Angajatori si angajati in Romania si pe glob

Alizee spune:

LadyJ, din pacate asta este mentalitatea patronilor romani. Ce sa faca atunci femeile ? Sa nu mai perpetueze specia umana, fiindca patronul este prea egoist sa vada lucrurile si din alta perspectiva, nu numai a lui si a afacerilor sale ?
In tarile occidentale, mamele incep lucrul dupa cateva luni de la nasterea copilului. Acolo, de ce se poate si la noi, nu ?
UN copil dupa varsta de 3 ani, nu mai poate fi considerat mic si vulnerabil la imbolnaviri repetate, asa cum e unul de 2 ani.

Patronii isi inchipuie ca o tanara de 20 de ani va fi mai dedicata profesiei, decat o mama si sotie care stie clar ca datorita profesiei sale, starea materiala a familiei se imbunatateste. Deci motivatia ei este mult mai puternica decat a unei tinere care trece cu usurinta dintr-un post in altul, in cautare de ceva mai "bun".

allinta

SARBATORI FERICITE !

Mediajust spune:

Allinta, si sinceritatea, si asumarea responsabilitatilor sunt apreciate de orice angajator cu scaun la cap si frica de Dumnezeu. Ca in orice zona profesionala, exista angajatori buni, sunt si magari. Eu vreau sa cred ca ma numar printre cei din prima categorie - altfel n-as fi venit aici cu dileme.

Despre CV-uri cu minciuni frumoase cred ca nici nu poate fi vorba. Orice lucru neadevarat/ascuns iese rapid la iveala in prima luna, cea de proba (din ce in mai utilizata in contractele de munca, tocmai din cauza asta). Aceasta perioada este legal inregistrata, cu toate drepturile si obligatiile de ambele parti, constituie vechime, se plateste cu aceeasi leafa - numai ca la finalul ei contractul ramane/sau nu definitiv.

Ideea, zic eu, este ca sinceritatea sa fie de ambele parti, pentru ca fiecare are nevoie de celalalt, pentru ca daca unuia ii merge bine, ii merge si celuilalt. Asa cum angajatorul este obligat sa spuna de la bun inceput care este leafa, cat de des este posibil sa fie nevoie de stat peste program (evident platit, dar nu-l poti obliga), cat de des trebuie sa plece din oras etc - asa si angajatul cred ca este dator sa spuna ce anume l-ar impiedica sa-si faca treaba cum trebuie, si cat de des.
In acelasi timp, trebuie sa spun ca actualele reglementari in legislatia muncii favorizeaza mai mult angajatul decat angajatorul. Cel mai rapid exemplu - daca angajatului nu-i place fata patronului, poate pleca in maxim o luna, fara niciun motiv. Nu in acelasi conditii poti concedia, asa ca te gandesti de 10 ori inainte de a angaja (nu-ti mai spun cata alergatura este pentru angajat/concediat, deci este preferabil ca alegerea sa fie reciproc convenabila de la bun inceput).

Piata muncii se regleaza singura, nicio grija. Nu vreau sa dezvolt, dar este destul sa te uiti la ultimul an ca sa vezi ce dinamica are. Trist este ca din cauza mentalitatii si a obiceiurilor angajatilor si angajatorilor deopotriva, se ajunge la situatii destul de triste: concedii medicale false, lefuri mici si fise mari, plati "la negru" (fiscalitatea e mare, oamenii vor un ban in plus - si iata compromisul) sau (varianta cea mai urata) - angajatorii nu mai incheie contracte de munca, ci prefera alte variante (PFA, Intreprinderi individuale, conventii de tot felul).
Prin urmare, se deterioreaza puternic insttutia relatiei de munca (aceste contracte nu sunt reglementate astfel),cu toate consecintele.

buli spune:

pina la urma pe cine vei alege dintre cei 3?

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

cait spune:

Pe aici asta a inceput sa se practice.Sa-ti adaptezi CV-ul in functie de cerintele jobului.

Cait
Home is where heart is...
http://picasaweb.google.com/caitlin83490/HainuteInscriptionate#

Mediajust spune:

Nu m-am hotarat, dar cred ca pe baiat.

Alizee spune:

Mediajust, daca toti patronii ar fi constienti de ceea ce inseamna de fapt un angajat responsabil, ar cauta mai putin fetele de 20 de ani...
Imi amintesc ca in '90 se cautau vanzatoare f tinere, f frumoase, f inalte. Pana au inteles patronii ca nu are nicio legatura fizicul cu meseria in sine. Am lucrat ani buni si in comert,( acum am o alta profesie ), de aceea stiu ce se intampla atunci.
Cred ca in aceeasi directie gresita se indreapta iar piata muncii.


allinta

SARBATORI FERICITE !

ruxij spune:

Eu zic ca etic este asa cum e aici, adica intrebarile cu privire la situatia familiala sunt tabu. Unii tot intreaba, in general dc. te scot la lunch in ideea ca "stam si noi la o tacla", dar e dreptul meu sa declin sa raspund. Pe mine dc. ma intreaba unul despre viata personala, chiar pe ocolite, refuz eu sa ma duc sa muncesc acolo pt ca probabil nu e "family friendly" si n-am chef sa ma leg la cap cu cine stie ce ticalos, sunt patita cu astia. La un interviu, m-a intrebat una acum 5 ani, prima intrebare "salut! Cum ai calatorit? Ai copii?". Exact textual! I-am raspuns "isn't it so hard to raise children these days?" (nu-i asa ca e greu sa cresti copii in ziua de azi?) La care ea":"vai, nici nu pot sa inteleg cum pot alea gravide sa lucreze pe microscop cu burta aia!" Cand o vazui ce hram poarta, am gandit "you bitch, nu lucrez pt tine EVER". Asa ca am fost extra relaxata pt restul interviului, am facut excelent (doua zile, cu seminar public) si am fost remarcata de un sef de departament, ca in filme, ceea ce mi-a adus jobul actual, mult mai sus decat kktul ala pt care venisem Asa ca pot sa zic ca am reusit in cariera tocmai datorita intrebarii aleia ilegale "do you have children?", care m-a relaxat total cu privire la rezultatul interviului.

Sper sa se ajunga si in Romania mai aproape de asta, dar probabil in urmatoarea suta de ani. Aici e chiar lipsit de profesionalism sa iti pui nevasta si copiii in CV. Aia nu e treaba nimanui, treaba angajatorului este dc. tu esti calificat sau nu. Deasemenea treaba ta este sa iti rezolvi problemele personale fara sa afectezi jobul. Un copil de 3-4 ani nu e cine stie ce problema. Si stati linistiti ca si aia fara copii ard gazul cu altele. Macar aia cu copii au guri de hranit.

Ah, nu e convenabil pt patron sa nu stie exact unde iti lucreaza tot neamul cati copii ai, ce probleme de sanatate samd? In orice afacere exista un risc si angajatul este cel mai slab si trebuie protejat. Si eu conduc un grup de cercetare si nici mie nu imi convine dc. o studenta imi ramane gravida, ca eu conduc grupul ca o afacere, adica in auto gestiune, lefurile lor sunt platite de mine din contracte si dc. mie imi ramane o studenta gravida imi sunt afectate termenele si tot. Dar in veci nu am sa discriminez impotriva femeilor, sa caut sa angajez barbati, sau sa le intreb la interviul initial cand si daca au de gand sa faca copii. Dc. raman gravide, felicitari, si ma voi descurca cumva contractele. Riscul meseriei si mai suntem si oameni.

Dar tipa nr 1 oricum a fost de doi lei, nu asa se vorbeste la interviu, dc nu vrei sa fii discriminat, nu dai singur ocazia si arati ca ai ceva creier.

Mediajust spune:

Eu cred ca se (mai) pune conditia aspectului fizic la slujbe pe care le poate ocupa aproape oricine (vezi vanzatoare, unde nu-ti trebuie mari calificari) ori acolo unde asta chiar conteaza (modele, prezentatori sau mai stiu eu ce).
Cand ai nevoie de profesionisti, pot avea 100 de kg si niciun dinte in gura, chiar nu conteaza daca-s buni in meseria lor. Nimeni nu-si bate joc de banii lui numai ca sa-i roiasca frumusele prin jur.

Alizee spune:

Mi-am amintit ca un patron cerea si poza la CV pt postul pe care il solicitam.
Si, crede-ma, ca nu pt cel de secretara sau vanzatoare aplicasem. Nu ca as fi o urata, nici macar nu imi arat varsta, dar nu depusesem CV-ul la o agentie matrimoniala...

Imi pare rau ca tot insist, dar sunt dezamagita tare de angajatori.

allinta

SARBATORI FERICITE !

Mediajust spune:

Regret ca ai avut experiente atat de neplacute.
Cred ca este, pur si simplu, ghinion.
Iti doresc din suflet sa-l gasesti pe acela pentru care sa-ti placa sa lucrezi si care sa te respecte pentru ce faci.

Si daca nu, varianta de fuga: fa-ti propria ta afacere. Stiu ca e greu, stiu ca-i nevoie si de bani, si de sansa, dar poate te gandesti la ceva cu minima investitie si maxima imaginatie si talent.
Numai bine!