viitorul de maine pt copii nostri!!

Ma intreb de multe ori,cum va fi in viitor pt copii nostri! in cazul in care vedem zi de zi ca, copii de astazi cresc altfel decat am cresut noi, au alta copilarie,mult mai diferita de a noastra.noi ne jucam de dimineata pana seara afara in fata blocului cu copii de varsta noastra, cu mingea, jucam diverse jocuri de la "v-ati ascunsea" pana la volei sau fotball in cazul baietilor, sau adesea ne petreceam vacantele la bunici la tara unde era minunat! astazi rar mai vedem asa ceva la copii..au alte jocuri..in casa la computer..jocuri electronice sau foarte des in fata televizorului.
mie una mi se pare cam trist!
astazi este asa cum este..dar maine oare cum va fi?
vara aceasta am inalnit in fata blocului un grup de fetite cam la varsta de 10 ani si am observat ca se uitau pe niste reviste..pt ca le cunosteam fiind vecinele mele mi-am permis sa intru in vorba cu ele si am aflat ca jucau un joc: acelea erau niste reviste cu "vedetele noastre din romania" si fetitele acestea isi puneau intrebari una alteia despre viata acestor vedete, si care stia cat mai multe..castiga.am ramas ft impresionata in mod negativ de cum se pot juca niste fetite de 10 ani. le-am intrebat apoi daca nu stiu sa joace sotron(cum jucam noi) elasticul, si habar nu aveau ce sunt alea. sincer vedetele noastre care sunt ft mult mediatizate..credeti ca sunt un exemplu bun pt copii nostri?

adastero spune:

Personal i-am sugerat copilului meu sa emigreze cand o fi adult, nu vad nimic bun la orizont...

bobocel_07 spune:

Si eu vorbesc foarte mult cu sotul meu despre ceea ce se intampla in ziua de azi cu acesti copii care stau in casa si joaca fotbal la calculator ca e mult mai comod asa decat sa alege pe teren pentru a da goluri.Am multe amintiri frumoase despre copilarie,eu pentru joaca renuntam si la mancare pana venea mama dupa mine afara si ma lua obligat la masa pentru ca eram in stare sa nu mananc toata ziua ca sa nu abandonez joaca.Ne jucam ciocolata, ratele si vanatorii ascunsea,sotron, saream coarda in fiecare zi, castel si multe alte jocuri extraordinare pe care copii din ziua de azi nici macar nu le stiu.Cand eram mai mica fceam prajiturele din nisip, mancare din frunze si era asa de placut, acum nu mai vezi o fetita sa sara coarda sau sa faca o ''mancarica'' din frunze.Pacat ca se intampla asa.

alexia_07

accept92 spune:

He, he...toate aceste jocuri...sotron, ratele si vanatorii, ascunselea, frunza, tara tara vrem ostasi, cazematele facute iarna, leapsa...toate astea se desfasurau in spatiile dintre blocuri care acum sunt ticsite de masini parcate. Si daca ai vrea sa joci o frunza azi nu vad unde ai putea sa o desenezi pe asfalt. Ieseam toti copiii la sosea si spuneam "Urmatoarea masina e a mea!"...si asteptam 10 minute sa apara o masina. Pe de alta parte si bunicul meu se juca in copilarie in tarana pe ulita si mergea la scaldat, lucruri pe care eu nu le-am facut. El are amintirile sale frumoase despre copilarie, eu le am pe ale mele. Sunt sigura ca desi lumea se schimba, copiii isi vor trai cu placere copilaria. Nostalgiile ar fi bine sa le pastram pentru noi, nu sa le transmitem copiilor mesajul ca sunt mai putin norocosi decat noi datorita vremurilor pe care le traiesc. Daca copilaria noastra a fost buna nu inseamna ca o copilarie traita altfel e mai putin buna.

Spunea cineva ca trebuia dus 'cu forta' acasa sa manance...asa eram si eu in aceleasi timpuri. Dar si cei care se joaca la calculator astazi trebuie desprinsi 'cu forta'. Bunicii mei nu au inteles niciodata ce faceam noi afara atata timp, ce jocuri erau alea de le jucam noi, imi tot dadeau exemplu cum isi ocupau ei timpul pe vremea lor. Sper sa nu ajung si eu asa.

Natasa spune:

Patriusca, toti ne idealizam copilaria si tineretea, asa e de cind lumea. Strabunicii, bunicii, parintii nostri au alte povesti despre perioada lor de gratie, mereu altele fata de generatiile tinere. Copiii nostri nu-s mai nefericiti decit noi, chiar daca nu se joaca la fel. Este o alta perioada, cu alte jocuri, cu alte miracole si bucurii. Nu va mai cainati copiii doar pentru ca nu retraiesc copilaria voastra. Nicio generatie n-a facut-o vreodata si asta nu a facut-o nefericita!

capcaunul spune:

Jocurile, distractiile, idealurile, modelele si multe altele se schimba de la o generatie la alta, si nu-i bai daca judecam la rece, dincolo de granitele dintre generatii.

