De religie baptista este cineva?

Raspunsuri - Pagina 10

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

quote:
Originally posted by rachel owen

Lucia,draga mea, studiul Bibliei este harna spirituala. Daca as face-o din obligatie, sau ca sa ating vreo norma, cred ca as face-o pe degeaba. La fel ca si harna fizica, si hrana spirituala se administreaza la nevoie. Bineinteles ca atunci cand esti nascut din nou, in Duh, iti autoeduci aceasta foame. Adica ea este tot timpul prezenta. E o necesitate.
Si eu studiez la extreme. Asta e ca si o cura de ingrasare (dupa o perioada de post). Toti avem momentele noastre de extreme. Nu vreau sa te consoloez. Modelul tau nu sunt eu, la fel cum nici modelul meu nu trebuie sa fii tu. Modelul nostru este Isus. El trebuie sa fie! Asa vom stii ce avem de facut. Cand privim tinta la Isus, si ne comparam cu el, intodeauna ne vom vedea marile noastre lacune. Daca ne comparam cu oamenii, nu avem decat de pierdut. Intotdeauna vor fi alti mai presus sau mai prejos decat mine/tine. Si aici intervine mandria, sau invidia. Sunt mai buna dacat celalalt (mandrie); sunt mai prejos decat celalalt (invidie).
Deci? Citeste cand ai nevoie. Daca ai nevoie des, nu exagerezi. Mai rau e daca e prea rar. Stii, la fel ca foamea. Ramai flamand. De ce sa stau flamanda, cand Domnul imi da hrana din belsug!
Apoi studiul Bibliei reprezinta dialogul Lui Dumnzeu cu mine. Daca mi-e dor tare de El, normal ca Il caut si vreau sa-mi vorbeasca. La fel cum vin si eu (cu tupeu cateodata) si Ii vorbesc, prin rugaciunile mele.
Si daca nu fac totul asa cum trebuie, El e dispus sa ma ierte si sa ma ajute sa ma corectez. Asta este cel mai minunat!
Succes, draga mea!




Eu nu am incercat sa-mi fac un model, doar am vreu sa stiu,
pentru mine, pentru linistea mea.

In trecut stateam de dimineata pana seara numai cu gandul la
studiat, dupa aceea am avut o peroada mai linistita, perioada
in care ma gandeam mereu, dar parca nu ma mai simteam atat de
placuta de Dumnezeu, si asta m-a indepartat putin sa studiez.

Dupa ce m-am linistit, am inceput sa studiez din nou, iarasi
am stat toata ziua la studiat.

Eu am ai vorbit cu persoane si mi-au zis ca si ele au perioade
in care nu stat toata ziua cu Biblia in mana, si erau foarte
active la biserica lor.

Sa nu credeti ca vreau sa ma culc pe ureche, nu, din contra,
vreau sa fac un echilibru, echilibru care stiu ca aduce
echilibru si in viata de zi cu zi. Spiritualitatea ne ofera
un echilibru in toate.

Sa stii ca ceea ce mi-ai scis tu, m-a facut sa-mi doresc sa
studiez si eu mai mult, mi-a dat un avant, deci, din acest
motiv am intrebat, uneori simt ca am nevoie de un avant.

Avantul nu-mi trebuie din lipsa de credinta, dar cred ca stiti
si voi ca de multe ori, cand veniti de la biserica, parca v-ati
apuca sa cititi mai mult din Biblie, parca vi se pare ca faceti prea putin. Mie asa mi se intampla.

Deja bat campii, asa ca ma opresc. Mersi mult pentru rapuns.



Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

quote:
Originally posted by Arhistefy

Lucia, draga mea,

[...]
Te astept cu mare drag sa scrii, pentru ca de-abia astept sa te citesc.


Cu drag,
Mihaela



Eu tot doresc sa scriu, dar parca-mi este frica sa vin cu
idei propri. Aici nu am materiale de studiat decat Biblia,
si tot ceea ce as scrie nu sunt decat pareri personale, de
aceea imi caut curajul.

Promit ca o sa scriu in curand, cu asa incurajari...



Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

quote:
Originally posted by rachel owen

Lucia, si nu numai, ce ai mai vrea sa stii?
Ne poti intreba orice. Daca putem sa raspundem, o facem cu cea mai mare placere. Te asteptam.
Hai sa ne scriem aici in fiecare zi. Vreti?
Va pup pe toate, si mai scrieti, ca eu va simt lipsa!



Eu in fiecare zi verific ce mai este nou aici.
Deci ne putem scrie in fiecare zi, as fi foarte
bucuroasa, si asa acest subiect nu se va pierde.



Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

Monica, si eu vorbind mereu cu Dumnezeu,
simt ca ma apropii de El, desi nu inchid mereu
ochii, sau nu sunt mereu in picioare, eu ma
gandesc la El, si comunc cu El, aproape in tot
ceea ce fac, de obicei, cand sunt singura ma
gadesc, de fapt tot ceea ce gadesc eu, este un
dialog cu Dumnezeu.

Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anda141 spune:

Asa e Lucia, ai dreptate in legatura cu dialogul cu Dumnezeu!!
Si inca ceva: nut0i fie teama sa vii cu ideile tale, chiar daca sunt proprii si nu esti sigura ca sunt bune, chiar te rog sa le spui sa le dezbatem impreuna aici. Mai multe pareri sunt binevenite intotdeauna, iar aici avem ocazia sa clarificam unele lucruri!!
Nu-i asa fetele?


Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

Fetelor, vreau sa va povestesc putin despre o experienta ce am
avut-o astazi.

Am fost la Biserica Baptista din Lutherville, a fost pentru
prima data cand am fost intr-o biserica baptista care avea
pastor, am mai fost in Virginia de doua ori la o biserica
romana, dar nu aveau un pastor. Am fost foarte curioasa sa
vizitez o biserica care avea pastor si sotul meu a gasit una
pe internet, dar erau americani, totusi am mers.

Am nimerit in ziua in care ei se impartasesc si am fost invitati
sa participam si noi daca dorim. A fost pentru prima oara cand
m-am impartasit si am simtit ceva extraordinar, in timp ce se
impartea painea, pe mine ma inundau lacrimile imaginandu-mi ca
fac ceea ce a facut Isus cu apostolii, incercam din rasputeri sa
ma aptin, dar a fost destul de greu, ma comportam de ca si cum
m-ar manca fata si trebuia sa ma scarpin, si in acest timp imi
stergeam lacrimile care nu intarziau sa curga in continuare. Cand
s-a terminat am asteptat sa ajungem in masina unde am putut sa
mai trag o tura de sentimentalism impartind bucuria si emotia cu
sotul meu, care era foarte bucuros ca simteam ceea ce simteam.

Nu mi-am inchipuit ca poate fi atat de profund ceea ce am simtit,
cand am citit in Biblie nu am simtit ceva chiar atat de profund,
nu am simtit insemnatatea (am sitiut care este, dar nu am simtit-o),
asa cum am simtit-o acum cand am facut si eu aceasta.

A fost ceva extraordinar ce am simtit si doream sa va impartasesc
si voua aceste sentimente avute.


Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rachel owen spune:

Minunat, Lucia draga!
Si tu de asemenea esti o fata minunata, cu un suflet mare. Domnul stie bunatatea din sufletul tau si El vrea sa te mantuiasca. El lucreza la inima ta, ca tu sa fi pregatita sa-L primesti si El sa locuiasca acolo. E foarte frumos ca Csaba te-a insotit si a fost si el impresionat. Eu cred ca ai un sot minunat.
Despre impartasire, as vrea sa-ti spun, ca acest moment e unul plin de solemnitate si bucurie. Isus, marele Rascumparator al lumii, este sfant. Ingerii declara: „Sfant, sfant, sfant este Domnul cel Atotputernic, care era, care este si care vine!” Asadar, daca Isus este sfant, simbolurile care reprezinta trupul si sangele Sau sunt si ele sfinte. Pentru ca Domnul Insusi a ales aceste simboluri pline de inteles – ale painii nedospite si ale vinului nefermentat – si a folosit cel mai simplu mijloc de spalare a picioarelor ucenicilor. Cand credinciosii se aduna sa serbeze impartasania, sunt de fata soli ingeresti, ingerii ceresti, nevazuti de ochi omenesti. Prin participare la Cina domnului, noi vestim moartea Domnului pana va veni el. Astfel, scenele suferintelor si ale mortii Lui sunt improspatate in mintea noastra. Cand primim painea si vinul ce simbolizeaza trupul si sangele varsat al Lui Hristos, ne alaturam, prin imaginatie, la scena impartasirii din camera de sus. Parca trecem si noi prin gradina sfintita, prin agonia Celui care a purtat pacatele lumii. Suntem si noi martori la lupta prin care s-a castigat impacarea noastra cu Dumnezeu. Hristos ne este infatisat ca rastignit pentru noi.


-(Daca vrei, iti pot "povesti" despre Cina Domnului, impreuna cu ucenicii.)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

Rachel draga, iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase si
pentru descrierea facuta momentului ce l-am "sarbatorit" ieri.

Cu adevarat Csaba este un sot minunat, el este catolic, dar
stiind cat este de important pentru mine sa-mi gasesc o biserica
in care sa ma simt cum doresc sa ma simt in fata lui Dumnezeu,
ma insoteste oriunde doresc eu, si chiar el imi gaseste biserici
pe internet. Ii mulumesc lui Dumnezeu ca m-a ajutat sa gasesc un
astfel de om.

Poti sa-mi "povestesti" despre cina oricat si oricand, cum poti
sa-mi "povestesti" despre orice alt subiect cu teme biblice, eu
sunt aici sa citesc si sa-ti multumesc pentru dorinta de a ma
ajuta sa ma apropii tot mai mult de Dumnezeu. Eu nu am alte
materiale in afara Bibliei, deci orice analiza, sau punct de
vedere, eu doresc sa-l citesc.

Multumesc!

Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rachel owen spune:

