasit coautor la sinicideri.
Un alt exemplu: Un doctor scrie tratate prin care "dovedeste" ca pruncul din pantecele mamei nu are suflet( nu este om deplin) pana la un nr de zile / saptamani. Dupa moartea sa poate fi trecut la viata fericita. Insa daca exista prunci avortati datorita "dovezilor" sale, acestia il vor acuza la judecata universala, si se va analiza masura in care mamele implicate au fost influentate de acel doctor.
Alt exemplu: o persoana determina pe alti sa se lipseasca de lucrarea Duhului Sfant in viata personala. Acea persoana la randul sau transmite "pretioasele" invataturi. Astfel din generatie in generatie se transmite o eroare, sau mai precis se vor lipsi milioane de oameni de anumite daruri, lucrari. Inchipuiti-va cati vor acuza pe cel ce a initiat invatatura, si pe cei ce au transmis-o. Si daca se va descoperi ca intr-adevar acea invatatura a contribuit la pierderea multor suflete, ce se va alege oare de el (chiar daca in viata aceasta nu a savarsit fapte rele) ?

De aceea este foarte important sa stim bine ce vorbim, sa nu punem pe picior de egalitate gandurile noastre in momentele in care suntem in suferinta, ratacire, cu cuvintele revelate de Dumnezeu in Sfanta Scriptura. Sa nu invatam ceva pe altii atunci cand nu stim sigur ce consecinte are invtatura noastra. Sa nu aprobam lucruri care nu corespund Revelatiei, ci sa lasam pe fiecare sa-si asume responsabilitatea pentru propriile interpretari, etc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

Citat:
citat din mesajul lui mamabear
Mantuitorul Iisus Hristos a spus clar (Matei 10, 37): "Cel ce iubeste pe tata sau pe mama mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine"

Omeneste pare greu de inteles asemenea afirmatie. Dar trebuie sa intelegem ca este vorba de dragostea omeneasca, patimasa, dispusa la compromisuri, legata strans de lumea aceasta.


dar Iisus si-a iubit Tatal mai presus de orice, L-a ascultat, s-a facut om, a murit pe cruce. pe de alta parte, dragostile noastre sunt ceea ce am primit ca echipament, nu poti sa spui ca dragostea pentru mama mea este inferioara dragostei lui Iisus fata de Tatal sau si merita sa moara, ca e asa, second hand. nu cred ca Iisus insusi crede asa ceva. numai eu vad nedreptatea in asta? primele doua porunci spun clar cum suntem lasati sa iubim, iar prima nu intra in contradictie cu a doua! ar fi inuman sa fim pusi sa alegem, asta dupa ce ni s-a dat o mostra de dragoste si apoi ni s-ar fi zis, stai asa, dragostea ta pentru mama si fiica ta sunt nedemne in comparatie cu Mine. mi-e si frica sa ma gandesc la concluzia care ar reiesi de-aici, daca ar fi adevarat ce-mi spui. prefer sa cred ca e doar ceea ce mintea umana poate specula despre lumea de dincolo, caci nimeni nu stie ce va urma.

logic e ca daca Iisus ma iubeste intr-atat de tare sa se sacrifice pentru iertarea mea, atunci nu ma lasa de izbeliste cu dragostile mele pentru eternitate, pentru ca stie ce inseamna sa nu ti se intoarca dragostea sau sa fii fara cel iubit, cand tu oferi totul.

sincer, daca ar fi sa aleg si Dumnezeu ar fi neingaduitor si nemilos cu dragostile mele "lumesti" si "inferioare", e logic cum as alege: mi-as urma inima pe care o cunosc, dragostea pe care o cunosc.

dar astea-s speculatii. toata fiinta mi se revolta cand ma gandesc, deci nu poate fi adevarat. mesaj de la Sfantul Duh.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

...adica inima sa nu ramana lipita de creatie ci doar de Creator...Asta vrea sa spuna.
Dar vezi pe Avraam... Ce sa mai zicem de mult rabdatorul Iov, ca i-au murit cati copii...Dar impotriva lui Dumnezeu n-a zis un cuvant.
Conchi si io is cu inima prea mult spre copil (din acest punct de vedere), sunt deci nevrednica si pacatoasa....

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput