Dulceturi si papanasi de sept-oct 2007 (360)

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns prisi spune:

Picaflor ce dulce e Mateo, asa repede au crescut piticii nostri , avem cu cine discuta si face comentarii

Andreea ce dragut ca te-ai intalnit cu doamna C si trandafirasul, poate se mai incumeta doaman Roza sa ne mai arate si noua ceva pozici, iar tie sedere placuta la cabana Plapumioara si tinem pumnii stransi

poze
Marta si Miruna (06.09.2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns prisi spune:

Miru in seara asta a primit o trusa medicala de care a fost foarte incantata , l-a ascultat pe tataie la inimioara cu stetoscopul , a pensat-o pe Fifi cu pensa si i-a taiat unghiile, a fost asa dulcica, stiu ca ii placea trusa de cand am fost in vizita la fetita unor prieteni, si daca tot ma simteam vinovata pentru ieri si nu am avut eu rabdare sa o las pentru mosh, oricum i-am luat supermarketul cu carucior , uite asa mobilam noi camera fetii

poze
Marta si Miruna (06.09.2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns prisi spune:

ma tarasc si eu incet spre pat, va doresc noapte buna pe maine la cafea

poze
Marta si Miruna (06.09.2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aniast72 spune:

Pe la 1 noaptea vroiam sa ma bag si eu ca omu' zdravan la cap (sau mai putin) la somn. Am zis sa vad ce au mai scris fetele mele, am luat iphone-ul repede la butonat si am vazut ce belea am facut cu latitul paginii. Cum de pe telefon nu puteam sa remediez problema, iata-ma cu laptopu' in brate sa vad unde-i baiul. Am intrat pe forum dar sa mor daca vad vreo pagina latita...chiar nu stiu ce sa fac.
Daca tot am intrat, sa va zic si eu 2 snoave de-ale lui Vladi:

In pat, ne pregateam de nani. Il iau pe Vladi in pat sa-i citesc povestea de noapte buna cand, Vladi vrea "telelizoru". Ii zic: Vladi, ori televizor, ori poveste. Nu pot sa-ti si citesc si sa ne uitam si la televizor. Iti citesc povestea? Da. (zice fi-miu) Incep sa-i citesc cand il aud: "Vreau telelizoru' meu" (adica pe desene, of course )
Repet faza cu ori-ori, cand il vad pe fi-miu cu ochii in lacrimi, smiorcaindu-se, trage aer in piept si zice dintr-un foc: Mami, tu citeste povestea si tati, tu da drumu' la telelizor.
Ne-a bufnit rasul pe amandoi (mami & tati), urmati de rasul zglobiu al copilului nostru (fara urma de lacrimi)
In seara aia ne-a facut, recunosc.

Inca una si ma duc:
Incepem operatiunea de renuntat la pampers. Ii explic frumos ca e momentul sa poarte chilotei, ca e baiat mare si ca doar bebelusiipoatra pampers. Ii repet, ca sa fiu sigura ca a inteles il intreb, spune ca a inteles, l-am intrebat ce e acum, imi raspunde: "Baiat mare"
Punem chiloteii cu mare fast, ne apucam de diverse prin casa cand il aud: "Am facut pipi!" Intr-adevar era ud tot: Chilotei, pantaloni, ciorapi, papuci. Se uita in jos, vede ce-a facut si zice: "Nu mai sunt baiat mare, sunt bebelus".

Si tot din seria "baiat mare", Doamna Gabriela ("doamna Ghela") care ma ajuta la curatenie, i se adreseaza lui Vladi cu apelativul "guguloiule". Vladi replica: "Nu sunt guguloi, sunt Dadimir, baiat mare" (A se remarca faptul ca nu mai e Dadi ci Dadimir)

Acu' ca m-am pornit, repetam poezia cu Bradulet, bradut dragut. Zilele trecute am avut surpriza ca prima strofa sa o stie fara ajutor. De atunci tot ma chinui sa-l inregistrez ca sa pun dovada dar nu pot pentru ca...intre timp am facut bradul. Cand incep sa-l provoc sa spuna poezia, se uita mirat la mine si spune: Da' noi avem bradut!

Gata, ma bag la nani nu inainte de a verifica pagina ca sa "n-o fac lata" ca mai devreme.

Somn usor!

Andreea si bb Vladimir (03 septembrie 2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aniast72 spune:

Nu eeee (sau cel putin la mine)

Andreea si bb Vladimir (03 septembrie 2007)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns devylla spune:

Bernix sanatate va doresc!Imi pare tare rau ca va chinuit boala.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Piciulika spune:

Va dau eu cafeaua de dimineatza va pun si o cioco neagra langa...
Asta ca sa iertatzi latzimea paginii - din linkurile pentru Sabina unele vor sa functionelze elegant, cu "url", iar una facea greva. Am dat jos carnatzul rebel...

Am iar insomnie , de la 4:30 ma chinui sa readorm: ba-mi curge nasul, ba amortzeste un picior, ba face jogging piticul - e ceva de speriat cat se misuna! Cred ca mai da cateva ture, ca la masina de spalat... sper sa-l prinda nasterea cu capul in jos!

Si cum ma tot foiam, am scris in minte scrisori intregi catre fiecare dintre voi: la fiece gravidutza (ce m-am bucurat de Citrica mica din burticutza cuiva...!!! Felicitari! Sarcina usoara si frumoasa! ), la Adi cu mii de treburi si griji (ce-am ras de Adam cu flick-flackuri!), la superba mea cuscra, lui Teo cea mereu in verva, Yaiei (care ai jura ca vineri a fost un porcusor stranutator... bine ca a trecut!), lui Bernix - bine ca s-a reparat Venus!!! si ...
Ah, da, si fiecareia care ne-a complimentat de ne-au mers fulgii, de ma simt miss-orca-minunata si familia ei ravisanta . Va multzumim!

Piciulika, mami dewww.unserbaby.ch/Geomo/content-h3538-n243753-p5.html" target="_blank">
Michael, 2 ani + (8.10.2007) si AMR 3,5 sapt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Piciulika spune:

Ah, si mai aveam doua scrisori luungi si amanuntzite: voiam s-o pup pe Aniast si sa-i urez sa sfideze procentele statistice si sa se cuibareasca zilele astea unul, sau, de ce nu, doi puiutzi?
Tzin pumnii stransi!
Si relaxeaza-te cat potzi tu, ca daca stai ca pe ace, cu ochii pe calendar, nu le place cuibul...
(Zic eu, care la Michael ne-am pornit plini de elan, si dupa ce 3-4 luni nu se arata, am intrat cam in stress si 'calendaream' samd. Si a venit dupa vreo 7-8 luni, atunci cand ne mutaseram aici, in ajun de Craciun, pe 20, si eram varza de oboseala, dar faceam biscuitzi, despachetam la viteza, brad, sarmale - si am uitat cu desavarsire de planuri, calendare... Si a venit surpriza! Si atunci mi-am dat seama ca "distragerea atentziei" a fost cea mai buna terapie ; si mi s-a confirmat de la n prieteni, care si dupa 7 ani de incercari si tratamente, atunci cand au incheiat clar planul, oficial & resemanatzi, au venit copiii, simplu.

Stii, o postare de-a ta de mai de mult mi-a stranit toata admiratzia: una dintre cele mai sincere postari ever! Nu am raspuns atunci, sa nu para prea "oportunist-consolator" - dar mi-a ramas in minte si tare-tare imi doream sa-ti vina barza, sa nu te mai simtzi culpabila... Lasa, ca acuma se implineste, ai incredere!

Piciulika, mami dewww.unserbaby.ch/Geomo/content-h3538-n243753-p5.html" target="_blank">
Michael, 2 ani + (8.10.2007) si AMR 3,5 sapt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Piciulika spune:

Ah, si o scrisoare luunga mai era pentru rnico.
Draga mea, cred ca e greu acum, ca e si "sezonul", dar sa stii ca e o mare sansa sa fitzi _impreuna_ acolo, in aceasta aventura!
Si ca sa o faci frumoasa, fara prea multe frustrari si suferintza, lasa frana de mana jos! Te rog eu. Nu la masina, ci mental.
Cand am citit: "oricum daca nu ne gasim in aceeasi localitate joburi ne reintoarcem fara cea mai mica parere de rau din partea mea poate chiar cu o usoara usurare" - mi-a parut rau. E ca si cum ai incerca marea cu degetul si gata... E pacat sa te pornesti asa in demersul asta de a va gasi pentru o vreme un nou camin linistit, voua si puilor.
Personal cred ca reusita e o chestie de atitudine: _vreau_ sa fiu aici, e o sansa unica, vreau sa vad cu ce se mananca 'emigrarea' asta, cum sunt ei, cum sunt eu (distantza de 'casa' itzi da cu totul alta perspectiva mai ales fatza de tine, introspectzia devine un reflex), sa fii curioasa fatza de tot ce tzine de ei (cum bine ziceai si cu parcarile, baile ) si sa privesti lucrurile cu (mult) umor. Nu: "ei nu-s ca noi". Normal! Ar fi si plictisitor! Si noi suntem ciudatzi pentru ei.

Noi ne simtzim aici atat de acasa, ca ne ard talpile sa mai incercam si altceva: Elvetzia e o tzara ingusta - cam din toate sensurile: geografic si mental - clar "viatza e in alta parte", DAR e ideala sa-tzi cresti copiii linistit, sa mergi in natura si... cam atat! E ca la sanatoriu. Acuma ne bate gandul sa mai experimentam altceva - de ex. Costa Rica, ca mereu glumeam dupa concediul acolo ca devenim Ticos - ca pana la pensie mai este! (Nu-mi imaginez sa ies la pensie tot in casa mea aranjata acuma dupa vrerea noastra. Asta nu poate fi tot!!)
Daca imi zice Radu: hai intr-acolo, in Papua, sa crestem pasari Emu si cultivam lemn de Tek - HAI!!! Si daca nu ne place, facem altceva.
(Cred ca de la atata calatoreala ni se trage: lumea e prea interesanta ca sa stai intr-un singur loc!)

Asa ca go for it, cauta de munca din toata inima si bucura-te de aventura asta - Romania e tot acolo si potzi reveni si peste catziva ani, de-tzi place, cu mai mlta experintza de viatza!


Piciulika, mami dewww.unserbaby.ch/Geomo/content-h3538-n243753-p5.html" target="_blank">
Michael, 2 ani + (8.10.2007) si AMR 3,5 sapt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Piciulika spune:

Si-nca una si va dau pace.
Corectziile fizice.
Sunt socata de ce citesc. Poate am crescut intr-un mediu utopic. Si Radu (well, el a incasat-o doar la inot - antrenorii mei de atletism erau calmi.)(Hmmm...ardelelenii-s mai domoli?!)
Ma simtzeam vinovata ca de nervi am batut din picior si l-am speriat pe Michael...

Oricum, din ciclul 'ce am mai citit': copii care-s "altoizi" - nu batutzi! Dat USOR la fund, dojenitor, ocazional (!) - dezvolta in timp un IQ cu vreo 4 puncte (parca?) mai mic decat cei nelovitzi.
Nu se stie exact de ce, ce mecanisme inhiba dezvoltarea inteligentzei, mai ales ca nu e vorba de suferintza fizica... Umilirea in sine, inferioritatea, neputintza? Dar studiile pe termen lung cica arata asta.
Ma rog. E o motivatzie in plus sa luptam cu alte arme, mai subtile. (Si mai epuizante.)

Si mie mi-e greu cu cap-patrat al meu, dar ma rog lui Dumnezeu sa ma ajute sa ma stapanesc. Mai ales cand vor fi doua mici capete patrate dependente de noi.

Piciulika, mami dewww.unserbaby.ch/Geomo/content-h3538-n243753-p5.html" target="_blank">
Michael, 2 ani + (8.10.2007) si AMR 3,5 sapt

Mergi la inceput