America (193)

Raspunsuri - Pagina 23

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Hilde spune:

De acord cu tine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Citat:
citat din mesajul lui Hilde

Cred ca inteleg ce zici, Ramona. Adica o faceai fara tragere de inima.
Pe zi ce trece devin mai buna la descifrat limba voastra.


Da, da. Gasesc ei o cale sa se vaite in asa fel incit toata lumea sa-i invidieze de fapt.
Cred ca pentru altii o fi enervant, dar cum sint ai mei mi-s dragi cu tot cu defecte.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LucasMom spune:

Anais, chiar daca sotul are H1B si tu vei avea H4B vei putea sa-ti gasest de lucru. Mai greu, dar nu imposibil. Depinde cu ce te ocupi. Poti gasi un job in anumite domenii (e.g. IT) si compania iti face H1b. Apoi oricare dintre voi v-a putea aplica pt green card.
Noi cam asa am facut si clar nu am avut regrete.
Parerea mea e ca un singur job platit OK iti ofera o viata decenta dar cu rezerve si cu stresul ca depinzi 100% de compania respectiva. Daca sotul din oarece motive nu va mai avea jobul peste 1 an sau 2, puteti ramane in continuare in US doar daca isi gaseste un alt H1B job imediat.. cu doua joburi e deja comparabil mai bine. (Noi am asumat toate, ca jobul oferit va fi de tipul H1B)
Din observatiile mele de-a lungul anilor in US am constatat ca daca venitul unei familii e substantial si nevoile acoperite, oamenii s-au adaptat si sunt relativ multumiti cu traiul in US.
E drept ca beneficiile oferite de multe firme nu-s chiar la nivelul celor de prin Europa (ma refer la nr zilelor de concediu, pensii, asigurari medicale etc). Dar sunt multe alte aspecte care compenseaza...
Eu am emigrat la 30 de ani. Daca as fi facut-o si la 35? cu siguranta da.
Mi-ar fi teama sa traiesc o viata cu regretul ca nu am incercat sansa oferita.
Multa lume a facut pasul asta pt copii. Eu l-am facut si l-as face din nou in primul rand pt mine (la vremea aceea nu aveam copil) si pt perspectiva de a schimba ceva intr-o viata monotona de care nu eram nemultumita dar nici total multumita....
Daca ramaneam in RO cu siguranta nu aveam sansa sa colind prin lume si sa vad multe lucruri in felul in care am ajuns sa le vad acum. Mi-a fost greu la inceput, as minti daca as spune ca totul a fost "a breeze", dar nimic nu a fost de netrecut. Cum a spus careva inaintea mea , conteaza cat de buna echipa faci cu sotul tau!
Sunt 100% multumita aici? nu. Asa ca tot contemplam (deocamdata la stadiul de day dreaming...) perspectiva de a ne stramuta altundeva in lume. 10 ani traiti aici sigur ne dau sansa sa o facem, daca asta ar deveni top priority pt noi.


Mergi la inceput
Mergi la inceput