iubesc un barbat casatorit.....si el ma iubeste.

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns maryam spune:

Ba sa stii ca eu ii tin partea, ba mai mult consider ca oricine merita sa fie fericit,sa traiasca asa cum isi doreste...cine suntem noi sa-i criticam pe ceilalti...stie cineva ce e in inima lui, a ei , daca era el fericit cu sotia lui...eu asa cred, ca exista constiinta fiecaruia, daca nu-ti da batai de cap si simti ca e OK, restul chiar nu are relevanta.

quote:
Originally posted by Sinaia

Tora, te vad membru matur, ce-ai cu biata femeie, de ce n-o lasi sa-si savureze fericirea in tihna... n-o sa mori,mama de sabie ca n-ai ridicat-o si oricum vorba' aia a fost areuncata asa intr-o doara de unu' care nu prea avea tupeu sa ridice capul si atunci a hotarit ca aia care-l ridica's de blamat si nu el ca sta cu ochii pe bombeul pantofului!!!(nu vorbesc de tine, Tora, nu sari in sus
io asta nu inteleg, sunteti femei in covirshitoarea majoritate, de ce nu-i tineti partea altei femei, mai ales cind va spune cu inima deschisa ca e si ea fericita pe de-o parte ca e'n bratele barbatului pe care-l iubeste si pe de alta ca a scapat de un betziv...




"ZAMBESTE, MAINE VA FI MAI RAU"
maryam

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

sinaia, dragule, nu am aruncat cu pietre, ba chiar am incercat sa fiu concilianta... singura problema pusa era daca ea, buburutza este SIGURA ca sotia lui este atit de bolnava precum spune el... caci eu am avut o experienta asemanatoare, in care el sustinea cam acelasi lucru, pentru a afla (internetul sa traiasca) ca iubirea mea nu numai ca nu era divortat, nu numai ca sotia lui era sanatoasa, dar si ca locuia si traia cu o alta femeie... iti imaginezi cum m am simtit? trecusera 2 ani... atita tot... sa nu aibe si ea o experienta asemanatoare...

caci cine sint eu sa judec pe altii? eu una m am temut de relatii cu oamenii casatoriti, dar precum am spus: inimii nu i poti porunci

este minunat sa iubesti si sa fii iubita, stiu... insa piticul ala neastimparat din mintea mea, pesimistul, circumspectul, nu mi da pace
si totusi, si asa, m am ars RAU RAU, drept dovada am postat un nou subiect "in genunchi din nou"...

repet: nu am judecat pe nimeni, nu am blamat pe nimeni...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buburutza spune:

Draga tora,
Am citit noul tau subiect....curaj....poate nu este asa negru dracul cum il credem noi.
Sper din tot sufletul ca cel pe care tu il iubesti sa se intoarca poate ca are o problema care il obliga la o astfel de atitudine....nu stiu...iti doresc numai bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buburutza spune:

Analizand inca o data cele doua povesti a mea si a Torei am concluzionat inca o data ca nu eu sunt "mai putin norocoasa" cum a spus Tora. Consider ca din multa bunatate barbatul pe care eu il iubesc nu o paraseste pe cea cu care este casatorit, care are o boala mintala ce progreseaza de mai bine de 20 de ani. Am admirat si admir la el faptul ca ii este alaturi indurand foarte multe, si-a purtat crucea cu demnitate.
Prin urmare, dragele mele prietene virtuale, va sfatuiesc sa cautati sa aflati care au fost motivele de divort ale prietenilor sau sotilor vostri, numai astfel poti pune bazele unei relatii noi care nu trebuie sa fie neaparat de casatorie.
In ce priveste faptul ca eu sunt considerata....cealalta femeie....este total gresit.
Eu sunt singura iubita a prietenului meu, si nu am fost si nu voi fi niciodata un pericol pentru alte sotii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vikinga spune:

Bravo frate, hai sa facem toate la fel! Vad ca asta-i exemplu de la femeile mai mature catre astea mai tinere asa ca mine( am doar 26 de ani). Ce tot atata respect pt casatorie si familie! Da-le 'ncolo, noi sa ne simtim bine! Dar cine stie! Probabil ca acum sunt prea tanara, dar mai pe la treizeci si ceva de ani am sa descoper ce aducator de sentimente de iubire mi se va parea sotul nu stiu cui! De ce nu, al prietenei mele!? Care ar fi problema, pai nu iubirea ne spala de orice pacate!? Chiar nu te judec, dar observ ca-ti lipseste o anumita finete(ca sa nu-i zic bun simt)in raspunsul dat torei care a fost super draguta cu tine. Incepi sfioasa povestea asta pe forum doar cu trei vorbe si alea cu nickul schimbat si termini ca sa zic asa "cu nasul pe sus", cu o atitudine de "bravo mie"! Nu uita ca pana la urma de pe margine povestea ta pare super banala: Un barbat casatorit care sta din anumite motive langa sotia lui (de ce nu, chiar iubire) are o relatie cu o femeia abia iesita dintr-un esec sentimental care se arunca in bratele primului venit, insurat sau nu. Cu sau fara anumite nuante asta-i povestea! Hai sa nu urcam acum pe un piedestal prietenul tau si nici pe tine, pt ca nu e nimic asa de extraordinar in asta. Ca va iubiti si va simtiti bine impreuna, bravo voua! Tot inainte! Nu sunteti nici primii nici ultimii amanti care o fac. E plina lumea!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vikinga spune:

PS: sau sa inteleg eu acum, dupa ce am citit povestea noua a torei ca defapt ai vrut sa zici ca mai bine ai facut tu si mai norocoasa ai fost alegand un barbat casatorit decat ea unul liber? Mai auzisem eu ca cica barbatii buni si singuri nu prea mai exista pt ca tocami de buni ce erau, i-au luat alte femei inainte. Si normal de buni ce sunt si inima incapatoare ce au, pot iubi de ce nu si doua trei femei in acelasi timp. Asa e. Deosebiti barbati!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mignone spune:

Vikinga, am urmarit subiectul asta (de obicei doar citesc fara sa ma bag in vorba) si nu inteleg de ce atata venin in vorbele tale ? Si eu sunt apropiata de varsta ta - dar tot nu vad ce legatura are. Maturizarea nu inseamna ca peste cativa ani o sa incepi sa te gandesti ca poate esti atrasa de sotul alteia... nu te supara, dar n-am auzit o prostie mai mare !! Adevarat, suntem multe fete aici - dar de la povestea asta de dragoste si pana la a ne gandi ca "uite o sa se dea si la al meu" e cale lunga. Poate Buburutza a postat mesajul asteptand un sfat, o parere. Poate ca are indoielile ei, desi e indragostita - fiindca totusi, el e casatorit.Oricine ar avea un strop de indoiala in suflet. Dar sa vina aici, in mijlocul nostru - "prietenele" ei, si sa se vada lovita cu vorbe grele.... nu vreau sa fac pe lupul moralist, dar "numai cine-i fara pata sa ridice piatra". Eu sunt alaturi de Buburutza - bucura-te de iubire, fiindca viata e prea scurta si prea urata ca sa inchizi ochii la un moment de fericire.
PS : pentru toate fetele: chestia cu "e barbatul meu" e foarte relativa, daca ganditi la el/ei ca la un obiect. Daca sotii va iubesc si doresc sa stea langa voi, o vor face. Daca nu - orice vorba rea la adresa "celeilalte" sau orice incercare de a va tine sotul langa voi va fi sortita esecului. Nu vreau sa fiu cinica, dar asta e adevarul: e de preferat singuratatea, decat un sot care s-ar duce dupa orice fusta la primul semn ca ar fi dorit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns petra spune:

Buburutza draga, nu te invinovati pentru iubirea ta.Eu am mult mai putini ani de casatorie ca tine, cu toate ca la varsta sunt apropiate, si nici mie nu mi-ar place sa am probleme ca cineva mi-ar atrage sotul in alte parti, si de fapt cui ii place?? Dar la tine este o situatie aparte de una normala. Tu ai suferit si ai luptat pentru fiecare capat de ata, el inca mai este in aceasta situatie, si eu cred ca nu este usor sa traiesti 20 de ani, langa o sotie care nu-ti poate fii cu adevrat sotie. Greu este si pentru femeia aia, in intunicimea mintii sale, dar mai greu este pentru cei din jur.Poate alt barbat ar fii fost plecat de mult de langa o astfel de femeie, nnetinand cont nici de ce zice legea , nici de ce zic unii sau altii ci gandindu-se doar la sine. Eu zic ca omul acesta a dat dovada de multa demnitate standu-i alaturi sotiei sale care este in suferinta, dar ca fiecare dintre noi are si el dreptul la o clipa de fericire. Acel licar de speranta poate ai fost tu, si el invens pentru tine. Doua suflete poate pereche, ranite de viata, care-si doresc nimic altceva decat un pic de fericire si de bucurie. Tu trebuie sa fii cea care sa iti spui: Merg inainte sau o dau cotita! Tu stii cel mai bine ce fel de om este si cum va intelegati voi doi. Parerea mea, este ca in asemenea situatii nu trebuie sa-ti strigi prea tare iubirea pentru ca se pot gasi voci cu pareri impartite si care pot chiar sa raneasca, Daca in sufletul tau esti impacata ca nu gresesti prea mult,daca iti convine situatia in sine, daca focul iubirii pentru acel barbat iti incalzeste inima pustiita de cei 13 ani de casanicie nereusita, atunci iubeste si traieste clipa.
Asta este parerea mea in situatia asta, poate daca ne ziceai ca are 2 copii mititei si o sotie , si el este cel care vrea ceva "nou", cu siguranta nu eram de acord cu o asa relatie, si ti-as fi spus.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Nu uitati un lucru: sunt multe casnicii in jurul nostru, cate sunt cu adevarat fericite? Eu nu stiu daca cunosc 10 %. Apoi intrebati-va cum de s-au casatorit 2 oameni care poate nu au nimic in comun, nu se iubesc, nu s-au iubit niciodata, si au facut teribila g reseala sa se casatoreasca fara iubire, deh, ca asa trebuia, sa se casatoreasca pana la o anumita varsta.....
Nu putem judeca pana nu cunoastem toate detaliile. Eu cunosc multe asa zise casnicii, care eventual pot fi numite farse, asa ca nu generalizez . Cateodata nu putem vorbi despre destramarea unei casnicii, pt ca de fapt acea casatorie nu exista decat in acte. Cine se multumeste cu asa ceva? Eu cunosc multi, de fapt majoritatea. E trist, dar adevarat.
Sunt convinsa ca un cuplu solid, cladit pe dragoste adevarata rezista oricarei tentatii. nu pot aparea fisuri, sub nici o forma...


Crinuta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crinuta spune:

Sinaia, mi-a placut mult raspunsul tau. Asa gandesc si eu

Crinuta

Mergi la inceput