Trist este cu totul si cu totul altceva: Natura se degradeaza:
Copiii nostri nu vor avea parte de aerul mai curat pe care majoritatea l-am respirat in copilarie (exclud exceptiile gen Copsa Mica, Bicaz).
Copiii nostri nu vor gusta fructele si legumele sanatoase pe care le-am gustat in tinerete.
Copiii nostri nu vor vedea pajistile mioritice, satele pitoresti, padurile seculare pe care noi le-am vazut.
Copiii nostri vor gasi mult mai putini munti virgini, ape cristaline, tarmuri nepatate decat noi in vacantele sau concediile noastre.
Copiii nostri nu vor sti cum arata primaverile inmiresmate, verile lenese, toamnele blande si iernile ascunse indelung sub omat in care am copilarit.

andata spune:

Intrebarea e buna dar v-ati intrebat si ce faceti voi, ca parinti?
Ca sa dau un ex. Cand eram mica, mergeam cu bunicul in vacante pe rau la prins pastravi si scaldat. Urcam pe munte si bantuiam prin padure. In consecinta, mi-am dus si copiii la munte si i-am invatat ce stiam de la bunicul.
Am iesit cu copiii afara si am jucat "tara, tara, vrem ostasi" si "cucii" si "9 pietre" si altele. Se uitau vecinii la noi si ziceau ca am dat in mintea copiilor, dar copiii nostri de unde sa invete daca nimeni nu le arata? Toti copiii din imprejurimi ajunsesera sa se stranga in fata blocului nostru.
Dupa ce ne-am mutat la casa, copiii au dus traditia mai departe si si-au invatat si noii prieteni jocurile acestea.
Mai ieseam cu ei sa jucam badminton sau sa ne jucam cu mingea; sotul meu iese cu fiul nostru de 17 ani uneori cateva ore la biliard. Inca ne face placere sa iesim pe malul marii sa ne plimbam toti si eventual sa mergem sa ne dam in leagane
Suntem priviti ca "ciudati" si copilarosi ca ne jucam cu ei, dar daca noi nu le dam exemplu, ei de unde sa invete?
E normal insa sa aibe si jocuri noi, dar inca ne bucuram sa jucam toti un "Nu te supara, frate" pe care il jucam si noi cand eram copii sau monopoly. Jucam insa si jocuri pe calculator in retea si discutam si despre net si calculatoare.

http://community.webshots.com/user/annadana1

http://ganduri-de-mama.blogspot.com/

http://paul-mihaita.blogspot.com

capcaunul spune:

N-am mai vazut demult carduri de baieti jucand lapte gros, dar nici nu-mi imaginez vreun tata dispus sa-i invete.

monica70 spune:

De ce numai de baieti ??? La noi se jucau si fetele! Si era jocul meu preferat ... la sarit ,intotdeauna saream prima ca eram buna,saream depaaarte .In schimb la stat "capra" cam jale,la kilele mele

Cand mai cresc oleaca strumfii mei si prindem o adunatura de verisori/prieteni/vecini o sa ii invat si jocul asta
Din fericire noi mai avem destule neamuri pe la tara si sper sa aiba parte si ei ca mine de vacante de vara pe-acolo.Cel mai probabil nu cate o luna-doua cum petreceam eu ,dar macar o saptamana doua si tot e ceva ...
Si da, depinde in mare masura si de parinti,ANDATA felicitari
PS La capitolul jocuri si fetita mea a inceput cu Pacalici si Nu te supara frate

MONI cu www.dropshots.com/DIA1" target="_blank">DIANA (01.01.2006) si www.dropshots.com/TUDOR1" target="_blank"> TUDOR (14.08.2009)


www.mihaieminescu.ro/opera/poezia/glossa.htm" target="_blank">

tlaura spune:

Ai dreptate, nu poate fi la fel, insa problema e alta: din cauza PC-urilor, TV-urilor, jocurilor electronice, copii nu mai socializeaza.
Am fost vineri seara intr-o vizita, erau 5 copii acolo de varste apropiate 7-10 ani, si 4 stateau ciorchine pe un laptop si un pc, iar unul se juca cu un gameboy. Mie asta mi se pare cel mai nesanatos. Iar cand am rugat gazda sa inchida calculatoarele si sa-i ia celuilalt gameboy-ul, copii s-au plictisit ingrozitor si pur si simplu nu stiau ce sa mai faca. Eu pe baiatul meu am incercat sa-l invat din jocurile copilariei mele; vara cand mergem in parc mereu ii strang prietenii si le arat cate un joc; se joaca cu placere un timp, nu prea mult, dupa care dau in bataie . ma rog, la ei e tot joaca, adica Ben Ten, maestrul Strop, etc!
Cam asa stau lucrurile si nu cred ca e tocmai ok.
Eu inteleg ca sunt alte vremuri, alta generatie, dar din pacate cred ca e una din cele mai distrugatoare timpuri pentru relationarea intre oameni.

viviana spune:

Dar Pc-urile, Tv-urile, jocurile video cine le cumpara?
Cine oare le da voie copiilor sa stea ore in sir jucand fotbal pe calculator sau uitandu-se la porcarii animate?

Cine?
De ce? E mai usor. Scapi de-o grija.
Masini parcate? Credeti ca, oare, copiilor le pasa de ele sau le impiedica joaca? Nu.

Fiecare dintre noi am avut o copilarie idilica. Si sunt convinsa ca si copiii nostri isi vor privi la fel copilaria.

Poate ne jucam mai mult si socializam mai mult dar si viata de azi are alte parti bune si alte usi deschise pe care copiii de azi le pot folosi. Numai sa aiba cine sa-i indrume.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi