Citim "Pana la Ierusalim si inapoi"-S.Bellow

Raspunsuri - Pagina 7

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns beren spune:

lilanda, zionismul modern (spre deosebire de secolul XIX) inseamna pur si simplu a sustine cauza existentei Israelului. Oameni de toate culorile, religiile si origini sunt zionisti. Exista arabi si chiar musulmani zionisti. Anti-zionisti tind sa fie grupurile fundamentaliste, atat musulmane cat si iudeice. Cum spuneam mai sus, unii evrei ortodocsi din diaspora considera Israelul actual "non-valid" deoarece a fost infiintat inainte de sosirea lui Mesiah iudeic.

Critica la adresa intelectualilor francezi e foarte bine articulata: cand te gandesti ca la fel cum discutau Israelul, decideau si cat de bun e comunismul romanesc (intr-o cafenea de Paris sau pe plaja la Nice, ori la schi in Chamonix :)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

Citat:
citat din mesajul lui beren

lilanda, zionismul modern (spre deosebire de secolul XIX) inseamna pur si simplu a sustine cauza existentei Israelului. Oameni de toate culorile, religiile si origini sunt zionisti. Exista arabi si chiar musulmani zionisti. Anti-zionisti tind sa fie grupurile fundamentaliste, atat musulmane cat si iudeice. Cum spuneam mai sus, unii evrei ortodocsi din diaspora considera Israelul actual "non-valid" deoarece a fost infiintat inainte de sosirea lui Mesiah iudeic.


Ok, reformulez. Bellow nu era de partea sionismului nationalist, revizionist promovat de liderii miscarii sioniste din Israel, incepind cu 1967 si pina mai in anii trecuti. Partidul Likud a detinut multi ani majoritatea in Kneset, nu??

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beren spune:

Corect, pozitia lui este moderata, ca si mainstream Zionism.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns beren spune:

Ajung si eu sa scriu cu intarziere niste concluzii despre carte. Pornisem cu o preconceptie, a intentiei de propaganda din partea lui Bellow - asa fusese acuzat de unii contemporani. Meditand la contextul istoric, nu-i gasesc nici o vina lui Bellow. Desigur ca aranjeaza descrierile de oameni si locuri intr-un mod preferential, iar cateodata nu vede decat alb cand situatia este cenusie. Dar nu-si ascunde subiectivismul si pastreaza un ton sobru dincolo de orice. In plus, cartea nu este doar despre Israel, ci si despre restul lumii reflectata in Israel.

In 1975, Israelul implinea 28 de ani. Inca 35 de ani au trecut de atunci ... iar actorii principali au iesit deja din scena: Rabin (care era arestat ca tanar zionist in 1947) ajunge sa semneze acordul de la Oslo ("land for peace"), dar e asasinat de un extremist israelean in 1995. Ca un raspuns la intrebarea lui Bellow despre ce optiuni are Israelul fatza de populatia araba, iata cateva randuri in "stilul" lui Bellow (dar mult sub nivelul lui :): profesorul Len Pismen este "Julius M. and Bernice Naiman Chair" in mecanica fluidelor la Technion (Israel Institute of Technology) in Haifa. Si-a inceput cariera in 1975, cand Alexandra Bellow vizita Haifa impreuna cu sotul ei si o va incheia doar in ziua in care va muri. Dupa 35 de ani de cercetare, peste 100 de articole si cateva carti, si-a pastrat aceeasi privire retinuta dincolo de ochelarii cu rame groase si aceeasi voce timida, gata sa amuteasca in fata unui interlocutor mai agitat. Pe scurt, este imaginea moderatiei si opusul notiunii de exagerare. Intrebat ce crede despre viitorul statului in urmatoarea decada, raspunde cu greutate: "ori populatia araba este inclusa complet, si-atunci intr-o generatie evreii vor fi in minoritate, ori tensiunea militara continua ca mod de viata, si-atunci Israelul va fi condus de extremistii religiosi."

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Teodora D. spune:

Am terminat si eu cartea si am citit cu placere comentariile voastre.
E interesant ca multe dintre probleme ridicate au ramas nerezolvate dupa atata timp. Imi place si modul in care se verifica diversele teorii ale vremii- de ex. unii pretindeau ca progresul si ridicarea nivelului de viata vor imbunatati relatiile cu arabii, altii spuneau ca dimpotriva. La un moment dat, Bellow atrage atentia asupra faptului ca pana nu se va gasi o sursa alternativa de energie statele lumii vor fi dependente de petrolul arabilor. Si cat va dura asta, se intreaba el? Sase ani, opt ani, poate chiar 10 ani! Ei, dupa 35 de ani inca nu se intrevede o rezolvare rapida.
Si daca tot am citit despre Ierusalim, mi s-a parut interesant sa vad si niste poze cu acest oras- www.jerusalemshots.com/cat_en66.html" target="_blank">admirati-le si voi.
Citind despre conflictul dintre iordanieni si unele grupari palestiniene, mi-am amintit de o carte care asteapta de mult pe raftul meu sa fie citita- Memoriile Reginei Noor a Iordaniei, daca mai doreste cineva sa o citeasca poate o comentam.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iarina spune:

Am termiant-o si eu in sfarsit...Mihaelka multumesc inca o data ca mi-ai imprumutat-o. La cat m-am chinuit sa o achizionez si cu cata nerabdare m-am apucat de ea.....m-a dezamagit putin.....sincer mi s-a parut un pic dezlanata si nu foarte sudata. Ma asteptam la mai multe pagini despre Ierusalim si mai putina politica. E adevarat ca paginile despre oras sunt superbe, dar curmate brusc de politica...si poate de aici mi s-a parut lipsita de armonie.
Eu m-as fi concentrat mult mai mult asupra orasului....probabil din cauza lui Amos Oz, ma asteptam la altceva....am iubit Ierusalimul lui Oz din Poveste despre dragoste si intuneric si abia asteptam sa citesc si Ierusalimul lui Bellow...pacat ca este strecurat doar pe cateva pagini...ma refer la oras, la respiratia lui,la strazi, culori, mirosuri....ori poate exagerez eu?



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Teodora D. spune:

Iarina, nu exagerezi, nici nu sufera comparatie cu cartea lui Oz, in primul rand pt ca sunt genuri diferite, dar, considerand initial si cartea lui Bellow drept memorialistica, comparatia era inevitabila.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iarina spune:

Da Teodora, sunt intr-adevar diferite, dar ma asteptam cumva sa gasesc acelasi farmec al orasului. Nu stiu de ce

Mergi la inceput