Timpul si muzica

capcaunul spune:

Sabina, este adevarat ca muzica negrilor merge drept la inima pentru ca ritmul batailor la tobele africanilor armonizeaza cu ritmul cardiac?

PS. D-aia-s innebunit dupa jazz (printre altele).

Sabina spune:

nu mi-am pus niciodata problema, stai sa ma gandesc:D

Cred ca ideea e ca nu e asa simetric ca ritmul celorlalti (ca sa nu zic asa banal:D)
In muzica clasica totul e despre asimetrie, cum pacalesti rimtul implacabil .

Dar in muzica negrijlor asimetria e " pe fata", "declarata". De fapt e foarte naturala, doar ca e extrem de evidenta. Iar eu una ar trebui sa studiez ore in sir sa pot reproduce corect ritmurile respective.Si cam toti europenii patesc asta..sigur ca sunt si exceptii, dar norma .....



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Llaura spune:

Principiul vitezei luminii, pardon, ala care zice ca viteza luminii in vid e aceeasi in toate sistemele de referinta inertiale. (Beren, vezi ca vreau credit si nota )

Cu chimia cuantica e cam asa: piatra de temelie de la the one and only Oppenheimer e ca nucleul sta pe loc si nu face nimic si pe noi ne doare in cot de el; numai electronii ne intereseaza. Problema e ca noi ecuatia lui Schrodinger nu stim s-o rezolvam decat pt molecula de hidrogen and the likes; si atunci ce sa facem, ghicim solutia prin incercari (adica folosim aproximatii gen functia de unda a orbitalului molecular este o combinatie liniara a fct de unda ale orbitalilor atomici, asta in scf; in dft e mai complicat; si in scf e mai complicat dar cam asta-i baza).
Ideea e ca cum-necum rezolvam pt energie. De la energie la forta nu e decat un pas; de la forta la acceleratie inca un pas si apoi putem sa integram si aflam viteze, traiectorie, tot felul. Si aici ne place noua termodinamica, aka mecanica statistica, ne ajuta sa trecem de la microscopic la macroscopic si sa calculam temperatura, presiune etc bazat pe ipoteza ergodica (time average=ensemble average).
Nici unul dintre pachetele de simulare cuantica nu porneste de la first principles (again, noi numa cu hidrogenul ne descurcam decent si ala nu ne foloseste la nimic, mai bine luam un chibrit ii dam foc si el face poc); personal nu cunosc decat Gaussian si ala e bazat pe dft. Si e f cpu-intensive si nu se merita (ba merita pt molecule mici, aproape intotdeauna lipsite de interes social).
Pt moleculele alea mari si interesante, proteine, acizi nucleici, etc nu face sens sa ne batem capul, ne amintim ca suntem chimisti nu ne place matematica; deci ghicim energia (in fine producem ecuatii empirice) iar ca stare de pornire folosim una de ex experimentala (sau una aleatoare ca la 250,000 de iteratii si pe intervale de timp de ordinul nanosecundelor starea initiala practic nu conteaza).Astea ar fi metode MD adica molecular dynamics.
Uneori pt proteine/acizi nucleici se simuleaza cuantic centrul activ (adica atomii se fac si desfac legaturi chimice) si eventual cei implicati in legaturi de hidrogen; restul - clasic. Astea ar fi metodele QM/MM.
Uf, copil-mama-caine, mi-a luat o ora sa scriu mesajul asta.

beren spune:

Laura, nu vreau sa fiu profesorul nimanui aici ; repet, imi ajunge my job. Rezumatul este foarte concis si la obiect, daca te intereseaza iti spun ce mai stiu despre avansuri recente.

Credeam insa ca spuneai ceva despre "principiul luminii" fiind invalidat, si eram curios sa stiu despre ce e vorba. Ca remarca, nu trebuie postulat, e o consecinta directa a transformarilor Lorentz.

Pe Sabina probabil ca o s-o intereseze, pentru ca sistemul de referinta a unui obiect care se misca cu viteza luminii e singurul care nu sufera de "relativitate" intr-un anumit sens: toate vitezele relative sunt egale cu viteza luminii atunci.

Despre muzica "neagra" eu auzisem ca frecventele infrasonore (neaudibile, joase) produc vibratii in corp care sunt percepute de creier.

Sabina spune:

eu evident ca n-am prea inteles ce zice Llaura, o sa maicitesc odata dupa ce imi beau cafeaua si pleaca fimea la ski.

Dar cu frecventele joase, ce legatura au? Nimeni nu poate sa cante frecvente mai joase decat auzim.
Calugarii din Tibet canta extrem de grav, iau cele mai joase sunete din lume, dar audibile.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Sabina spune:

deci eu din ce discutati acolo cu molecula nbu cunosc decat un pic din principiul de incertitudine al lui heisenberg, daca am inteles eu, era vorba de a stabili pozitia si viteza, si nu se putea decat ori una, ori alta, asa ceva nu?:D (sa nu radeti, am citit demult)



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

capcaunul spune:

La concurenta cu preotii ortodocsi rusi!
Cand rasuna un www.youtube.com/watch?v=6WpD2Cspn6g" target="_blank">Gospodi boje moi (incepand cu secunda a 25-a ) intr-o catedrala rusa (care si asa te copleseste prin maretie) ...

Sabina spune:

nu, nu, mai ceva ca la rusi, basii rusi sunt celebri, dar mai jos de o anumita nota nu canta. Calugarii tibetani sunt in stare sa cante si cu armonice, unii dintre ei :)



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

capcaunul spune:

Revenind la problema subiectivitatii timpului perceput.

Un sir de experiente celebre in psihologie (de la Benjamin Libet incoace) par a demonstra (prin masuratori obiective) ca perceptia constienta este intarziata cu o jumatate de secunda (www.consciousentities.com/libet.htm" target="_blank">the half-second delay of consciousness).

Si TOTUSI noi nu percepem subiectiv ca am fi in urma cu o jumatate de secunda fata de lumea inconjuratoare. Dovada ca reactionam constient in multe situatii mult mai repede, cu intarzieri de o zecime de secunda numai. Cum naiba de avem senzatia subiectiva de instantaneu cand obiectiv se masoara ca suntem cu juma de secunda in urma cu senzatiile?

V-am incuiat! Nu-i bai caci nici psihologii nu au inca un raspuns concertat la acest paradox. Marea implicatie a acestui paradox este punerea in discutie a celei mai tabu conceptii a omului: ideea de free will (conchita, esti pe fir? )

Avem insa teorii, inca la stadiul speculativ. Care mai de care mai contraintuitive sau care sfideaza egoul nostru. Una dintre ele, propusa chiar de Libet, sustine ca timpul subiectiv este "dat inapoi" de creierul nostru cu o jumatate de secunda (backwards subjective referral) cu extensiile ei cuantice la Penrose si Hameroff.

beren spune:

Doar jumatate de secunda? Eu am senzatia ca-s cu minute, ore (chiar ani) in urma cateodata . Explicatia mea e simpla: desigur ca nu reactionam cu intarziere, e vorba de reflexe dobandite sau nu. Daca te intep cu un ac, nu prin reactie constienta iti retragi mana - semnalul nici nu merge la cap, ci la sira spinarii. Asa ca tu percepi cu 1/2 secunda intarziere ca te-am intepat, si apoi cu 1/2 secunda intarziere ca ti-ai retras mana.

Despre infrasunete: spuneam ca sunt generate de tobele africane, nu de coardele vocale. Spectrul de frecvente al tobelor se extinde suficient inspre frecvente joase. Iar in ziua de azi avem abominatia sistemelor de sunet la masini, unde intreaga caroserie e folosita pentru vibratie, de-ti zornaie creierii pe trotuar. Cel putin asa e aici ...

Cu Heisenberg, asa stau lucrurile, dar nu e vorba de o molecula sau un electron neaparat, ci de faptul ca nu se pot masura simultan pozitia si impulsul, pur si simplu. "Incertitudinea" totala (cand nici unul nu e masurat exact) nu poate fi mai mica decat o anumita limita. Dar pentru sisteme "mari" precum o molecula, nu e asa important. Laura se refera la determinarea energiilor proprii (la fel cu frecventele proprii ale unei corzi de pian) ale unui complex de sute de molecule - pentru care avem ecuatiile exacte, dar nici o speranta sa le rezolvam exact. De aici vin aproximatii, modelare numerica, etc.