Cum inveti sa dai prioritate unuia din copii?

kariguld spune:

eu cred ca principalul motiv e lipsa de timp. sau neputinta de al gestiona, asa fel ca toti sa fie cat de cat multumiti. apoi, cel mai mare copil e in cl I si necesita timp pentru lectii si o atentie mai mare, in anumite momente.
sfatul meu ar fi sa incerci sa-ti planifici zilnic un program, pe o agenda, un caiet. sau saptamanal. sa te organizezi cu curatenia, cumparaturile, iesitul afara cu copii, etc. apoi in acest program sa-ti iei o ora, doua pentru tine. singura. sa iesi pur si simplu din casa, sa te plimbi in parc, sau sa mergi la o prietena la cafea....nu trebuie neaparat sa cheltuiesti bani. timpul pentru tine, e bine sa-l ai in afara casei. daca stai in casa esti tentata sa faci una alta prin casa si nu te relaxezi. sau, stai acasa si faci o baie cu uleiuri aromate si cateva lumanari, ceva muzica.....

concentreaza-te pe lucrurile care trebuie facute, la momentul respectiv, poate ti se par ca toate sunt importante si urgente, dar nu-i asa.

incerac sa nu te enervezi pe copil, pe cel care e in cl I. e mic inca, vrea poate sa se joace, nu-i sta inca mintea la lectii si responsabilitati scolare. nu-l lasa sa faca lectiile continuu, fara pauze. dupa 30 minute, lasa-l un sfert de ora sa se joace sau sa manance un mar, sau pur si simplu sa stea. spune-i mereu ce urmeaza sa faca, ce astepti de la el, cu fermitate si blandete si incet incet va invata care sunt regulile.

daca ai mama sau soacra, macar o data la doua saptamani sa le rogi sa stea cu copii, pentru a iesi cu sotul in oras. la plimbare, la o prajitura, la o bere poate. sa aveti timp doar pentru voi doi.

cresterea copiilor e plina de neprevazut si cu foarte multe provocari. cand credem ca am facut tot ce trebuie si ce stiam mai bine, ne trezim in fata unei noi provocari si trebuie sa cautam solutii pentru a face fata.
copii au propriile limbaje de iubire, trebuie doar sa gasesti acel limbaj care i se potriveste lui. daca un copil nu se simte iubit, (in ciuda faptului ca parintii il iubesc neconditionat) va considera orice rugaminte si dorinta a parintilor ca pe ceva impus si va invata sa respinga mereu si mereu cerintele parintelui, facand exact contrariul. mangaierile fizice catre copii, privitul in ochi, timpul acordat, mici daruri, sunt cateva limbaje de iubire ale copiilor.

hai ca m-am lungit, cand mai am timp, mai revin!

ALEX, operatie pe cord!
3000 euro, 31 ianuarie!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

annablue spune:

Sabina, sa stii ca chiar am facut asta acum 2 seri si a fost intr-adevar f faina senzatia, chiar daca am fost plecata doar vreo ora de acasa.
Am iesit aiurea pe strada, era seara si m-am plimbat prin zona...

Ceea ce ma ingrijoreaza pe mine e ca atunci cand sunt si eu si sotul "in priza" cu copiii, ne e f greu sa managerizam situatia. Observ mai ales la el, ca eu ma pierd mai repede cu firea si ma rastesc la Adi cand face vreo boroboata, ca nu mai reuseste sa fie impaciuitor.

Ca sa dau un exemplu clar de "desfasurare de forte", la noi ziua incepe cam pe la 5.30 cu Calin care ma solicita (uneori si mai tarziu un pic) si caruia ii dau sa suga dupa care il pun in patut/carut si incerc sa-l mai adorm pana la 7.00 cand ma trezesc pt Adi. Pana la 7.45 ma chinui impreuna cu sotul care si el se trezeste greu de cand si-a iesit din ritm sa-l trezim/imbracam/spalam pe Adi, sa-i calc camasa (am un fix sa o calc fix cand o imbraca)si sa-l ducem la scoala.
Cand ma intorc, abia apuc sa il alaptez pe Calin, sa il culc si sa mai deretic un pic prin bucatarie, ca deja trebuie sa il iau pe Adi (are scoala pana la 11.30 iarna). Iar dupa ce venim de afara, e pranzul, apoi nani pt el, apoi nici nu mai stiu ince ordine ii dau sa mamance lui calin, il culc iar, mananc si eu, facem lectii si eu si ta-su cu Adi, apoi ritualul de culcare pt amandoi baietii si la max 10.30 speram sa ii fi adormit pe amandoi...
nici nu mai vorbesc daca mai trebuie si cumparaturi, sau mai am de spalat rufe, sau de facut curat, sau de plecat pe undeva... ca ritmul e deja dat peste cap si mai facem cum apucam...
Mai revin, ca am salvat deja de vreo 2 ori in draftul asta si au mai raspuns o gramada de fete, carora le multumesc.

annablue spune:

Hai ca pana la urma tot o sa raspund cu intarziere la fiecare mamica, ca sunteti toate asa dragute si imi veniti in ajutor dar timpul meu pe forum e sectionat de interventii diverse.


Spuneam mai devreme cum e programul nostru obisnuit de zi si cum suntem tot timpul pe apucate si fugarit. Tind sa cred ca daca m-as putea odihni noaptea, as fi mult mai eficienta ziua si atunci randamentul meu ar fi mai mare si as fi mai calma... Dar asa, in conditiile in care azi-noapte am leganat si alaptat (de fapt nu a supt, doar a stat cu tzatza in gura, cat sa o roada cu dintii de sus) pana la 02.30 cand am cedat nervos si am trezit sotul din dotare si l-am trimis pe el la interventii. Pana pe la 05.15 nu mai stiu nimic, dar dupa aia mi la- adus iar pe junior, ca nu mai tacea deloc (cu Nurofen cu tot) si pana la 06.30 am stat iar cu el in pat, picotind mai mult.
La 07.00 am luat-o de la capat cu Adi si parca peste zi s-a simtit ca am dormit acele 2 ore legate... Problema e ca nu am mai mult de 2 nopti maxim pe sapt in care sa dorm legat 2-3 ore si mi-am dat tot ceasul peste cap. Facem cu schimbul cu sotul si facem acel schimb si ziua, dar organizarea casei si a vietii noastre e varza si ma afecteaza profund.
Am lasat de mult grijile cu curatenia la zi sau mancarea calda si pe masa tot timpul, improvizam la geu si eu si sotul... Cel mai dificil e ca totusi pe mine ma deranjeaza ca nu e totul ok si chiar cand incerc sa nu dau importanta, ma oftic sa vad acele somoioage de praf ce se mai aduna prin colturi sau le scoate Adi de pe sub canapea...
Iar timpul pt mine e lipsa cu desavarsire... si ma uit doar cum trec zilele... si parca nu se simte nimic diferit. Fiecare zi e o goana dupa diverse chestii de bifat (Adi la socala, mancare adecvata pt pitic, somn la pranz pt scolar, teme si ghiozdan pregatit de seara, de mancare in frigider, etc) si parca nu mai tin minte de cand o duc asa... Cu prietenii mai vb pe mess, de intalnit nu prea mai avem cum ca nu ne potrivim la "program"... Soacra-mea e la distanta, mama nu intra la categoria ajutoare, sotul e si el cu depresiile lui cu jobu'... Si eu realmente ma trag singura de par in sus ca sa mai trec o zi cu bine, indiferent ce inseamna asta...

Oricum ,am retinut toate sfaturile voastre si pe multe le-am pus deja in aplicare. Sunteti niste prietene virtuale de nadejde si cred ca mai mult m-a ajutat sa ma plang aici si sa vad ca exista oameni pe care nu-i cunosc si care imi intind o mana de ajutor virtuala pt psihicul meu, decat daca m-as fi plans cuiva cunoscut.

De fapt, de azi am decis sa fac ceva pt mine si sper sa reusesc ce mi-am propus. Am inceput sa fac o cura de dezintoxicare (dieta lui Oshawa) si sper sa ma trezesc peste 10 zile plina de energie si eventual cu cateva kg mai putin, ca sigur si pe fond de hormoni dereglati ma simt asa de "incapabila".

Va pup pe toate si va mutumesc penru ajutor inca o data! Va citesc cu drag sfaturile (uneori le citesc de mai multe ori, ca sa-mi intre bine in cap) si va apreciez rabdarea de a-mi ridica moralul.

Sabina spune:

vaaai, opreste urgent cura!! Nu se face cand alaptezi! toate toxinele se duc in lapte, te rog eu, opreste!!
te dezechlibrezi rau de tot, stiu sigur, sigur ca nu se face cand alaptezi, ca am vrut si eu.
Nu am acum mult timp, dar sotu cu depresiile, pardon scuzati, acu sa puna osu in casa, daca tot sta acasa.
da-o incolo, cum adica va uitati la somoigul de praf? da el nu da cu aspiratoru?
Si tu iesi mai des.








Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

alra spune:

mai, am citit si eu ce ai scris si parerea mea e ca va complicati prea mult.

eu am servici (si sotul) si 2 fete din care una de un an pe care inca o alaptez si noi ne descurcam cu multa munca si organizare si despartind sarcinile intre noi. si pe noi nu ne ajuta nimeni din rude, caci sunt un pic cam departe

eu cred ca trebuie sa te gandesti bine care din activitatile zilnice sunt absolut necesare si care nu. eu de exemplu nu as calca camasi la 7 dimineata nici sa ma pici cu ceara si as lasa sotul singur sa il duca pe baiat cat timp eu descurc prin casa si am grija de bebe.

noi am cam impartit copiii (in sensul activitatilor zilnice facute cu ei) - eu am grija de bebe, tati de sora mai mare

eu nu de exemplu nu fac mancare zilnic fetei mici ci in weekend si congelez sau alternez cu borcan, spal rufele in weekend, calc minimal si tot asa. iar lucrurile care trebuiesc facute le facem repede sa scapam de ele (gen strans masa, rufe, baie la copii) avem o rutina atat pentru fete cat si pentru noi, ne tinem de ea si functionam. nu e usor, dar ne consolam ca anii grei vor trece

coraly spune:

Nu e bine sa tii regimuri din astea cand alaptezi!

Eu zic ca un lucru care te-ar ajuta enorm sa vezi lucrurile intr-o cu totul alta lumina ar fi somnul!

Trebuie neaparat sa-ti maresti timpul dormit. Trebuie sa identifici cauzele trezirilor copilului si sa incerci sa le raresti. In cel mai rau caz, dormi cu el in pat si asa va odihniti mai bine amandoi. Daca o sa dormi mai bine si faci si o cura de Ca/MG, viata ta se va schimba.

Coraly, Sergiu (3 ian 2005) si Dominic (11 mai 2009)

www.flickr.com/photos/13756075@N03" target="_blank">poze

Alaptatul - Help Line

annablue spune:

Sabina, esti sigura ca se duc toxinele in lapte??!? Pai de ce s-ar duce acolo? Ca doar in lapte se duce ce e mai bun, nu invers.
Zici ca si tu ai vrut sa incerci asta? Stii la ce ma refer exact? Eu am banuit ca ar ajuta asta, nu ca mi-ar face rau. Da-mi repede motive clare, ca deja m-am setat pe asta si n-as vrea sa ma opresc dupa ce toata ziua am rontait grau, hrisca, mei si orez integral. Pls, da detalii te rog!

Cat despre chestia cu somoioagele de praf, sotul meu este din acea categorie care face, dar numai cand si daca are chef.
Il inteleg ca e daramat cu faza cu jobu'ca situatia e nasoala si sta pe banii mei (el a zis-o ca eu nu asa gandesc) asa ca incerc sa il llas mai moale. Dar, in ultima perioada chiar nu am mai avut EU chef sa ii induc aceasta nevoie de a face curat...
Asa ca, am lasat balta chestia cu EU fac curat.. si acum mai adun din somoioage cand apar si am decretat ca Calin nu mai sta pe jos sa se joace...
Acum 2 zile am "discutat" pe tema asta si mi-a zis sa-l las atunci in pace... asa ca exact asta am facut.
Iar azi, cadou de ziua lui, i-m oferit acelasi lasat in pace

annablue spune:

Coraly, pai eu nu tin o dieta cu infometare.
Stiu si eu ca nu e cazul sa tin diete, dar asta contine cereale care sunt foarte complexe si iau si vitamine. Si pot sa mananc pe saturate, crede-ma.
Ba chiar, azi m-am mirat ca nu prea am simtit nevoia sa mananc atat cat as fi crezut.


Cat despre dormit, eu am o nevoie generala de somn de cand ma stiu. Iar acum, mai fac cu schimbul cu sotul, problema e ca treaba dureaza deja de prea mult timp si nici nu intrevad vreo schimbare... din pacate.

alra spune:

eu mai trag seara cu aspiratorul in sufragerie dupa ce culcam fetele. e o chestie care dureaza 10 minute si a doua zi am camera curata pentru bebe tarator

Sabina spune:

da, si la noi la fel, sotul o duce pe fata la scoala si o ducea anul trecut la gradi. Eu ma trezeam sa o imbrac doar si sa ii dau sa manance, acuma ii da si sotul sa manace.
Sotul meu, desi nu mai lucreaza, isi pune ceasul la 6 ca sa faca asta. Cum adica "si-a iesit din ritm".
Eu sincer vad aici o problema de dezorganizare, sotul , fiind acum fara job, trebuie sa preia cat mai mult din cele ale casei pentru ca tu esti mult prea obosita.
Acuma la noi e mai nasol in sensul ca eu nu mai am voie eforturi, dar intr-adevar ca nici nu mai alaptez, asa ca sotul meu se duce le Gh noaptea daca se mai scoala....
Si el are hipertensiune si niciun din noi nar avea voie sa faca nimic daca ne-am lua dupa certificatele medicale[;D], insa nu avem ajutoare si trebuie sa ne descurcam.
Si ne descurcam numai cu organizare si impartirea echitabila a muncilor.






Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo