Mi-a fost rusineeeeee

Naty spune:

Acum vreo 2 ani, primesc un mail de la un director al unei companii - client al nostru (sunt avocat). Mesajul era catre un alt coleg al meu, eu in C/C. Nervoasa rau si grabita din pricina altor proiecte citesc repede - repede mesajul, mi se pare o prostie ce intreba ala si convinsa fiind ca mail-ul mi-a fost trimis cu forward de colegul meu dau reply: "spune-i tampitului ca ... (bla bla bla")". Dupa cinci minute primesc reply, desigur de la "tampit", caruia i-l trimisesem: "o sa-i transmit, dar nu stiu daca pricepe, doar sti ca e cam tampit"


Raluca, mamica printeselor Ioana - Alexandra (10.10.2004) si Nadia - Ana (29.12.2008)

NOI

Asa a venit pe lume Ioana

Naty spune:

Cu Ioana de vreo 3 ani la coada la Mega Image. Aglomeratie mare, multe persoane in jur. Insfaca niste prezervative de pe raftul de langa casa. Eu "lasa, mami, alea, ca nu ne trebuie". "Dar ce e astea?" (inca nu facea acorduri ) "Lasa, mami, ca-ti spun eu"; "e pentru barbati?" "Mda" (eu din ce in ce mai rusinata) "E ca sa le manance barbatii?" "Mda ..." "Sa le manance ca sa nu faca copii, asa ca mine?"

Raluca, mamica printeselor Ioana - Alexandra (10.10.2004) si Nadia - Ana (29.12.2008)

NOI

Asa a venit pe lume Ioana

Happiness_4_us spune:

Pai cum am vazut ca am scris aiurea, instant am scris iar: scuze L, nu era pentru tine.
Si bietul om cred ca a ramas masca, ca nu a mai zis decat ca vrea situatia si nici nu a intrebat nimic vreodata.
Doar era clar, nu?

Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!

"Nu-i nimic, ce daca... Tot ce-i rau o sa treaca!
Nu-i nimic.... Cad si mereu ma ridic!" Laura Stoica

---

Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!

ainex spune:

Eu..mult mai mica si somnambula cel mai probabil: Pe vremea aceea stateam la casa si abia ne facusem baie in casa, vreau sa zic baie care sa contina si toaleta, ca pana atunci aveam toaleta in curte. Nu aveam totusi toaleta gata ci doar cada era functionala. Intr-o seara se intoarce tata foarte tarziu de la servici, si dupa o zi luuunga de lucru isi pregateste baia ca tot omul dupa o zi stresanta. Se baga el in cada si pe cand era acolo se deschide usa si apare piciul lui de 7-8 ani cu ochii pe jumatte deschisi, nici nu-l baga in seama...in schimb isi lasa pantalonii, se pune cu fundul pe marginea cazii, face pipi in apa lui, isi trage pantalonii si paraseste incaperea fara niciun alt cuvant...lasandu-l mut! :D
Tin sa mentionez ca intamplarea mi-a fost povestita de tata ca eu nu mai tineam minte absolut nimic din cele ce s-au petrecut

CampariSoda spune:

Citeam acest subiect saptamana trecuta si ma plangeam catre Pisigri la o cafea virtuala cum ca eu ori sufar de narcisism patologic ori chiar nu mi s-au intamplat lucruri atat de simpatice.

Dupa ce mi-am terminat cafeaua am plecat la work, imbracata in fustita si ciorapei "stay-up" desi afara lipseau destul de multe grade. Dar asta mi se intampla mie cand n-am timp de spalat rufele. Evident ca la ora 15 mi-a pocnit frumosul elastic de la stay-up de am ramas cu ciorapelul in mana. Sau in vine mai precis. Din experienta proprie va pot spune:
1) scotch-ul nu merge
2) leucoplastul nu merge
3) elastic de ala ordinar de legat postere e foarte bun pentru ajuns acasa fara sa congeleze complet pulpitzele. Evident, el mai trebuie ajutat de mana plasata strategic in buzunar.

Si in timp ce mergeam io bucuroasa prin viscol mi-am adus aminte ca mi s-au mai intamplat de fapt nefacute:

Am organizat o singura data in viata mea o petrecere la mine acasa unde am invitat multi oameni care au mancat tort. In timp ce oamenii respectivi se infruptau din frumosul tort cainele meu care la vremea aceea avea fo 6 luni s-a gandit sa se joace cu oaspetii. Drept pentru care a adus o jucarie. Care erau chiloteii mei. Din cosul cu rufe murdare. Pam-pam.

A doua faza a fost tot cu mine imbracata in fustita si mergand la mall. Pe vremea aia eram studenti relativ saraci, drept pentru cae cafeaua la mall era un mare eveniment, drept pentru care fustita. Prietenul meu de la vremea respectiva ma astepta bucuros la pasarela, eu am coborat ca o floricica din taxi si m-am intins instantaneu pe trotuar. Gheatza n-o mai vazusem. Si mi-am adus aminte si de zambetul larg al prietenului meu care s-a transformat instantaneu in groaza cand a vazut din cate bucati trebuia sa ma adune de pe jos. Pam-pam bis.

Macar acum pot sa ma linistesc ca nu sunt de aia cu narcisismul....

monica70 spune:

M-am stricat de ras la subiectul asta.Asa faze haioase nu prea retin sa fi avut,dar la subiect imi vine in minte o faza de la liceu:

Teza la fizica,materie la care nimeni nu invata la un liceu economic in anul 1986,deci eram paralela,asa ca mi-am facut o fiztuica cu formulele macar,desi sunt genul care rar copiam si la materiile unde copiau toti si asta de jena Formulele cu pricina nu mi-au folosit la nimic ca ne-a dat cu totul altceva,dar cand ne-a dat rezultatele teza mea era ultima si odata cu nota profesoara mi-a inmanat tacticoasa si fitzuica uitata in caiet


MONI cu DIANA (01.01.2006) si TUDOR (14.08.2009)

www.dropshots.com/DIANATUDOR" target="_blank"> POZE

www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/glossa.htm" target="_blank">

olishka spune:

Chiar azi mi s-a intamplat. Dupa mult timp, m-am revazut cu cea mai buna prietena din liceu. Ea inca nu-l vazuse pe bebe, asa ca a venit pregatita cu un cadouas pentru "ala micu". Scoate cadoul, i-l arata copilului, la care sotul meu: "Aaaa, a vrut si nevasta-mea sa cumpere jucaria asta, dar mie nu mi-a placut DELOC si n-a mai luat-o!" Saraca colega s-a facut ca nu a auzit nimic, dar mie mi-a venit sa intru in pamant de rusine

Olga, mamica lui David iepurasul

Carolyne spune:

Daca vreau putin mai multa buna dispozitie citesc topicul asta si gata, rad instantaneu.
Cel putin intamplarea cu ginecologul si vecinul sunt in tooop !!!!!! Imi dau lacrimile de atata ras.

Acum ceva si din memoriile mele, chiar daca nu mi s-a intamplat direct mie: eram la sfarsitul clasei a 11. Pe vremea lui Ceasca trimestrul dinaintea vacantei de vara se termina apoteotic cu o perioada de practica. O pierdere de timp cumplita prin diverse fabrici ori campuri.
In fine, eu impreuna cu 2 colege de clasa am gasit nu stiu ce motiv sa ne invoim (toate 3, dar fiecare independent, nu in grup ). Voiam sa mergem la un film pe bulevard aproape de Cismigiu, insa ne invoisem "prea devreme" si mai aveam de asteptat pentru urmatorul spectacol.
Asa ca ce ne-am zis "hai sa ne plimbam cu barca prin Cismigiu".
Eu am zis ca sunt singura care stie sa vasleasca.
Mergem la debarcader si cand sa inchiriem barca ne-au spus ca nu putem merge toate 3, ci numai cate 2 !!! Stiu ca pare o tampenie, dar cu cine sa te certi?
Si atunci am hotarat ca mergem 2 cu barca, iar a 3 se va urca in barca la un punct prestabilit. Zis si facut.
PLecam cu barca, vaslesc eu fara nici o problema si duc barca undeva la margine ca sa se urce si a 3 colega. Cred ca trebuie sa fac o precizare: colega ramasa pe mal era inalta si destul de solida, ca sa nu zic chiar grasa, insa foarte desteapta si simpatica cat cuprinde.

Stiti ca barca are o forma oarecum ovala, deci am asezat barca paralel (oarecum) cu bordura.
Si colega mea in loc sa se urce pe la mijloc a pus piciorul 2-3 pasi dincolo de mijloc si din cauza greutatii ei si a bruscarii oarecum a barcii a facut un semispagat si a aterizat imbracata in apa. A intrat cu cap cu tot sub apa .
Eram pur si simplu fara grai, iar eu cu cealalta colega din barca am inceput sa radem, deoarece colega cazuta reusise sa isi ridice capul deasupra capului, dar nu sa stea in picioare. Cand in sfarsit a reusit am vazut ca apa ii venea pana la sold, insa din cauza malului etc, fundul lacului era f. alunecos.
Si colega cazuta in lac radea si ea mai tare ca toti
Efectiv tot parcul delira de ras !!!!!
Un barbat mai solid i-a intins mana si a ajutat-o sa iasa din apa si apoi am plecat toate 3 catre statia de troleibuz, iar in urma ei facea lipa lipa, lipa lipa, a fost ceva de zile mari.
Va dati seama ca nu am mai fost nici la film.
In drum spre casa radeam efectiv singura in tramvai si se uita lumea la mine ca la o nebuna, dar pur si simplu nu puteam sa ma stapanesc.

notquiteso spune:

Tot din categoria "numai eu stiu sa ma fac de ras in halul asta": primeste grasa mica un set de monitor+ receptor pt bebe, de la niste prieteni.
Vin prietenii in vizita la noi, grasa dormea, asa ca ne-am inghesuit toti 4 in bucatarie. Dau eu drumul la monitor, incepe ala sa haraie de parca era in exorcistul, si scap: "bai, ce ma enerveaza rahatul asta! E o porcarie!"
Prietenii se uita lung la mine, eu ma fac albastra, si o dau in "cred ca bateriile astea de rahat sunt de vina. Iubi, tre' sa cumparam baterii mai bune!"
Am zis ca trec prin podea de rusine.

Mi s-a intamplat odata sa mi se rupa bikinii iar eu sa fiu imbracata cu o rochie mulata si scurta, asa ca am stat cu genunchii stransi si cu o bluza legata pe talie tot restul zilei.

Am incercat odata sa vorbesc cu un domn Morcoveata. Mi-a fost imposibil. Trebuia sa il sun si sa ii dau un raport cu privire la o chestie. N-am putut. Sunam, spuneam ca vreau sa vorbesc cu dl. Morcoveata, ma apuca un ras isteric si trebuia sa inchid.

irinai spune:

Mai am eu o intamplare ...
Acum cativa ani, in concediu in Spania. La restaurantul hotelului masa era gen bufet. Un restaurant destul de mic si nu foarte aglomerat.
Intr-o seara, vreau sa mananc si desert. Ma apropii de masa unde erau asezate niste prajituri, si intr-o parte ceva ce semana a alune in zahar, puse intr-un recipient de sticla. Din care eu am dedus ca fac parte din oferta deserturilor. Si iau frumos cu clestele de servit, imi pun tacticoasa cateva bucati in farfurie si dau sa ma indrept spre masa.
Moment in care apare tipand o doamna de la bucatarie care incerca sa vorbeasca cu mine. Ea se sufoca de ras si tipa destul de tare. Eu nu prea intelegeam ce vrea. Incearca femeia sa imi ia farfuria din mana - pe care eu nu vroiam sa o las. Si sa ne vezi cum trageam amandoua de o farfurie. Si mai apare inca o doamna, colega ei, care imi spune "Decoracion, madame, decoracion". Si incepe sa se frece pe burta incercand sa sugereze faptul ca daca mananc mi se face rau.
A fost un moment foarte penibil. Toata lumea din restaurant se uita la mine, sotul meu nu intelegea de ce ma cert cu personalul (nu ma certam, doar ca eu ma uitam interzisa la ele in timp ce se sufocau de ras).
Nu va spun ca s-au auzit dupa aceea 10 minute de ras de la bucatarie. Pe scurt, incercasem sa imi pun in farfurie sa mananc materialul de decor.
Vai de capul meu!!!
Acum ma uit cu atentie de fiecare data cand imi pun in farfurie mancare si nu ma pot abtine sa nu ma gandesc instinctiv "Oare frunzele/ciocolata/etc sunt de decor?"