Help: probleme cu baietel de 4ani

denizel spune:

Nu voi intelege niciodata de ce copiii nu au dreptul la ceva "prea emotional" din partea parintilor, si de ce "prea emotional"-ul asta e un rasfat dedicat exclusiv adultilor.
Nu se mai pune problema lui "prea emotional" in relatia dintre o femeie si un barbat. Cu cat e mai mult "prea emotional" intr-o relatie, cu atat relatia e considerata a fi mai reusita.
Avem grija doar ca ai nostri copii sa nu fie sufocati de prea mult "prea emotional".
Copiii traiesc intr-o lume tare nedreapta...


am editat, scrisesem "inclusiv" in loc de "exclusiv".

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !

Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

anca_a spune:

Ha ha ha, intr-o discutie anterioara, cea cu baietelul rasfatat parca, o participanta la subiect pro pedepse si pro dresaj era convinsa ca mamelor AP le da mana sa dea sfaturi tocmai pentru ca au copii "cuminti" si ascultatori, pe care nu sunt nevoite sa-i corecteze folosind metodele traditionale.

denizel spune:

Sa ne imaginam ca un copil de 7 ani, o data pe luna nu vrea sa se ridice duminica din pat.
Vrea sa fie lasat in pace, isi ia cateva jucarii langa el, carticelele preferate si cere, pe un ton rasfatat sa i se aduca mancarea la pat.

Dupa 2, maxim 3 episoade de felul astuia, ar aparea subiect in flacari la Psi si la Parintii intreaba. "Aoleu, copilul meu are probleme, vrea o data pe luna rasfat in pat".


Daca aceeasi dorinta ar avea-o o femeie de pe DC (tot o data pe luna) si daca sotul sau iubitul ei i-ar aduce mancarea si ciocolata la pat si ar lasa-o cu ale ei, pariem ca tipul respectiv s-ar indoi sub povara floricelelor primite si ca ar fi declarat "barbatul secolului"?

Maamiii, îmi place pielea ta! E ca de câltitză" :-)) - din jurnalul unei mămici de băietel.

conchita spune:

Myrrha, ma bucur mult sa te revad.
poate e momentul sa clarificam prejudecatile. eu mi-am expus dilema mea legata de "limite" impuse cu forta, insa sub stindardul "ii invatam si daca ne cer ajutorul, desigur ca suntem acolo". numai eu vad contradictia asta de principiu? nu comentez ce face fiecare parinte pe caz particular si in x situatii, ma intereseaza argumentarea unui credo aici, ca sa-l pot intelege cap-coada.

in caz particular, eu asa vad, ca baiatul lui Buflea a venit sa ceara ajutor - nu vrea sa doarma singur. poate ca nu poate inca. nevoia parintilor primeaza. suntem de acord pana aici ca asta e tabloul? inlocuim "Buflea" cu ce id vreti voi, total impersonal, ca sa putem discuta. inteleg ca metoda fortarii debuteaza cu explicatii si negocieri - rezulta alta dilema: daca nu credeti in explicatii si negocieri, de ce debutati cu asta daca stiti ca tot la impunere se ajunge? a doua dilema, decide parintele cate explicatii sunt necesare sau care ar trebui sa fie nivelul de intelegere si acceptare al copilului? poate un copil are nevoie de negocieri de 15 minute, nu de 10 minute. poate altul reactioneaza la abordari mai creative. altul e mai pragmatic asa ca mine si vrea sa inteleaga clar de ce 1 plus 1 o sa dea 100 in alte sisteme de referinta?

prejudecata celeilalte "tabere" este ultima parte din mesajul tau, am bolduit. esti total in eroare. AP nu este in nici un caz despre indulgenta totala, exact cu aceleasi participante la topic, exceptandu-te pe tine, s-a discutat dilema domului Goe, nici pe departe. daca va inchipuiti ca empatia creaza monstri si haos in casele guvernate de AP, inseamna ca nu v-ati uitat pe fereastra azi dimineata - lumea e la locul ei, la fel ca ieri. sa ma scuzati, dar sunt surprinsa de evidenta eroare de judecata: ce parinti ar fi intr-atat de masochisti incat sa sa fie de-a dreptul iresponsabili, ca asta decurce din ce-am bolduit. eu sunt majoritar cerebrala, ferma, convingeri putine, dar solide, cred in alb si negru, bine si rau. dragostea nu inseamna "emotional" exclusiv.

nu asculta nimeni de copil fara cracnire, hai sa nu exageram. AP inseamna sa-ti asculti copilul, adica ce spune si sa fii conectata la nevoile lui fundamentale, nu sa te-arunci de la etaj fara cracnire daca asa porunceste copilul. crezi ca noi nu avem reguli? o ho ho, bineinteles ca da. dar la noi nu merg metodele coercitive si sunt binecuvantata cu destula creativitate sa gasesc solutii inedite la situatii incuietoare. iar copilul meu e echilibrat, curajos, super manierata, mananca legume:-)), doarme excelent, nu se trezeste noaptea, nu o tin mult crizele de tantrum si raspunde extraordinar la incercarile mele de comunicare pasnica, glumeata, serioasa. etc.

myrrha spune:

Denizel, nu vreau sa intru in despicarea firului pentru ca situatiile familiale sint foarte complexe, dar in principiu cred ca poti invata copilul sa isi aprecieze spatiul propriu, atunci cind si tu ca adult ai nevoie de el. Ai mei amindoi de pilda nu pot adormi cind stau cu ei, prezenta mea ii stimuleaza, mai vor sa ma mingiie, sa-mi zica ceva, sa ne jucam. Nu reuseam sa ii adorm decit daca adormeam si eu cu ei, ceea ce imi dadea planurile de seara peste cap. Faptul ca acum stau in alta camera cu sotul, in liniste, ca apartamentul e mic si toate usile sint deschise, si beau un ceai, citesc o carte, si aud copilul vorbind, cintind, foindu-se pina adoarme, e muuuuult mai bine pentru noi decit haosul dinainte, cind adormeam cu fiecare copil in parte, se trezeau peste noapte pe rind sa ma verifice etc

Cind zic ca AP e prea emotional vreau sa zic ca merge pe emotii primare, si mai putin pe ratiune. Adica plinsul copilului e frica de abandon, daca adoarme singur e nefericit, daca se poarta bine e doar aparent, dedesubt zac conflicte psihologice abisale. Viata nu e chiar asa in alb si negru. Lipsa de control a emotiilor la parinti nu ii face bine copilului, asta e sigur.

mami de Agatha (21.08.06) si Iosif (30.09.08)

kariguld spune:

imi dai voie sa fiu de acord cu ce ai spus?

mult prea repede si precoce intra in panica parintii din "cauza unor comportamente" cica, gresite ale copiilor. come an! copii se nasc cu imensa dorinta de cunoastere si de mici incep sa exploreze totul in jur, sunt atat de "experti" in a gasi metode in cunoastere/invatare, exploreaza totul cu imaginatia lor de ne lasa masca si ne baga in panici pe noi parintii, facandu-ne sa cautam solutii la niste probleme inexistente. daca am intelege asta, ne-am scuti capul si mintea de multe, multe....

nici o metoda sau rutina nu functioneaza la nesfarsit. o metoda da rezultate cateva zile, apoi...poc iara loveste "rebeliunea". tocmai aici vad eu frumusetea cresterii unui copil, ca nu exista plictiseala, nu trebuie sa fac in fiecare zi acelasi lucru, mereu si mereu am noi provocari in fata, mintea mea e in continua cautare....

dar sa nu va plictisesc!

ALEX, operatie pe cord!
3000 euro, 31 ianuarie!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

conchita spune:

myrrha, cand faci afirmatii ca alea dinainte si ca ultimul paragraf acum, eu personal ma simt nedreptatita. impanzesti niste zvonuri despre parintii AP de mi se face parul maciuca. ok, firul nu vrei sa-l despici, desi l-ai aruncat in discutie, dar niste surse nu vrei sa dai, totusi?

pe de alta parte, sa iei in deradere plansul unui copil si sentimentul de abandon ca si cand astelalte care le iau in serios sunt niste telenoveliste prea emotionale...myrrha, sa nu te mai recunosc, ce s-a intamplat???

si ca sa nu raspund pe privat de enspe ori, detaliez aici: regulile, la noi, sunt introduse prin puterea propriului exemplu. copilul copiaza parintele pana devine rutina, fara nici o impunere. nu am fortat-o pe sonia sa-si arunce hainele direct in masina de spalat, sa-si aduca farfuria la spalator, nici sa zica buna ziua, nici sorry, nici macar asta cu spatiul privat care revine mereu in discutie. de absolut fiecare data cand s-a retras sa se joace singurica, am...nu gasesc cuvantul romanesc...am zis pur si simplu ok, acum vrei sa te joci singurica, foarte bine, si eu sunt ocupata sa fac asta sau asta sau ok, vrei cu trenuletul, excelent ca si eu vreau sa citesc acum. ideea e de preventie, nu de tratare a crizelor. nu-mi plac crizele, AP este extraordinar pentru ca accentueaza empatia si asta inseamna majoritar preventie. la intersectie sonia repeta dupa mine: acum ne uitam la dreapta, nici o masina, acum la stanga, nici o masina. pe engleza, ok. nici macar n-am invatat-o asta in mod direct. ci am repetat mantra de cand o plimbam cu carutul, in joaca.

ideea e ca exista infinite solutii si metode creative UMANE pentru cresterea copilului, altele decat palmuta peste pampers, fortarea, luatul de shulfa si aruncat la el in camera, etc etc. iar daca unele mame vor sa lanseze zvonistica asta incredibila ca pruncii crescuti in spirit de intelegere si empatie sunt niste ratati emotionali, slabi de ingeri, cocolositi, mici dictatori, iar parintii lor zdrente cu nervii si fara personalitate, dezinteresati de copilul care face legea - pai cum sa nu se lase, nene, cu "furat" de topice?

myrrha spune:

Conchita, vezi, noi ne folosim de experienta proprie pentru a emite generalitati. E limpede ca argumentatia noastra e subreda. Sint anumite limite, printre care orele de somn, la care nu incape negociere. Adica atunci cind eu ca adult stabilesc ora de somn fireste ca ma orientez dupa nevoile copilului de somn, virsta lui, cind stiu ca i se face somn de obicei etc. Dar nu il intreb: ti-e somn? acum ti-e somn? etc, adica nu ii cer parerea explicita si nu negociez o limita care mi se pare f importanta, de aceeasi natura cu scaunul de masina.
Denizel, nu sint apta sa iti raspund la intrebare, ca n-am copil de 7 ani, dar daca ai mei s-ar trezi la 9.30 vreodata as fi intr-al noualea cer. Ora lor de trezire dimineata e in medie 6... Dar cit priveste comparatia adult/copil in defavoarea copilului eu cred (din a mea experienta) ca ideea de sacrificiu matern e cit se poate de proasta pentru intreaga familie. Toti trebuie sa invete sa lase de la ei, sa faca concesii, inclusiv copiii. Cu al meu prim copil am practicat AP cam ca la carte - acum are mari probleme sociale si de acomodare la asteptari exterioare, are foarte putina empatie, in general totul se invirte in jurul ei. E adevarat ca e in proces de diagnosticare ca avind o forma usoara de autism, dar primul sfat primit de la doctori a fost impunerea regulilor si limitelor, ca sa invete sa ofere si ea...
Imi cer scuze Pisicuta pentru abaterea de la subiect.

mami de Agatha (21.08.06) si Iosif (30.09.08)

myrrha spune:

Ah, acum am vazut ultimul mesaj.
Nu iau in deridere plinsul copilului, dar nu orice plins inseamna teama de abandon. Si chiar daca inseamna la un moment dat, copilul o sa afle curind ca nu e abandonat, chiar daca doarme singur. Abandonul e mult mai mult decit atit.
In general nu am nimic explicit cu tenet-urile AP, toate suna bine si frumos, singura obiectie majora e ca - in pofida tonului politicos pe ici pe colo in cartile lui Sears - nu ai alta sansa ca parinte. Ori le faci pe toate, ori copilul o sa aiba un damage psihologic pe viata. Ceea ce inseamna foarte putina incredere in natura umana, oamenii pot sa iasa geniali si minunati dupa ce s-au refacut din abuzuri adevarate si abandon, nu din adormit seara singuri.

mami de Agatha (21.08.06) si Iosif (30.09.08)

alinutza00 spune:

"ma plang" , pisicuta si matei, vezi vreo diferenta intre a constata (CONSTATÁ vb. 1. a observa, a remarca, a sesiza, a vedea - zice dex ul) si a se plange (Refl. A-#537;i ar#259;ta nemul#539;umirea, a se v#259;ita, a se tângui, a se lamenta, a se c#259;ina). Acu, evident, poti interpreta interventia mea cum vrei tu, e dreptul tau . De fapt ma iritase etichetarile lui Accept , asta i singurul motiv pentru care am raspuns.
Nu ti am dat nici un sfat, pentru ca nu ti ar placea sfaturile mele , mai sunt si foarte egoista cu timpul meu, nu mi place sa bat apa in piua... conchita, buli, denizel si celelalte fete minunate ti au povestit cate ceva, nu te intereseaza, nu ti se potriveste...

ai cerut bibliografie, pentru ca locuiesti in Italia iti voi da titlurile in italiana, le gasesti in librarii sau la biblioteca
Thomas Gordon, Genitori Efficaci, Educare figli responsabili
Bruno Bettelheim, Un Genitore Quasi Perfetto
Jesper Juul, Il bambino e competente

lara, cine zbiara? n am inteles, sotul tau ar fi zbierat daca tu ai fi vrut sa ti iei copilul in pat? nici nu ma intereseaza, vroiam doar sa te rog sa nu mai presupui mereu ce se intampla in familiile altora. Al meu n a zbierat niciodata ca de ce au ocupat copiii patul conjugal, de fapt acu vreo 2 zile am zbierat eu la el sa se potoleasca si sa nu i pupaceasca atata ca i va trezi . Ma certa ca pe la 7 luni ma gandeam sa i introduc lapte praf lui Toma, sperand ca nu se va trezi des noaptea "Nu i corect, trebuie sa faci pentru Toma cel putin cat ai facut pentru Dav". Si cu ajutorul lui am reusit, alaptat pana la 2 ani si 2 luni adik. "Ma certa" iar si cand ma vedea ezitanta in a i alapta pe afara, "vor sa manance, le dai titi, ce atata rusine" . Cand trebuia sa zburam pentru 2 zile intr o alta tara si ma gandeam sa ramana piticii acasa cu buni "Ceee? Exclus, traumatizam copiii". Deci, al meu sot nu face parte din categoria celor despre care esti tu obisnuita sa citesti.

iar cat priveste sensibilosii mei copii...fi meo cel mic ma da afara din baie de pe la 2 ani si un pic, daca nu ies imediat dupa ce i am asezat reductorul "peaca, inchide usa" Io de colo, nu vrei alta carte, pe aia "o citesti" de o saptamana, "nuuu, peaca, inchide usa.stai. inchide bine" Si asta desi nu i am lasat sa planga nici sa ma duc la baie, i am luat cu mine si acolo.
Cel mare a inceput sa mi spuna ca vrea camera lui, fara frate, sa se relaxeze linistit .
Myrhha, total fals ce spui tu acolo despre parintii AP, avem si noi reguli, si nici nu suntem sclavii copiilor Buflea, imi exprim ferm nemultumirile, ei si le exprima la fel de ferm pe ale lor, mai ies si scantei, apoi "mama, vreau sa ma calmez, tine ma un pic in brate" - se calmeaza si singuri, unul pe altul, dupa ce se cearta. Ma topesc dupa Toma cand il vad "Dadid, pui la mama, nu pange, calm, si l mangaie pe par" La gradi David este dat exemplu , nu e violent, e manierat, mereu sare sa ajute educatoarele sau copiii mai mici, participa activ si cu placere la activitati....deci ce nu functioneaza, unde i copilul ala ascuns dupa fusta mamei, temator etc??
vroiam sa mai raspund ,dar deja am pierdut prea mult timp