In camera de sus a unei locuinte din Ierusalim, Hristos statea la masa cu ucenicii. Ei se adunasera sa sarbatoreasca Pastele. Mantuitorul dorise sa petreaca aceasta sarbatoare singur cu cei doisprezece. El stia ca Ii venise ceasul. El Insusi era adevaratul miel pascal si, in ziua cand se manca Pastele, El trebuia sa fie jertfit. Era gata sa bea cupa maniei; in curand trebuia sa primeasca ultimul botez al suferintei. Dar Ii mai ramaneau cateva ceasuri linistite, si acestea urmau sa fie folosite pentru binele iubitilor Sai ucenici. Hristos Se afla la trecerea dintre cele doua sisteme si cele doua mari sarbatori ale lor. El, Mielul fara cusur al Lui Dumnezeu, era gata sa Se ofere ca jertfa pentru pacat, urmand ca, in felul acesta, sa puna capat sistemului de simboluri si ceremonii care, de patru mii de ani, aratau spre moartea Lui. In timp ce manca Pastele cu ucenicii, a instituit in locul acestui sistem slujba care avea sa aminteasca de jertfa cea mare. Sarbatoarea nationala a iudeilor trebuia sa fie desfiintata pentru totdeauna. Slujba randuita de Hristos trebuia sa fie indeplinita de urmaºii Lui in toate tarile, in toate timpurile. Pastele fusese randuit ca amintire a eliberarii lui Israel din robia egipteana. Dumnezeu daduse indrumarea ca, in fiecare an, atunci cand copiii intrebau ce inseamna aceste lucruri, sa li se povesteasca din nou cele intamplate. In felul acesta, minunata eliberare urma sa se pastreze vie in amintirea tuturor. Oranduirea Cinei Domnului a fost data pentru a comemora marea eliberare savarsita prin moartea Domnului Hristos. Aceasta oranduire trebuie sa se serbeze pana la a doua Sa venire in slava si putere. Ea este mijlocul prin care putem pastra mereu in minte marea Lui lucrare, facuta pentru noi. Cand au fost eliberati din Egipt, copiii lui Israel au mancat Pastele in picioare, avand mijlocul incins, cu toiegele in maini, gata de drum. Felul in care ei serbau aceasta oranduire reflecta starea lor, deoarece ei urmau sa fie izgoniti din tara Egiptului si sa inceapa calatoria grea si chinuitoare prin pustie. Dar pe vremea lui Hristos lucrurile se schimbasera. De data aceasta, ei nu mai urmau sa fie izgoniti dintr-o tara straina, ci locuiau in tara lor. Potrivit cu posibilitatea de odihna ce li se daduse, oamenii participau la Paste intr-o pozitie diferita. In jurul mesei erau asezate paturi, iar oaspetii erau intinsi, sprijinindu-se pe mana stanga, iar dreapta o aveau libera pentru a manca. In pozitia aceasta, un mesean putea sa-si aseze capul pe pieptul celui care se gasea alaturi de el, iar picioarele, ajungand la marginea patului, puteau fi spalate de cineva care trecea pe dinafara cercului.
Hristos era înca la masa pe care se impartise cina pascala. Painile nedospite, folosite la Paste, erau in fata Lui. Vinul pascal, nefermentat, era pe masa. Hristos foloseste aceste simboluri pentru a reprezenta jertfa Sa fara pata. Nici un lucru stricat prin fermentare, simbolul pacatului si al mortii, nu putea sa reprezinte "Mielul fara cusur si fara prihana" (1 Petru 1,19).
"Pe cand mancau ei, Isus a luat o paine; si, dupa ce a binecuvantat, a frant-o si a dat-o ucenicilor, zicand: 'Luati, mancati; acesta este trupul Meu'. Apoi a luat un pahar si, dupa ce a multumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicand: 'Beti toti din el; caci acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi, spre iertarea pacatelor. Va spun ca, de acum incolo, nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu'."
Impartind cu ucenicii painea si vinul, Hristos S-a obligat sa fie Rascumparator. El le-a incredintat Noul Legamant, prin care toti cei care Il primesc devin copii ai lui Dumnezeu si mostenitori impreuna cu Hristos. Prin acest legamant, primesc orice binecuvantare pe care cerul o poate da pentru viata aceasta si pentru cea viitoare. Acest act al legamantului trebuie sa fie ratificat cu sangele lui Hristos. Iar aducerea la indeplinire a actului sfant trebuia sa le aminteasca ucenicilor jertfa Sa nemarginita, adusa pentru fiecare ca o parte din marele intreg al neamului omenesc decazut.

_

„Dumnezeu sa te tina in palma mainii Sale, iar ingerii sa te indrume mereu.”

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia_cs spune:

Rachel, iti mulumesc mult pentru ceea ce mi-ai scris, iti mulumesc
pentru buna ta intentie de a ma ajuta sa cunosc mai bine adevarurile
Bibliei.

Am o mica intrebare, sa inteleg ca Pastele nu mai trebuie sarbatorit?
Stiu ce insemana Pastele, dar o data cu jertfa lui Isus, sarbatoarea
Pastelui si-a schimbat semnificatia, asta inseamna ca toti crestinii
nu mai sarbatoresc eliberarea din Egipt, si jertfa lui Isus.

Poate am inteles eu gresit.

Lucia sotia lui Csaba.

Mergi la inceput