Pufuleti 2010 (78) Bravo Lillyka & Simonette!!!
Raspunsuri - Pagina 14
danyelana spune:
Noapte buna, burtici. 
Merg si eu la somnic si las schimbul III in loc.
Acum 
34+ cu bb mic si scumpic 
Arthur
AMR - 6 saptamani !!!! (nu-mi vine sa cred)
pozele mele
"L'inspiration, c'est de travailler tous les jours."
Charles Baudelaire
Geo76 spune:
Pentru Onitza- daca te consoleaza cu ceva si eu am trecut prin aceeasi situatie cu parintii mei. O doare in cot pe mama de durerile mele, desi noi am fost crescute de bunici. Pe fetitia cea mare am crescut-o singura pana la un an si 3 luni, cand am apelat la o doamna 4 ore pe zi (trebuia sa imi termin doctoratul si aveam ff mult de lucru), iar acum, din octombrie am gasit iar o doamna si am luat-o tot pe 4 ore pe zi (face curat, calca, mancare, iese la plimbare cu Patricia). Ce puteam face daca sangeram saptamanal, mergem si la scoala, iar dupa-amiaza (la 13, 30 veneam cu fetita de la gradi) trebuia sa le fac singura pe toate si sa o si plimb pe ea, pe la locurile de joaca?! Ii dau 4 milioane pe luna acestei doamne si zic ca, pana acum, e ff bine. Ar fi bine sa iti cauti de acum pe cineva de ajutor. Soacra m-ar fi ajutat, dar nu mai poate. Are 77 de ani, are in intretinere o sora de 90, imobilizata, si, din nefericire, cum doua luni, a descoperit ca are cancer uterin(face citostaice, radioterapie etc). Macar cat a fost in putere imi mai trimitea o mancare gatita, imi cumpara fructe legume, ca sta langa piata, dar asa....i-am gasit si ei o femeie care sa o ajute. Mama insa nu are nicio scuza. Cred ca nu am sa o iert niciodata pt cate lacrimi am varsat eu la primul copil si cum cautam bone (ca nu am avut bafta de prima data). Nu vreau sa mai povestesc despre ea ca imi amarasc seara. Mi-a zis si mie acelasi lucru "cine si-a facut copii, sa si-i creasca". Asta i-am spus si eu acum cateva luni "cand vei imbatrani sa iti cauti femeie si sa o platesti cum am platit si eu, pt ca eu am facut copii ca sa stau cu ei, nu sa vin la tine sa te tratez". Mai bine zic eu. N-am obligatii pe viitor si chiar vreau sa fiu ca un Sfinx, rece la durerile lor.
dastefa spune:
geo,onitza ce dureros e ce povestiti voi acolo de relatiile cu ai vostri.E incredibil ca exista astfel de mame
onitza sa-ti dea Dumnezeu putere si sa poti duce cat mai mult sarcina .Multa sanatate
Mihaela 34+
Miruna si 
Daria-Stafania-16.11.2006
asa creste Daria
creste burtica
dastefa spune:
geo eu am avut o operatie de cezariana f usoara dar ce povestesti tu sau ce ne mai spunea Onitza e de natura sa te bage bine in sperieti
sper sa ai noroc ca de data asta sa-ti fie mult mai bine
Mihaela 34+ Miruna si Daria-Stafania-16.11.2006
asa creste Daria
creste burtica
cristies spune:
Fetele, ce se intampla cu voi? Mai ales mamicile de bb 2 care trebuiau sa incurajeze pe aici? La cursul de puericultura ne-a zis asa: "La spital nu plecati cu nici o iluzie: nu ca natural, nu ca epidurala, nu ca lapte imediat, nu NIMIC". Pentru ca cica trei sferturi din povestile "horror" pe care le auzim sunt oarecum reale, dar mult augumentate de asteptarile fiecarei persoane (care evident uita sa le povesteasca) si care le-a simtit groaznice nu neaparat ca asa ar fi fost cat ca se asteptau (li se promisese, isi imaginasera...) altceva. Asa ca, fruntea sus!
Onitza, nu te mai cert si eu. Doar sa te faci bine rapid si sa te obisnuiesti cu statul cumintica. Paul o sa inteleaga.
Bea, sa-ti traiasca taurasul. Il bagam la pufuleti fara probleme.
Simonette, esti foarte tare! Te-au lasat deja sa pleci acasa sau ne scrii din spital? Oricum e clar ca esti foarte puternica. Felicitari!
Si felicitari si lui Nicholas. A venit exact cand trebuia dupa DUM?
Elefantica, tu ce mai faci? Intri doar la schimbul trei? Nu ne-ai mai spus cum decurg relatiile cu tatal bebelinei.
Danyelana, pana la urma ce ai gasit in frigider? Ce i-ai pregatit sotului?
Chiar, Larisel ce mai face? Sau cu venirea printeselor ne-a uitat?
Mesteacan, La multi ani si tot ce-ti doresti! Daca vezi postul poate-ti faci curaj sa ne mai scrii, ca la inceput erai foarte activa.
Andre_lina, iarta-ma si roag-o si pe bunica ta sa ma ierte ca am trimis-o prin viscol la farmacie. Stiam ca vor sa aduca la Sensiblu (si d-asta si Dermalinul care disparuse la un moment dat) dar nu m-am mai interesat de el de atunci pentru ca... am citit un articol si am crezut eu ca bebe meu n-o sa aiba colici daca fac fix ce zice acolo... Intre timp am realizat ca n-am cum sa fac toate alea dar nici de Infacol nu m-am interesat 
.
Sper ca ati dormit bine insa amandoi.
Ratusca, succes la drumuri si rabdare la asigurari.
Noapte buna 35+
AMR 5 saptamani!
alicredo spune:
simonette ai o familie.....jos palaria! 
sa-t traiasca.tati a fost cu tine in sala de nasteri? el a facut pozele? nu a lesinat?
onitza, geo76 imi pare rau ca trebuie sa treceti prin asa ceva...
eu tocmai am avut o cearta cu tati....nasoala rau...
mi-a zis ca s-a saturat de mine si de toate cate trebuie sa faca ....sper sa fie vb spuse la nervi...si cand ma gandesc ca in orice gluma e un pic de adevar ....eu sunt asa de suparata pe el ca nu mai vb nimic cu el pana nu-si cere iertare 32+
lucia2000 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Geo76 Pentru tomaca - eu am facut anestezie generala, in Craiova, unde locuiesc. Experienta mea nu a fost tocmai una de povestit, adica sa te incurajez. M-am trezit rapid dupa anestezie, dar la cateva ore au inceput durerile. Am avut niste dureri de imi bagam unghiile in carne sa nu urlu...de rusinea colegei de suferinta (si ea nascuse la o ora dupa mine, tot generala). Am nascut marti la 9 dimineata, m-am dus la alaptat cu chiu-cu vai miercuri seara. Prima data cand am coborat din pat, mi s-a facut rau sa lesin de durere. Plangeam mereu. Joi m-au dus la salon cu carutul ca nu puteam merge, tot din cauza durerilor. Poate daca luam tratament mai mult dupa, nu m-ar fi durut asa de rau dar nu voiam nici tratamanet ca sa nu intre in lapte. In fine, n-as recomanda cezariana. Erau fete care nascusera natural si dupa cateva ore erau pe holuri, se miscau normal, iar eu cu perfuzii, sonda, taietura burtii, clisma sa ies afara etc. Totusi, sunt si fete care nasc prin cezariana si nu se plang asa ca mine. Un lucru ramane cert: taietura e taietura orice ar fi... pentru ca dureri sunt si la nasterea naturala, si la cezariana. Iar acum, la al doilea copil, am sangerat saptamanal dupa luna a patra si dr. mi-a zis ca singura explicatie pt sangerarile mele este vechea cicatrice de la care mi-au iesit si ate cand am ramas gravida, nu se resorbisera si, odata cu dilatarea uterului ele au iesit. Poate nu s-au resorbit din cauza calitatii lor (acum 4 ani a fost un scandl cu atele din China, s-ar putea sa fi cumparat asta, caci eu am cumparat tot pt cezariana: oxitocina, fase, anestezie, ser, ate, vata etc), poate corpul meu nu le-a suportat. Nu stiu, dar stau cu teama ce ma va astepta acum...fiindca mie organismul mi-a dat semne cu mult timp in urma ca nu e ceva in regula (aveam dureri abdominale f urate si mergeam des la toaleta). In ciuda ecografiilor si analizelor (urina, uree, urocultura etc) care ieseau ff bine la toate laboratoarele, eu nu ma puteam odihni noaptea deloc (din 5 in 5 minute eram la toaleta si aveam dureri). Cum am ramas insarcinata si au iesti atele, viata mea s-a schimbat. Ce va fi dupa aceasta a doua operatie...Dumnezeu cu mila! As vrea sa nasc natural, insa doctorii se tem si nu se baga (le este frica sa nu se rupa uterul in timpul travaliului). |
Geo76 si eu sunt tot din craiova.
Stiam eu de ce vreau sa fug de nastere in craiova.
Sper sa ma si ajute dumnezeu sa ajung sa nasc acolo unde mi-am propus.
Tu la ce medic mergi?
Cate saptamani de sarcina ai?
33+ Teodorwww.flickr.com/photos/45013049@N06/sets/72157622872869700/" target="_blank"> Bebe la 25 sapt
www.flickr.com/photos/45013049@N06/sets/" target="_blank"> Poze
Blogul meu
Geo76 spune:
Eu nu pot povesti decat, asa cum zicea Camil Petrescu "ceea ce mi s-a intamplat mie, ceea ce am simtit eu si la persoana I". Pot sa va incurajez cu bebelusul a carui crestere mi s-a parut f usoara, rapida, frumoasa, dar nu cu cezariana si tot ceea ce tine de spital. Nu sunt o ipohondra si nici nu fug de durere, sunt o fire extrem de curajoasa, dar operatia in sine chiar m-a pus la pat. Mi-a luat o luna ca sa fiu iar eu. Insa uitam de toate durerile cand o vedeam pe cea mica cum dormea. Parca nici nu stia sa planga. Ea a fost cea care mi-a dat putere, cred ca de la ea am luat forta de a face atatea intr-un timp asa de scurt. Studiam zi si noapte, chiar si prin parcuri cu carutul dupa mine si cu dictionarele in cos, alaptam, gateam, calcam etc. De asta ma si mir daca voi mai avea aceeasi forta. Insa, am renuntat la apropae toata lumea, doar la telefon, niciun chef, nicio intalnire ...poate f rar. Prietenii au inteles si relatiile au mers si ele inainte. Cine mi-a fost cu adevarat preiten imi este si azi aproape. Oricum stiau toti cat sunt de ambitioasa si ca nu vreau sa renunt la proietele mele profesionale, dar nici la copil, asa ca au aceeaptat sa ii sacrific pe ei, pe prieteni. Insa, oricand dadeam un tf, ma ajutau. Au stat si cu Patricia ca sa merg eu la cate un examen sau la dr. Deci, povestea aesta cu nasterea e scurta ( o saptamana maximum), ce urmeaza e important...cand ramai "tete a tete" cu bebelusul. Recunosc ca m-a ajutat faptul ca am avut o sora mai mica cu cinci ani decat mine la a carei crestere am contribuit masiv, dar si faptul ca verisoarele mele ne pasau mereu copii si, inca din liceu, aveam pe la noi bebelusi (matusile veneau in vizita pe la mama, apoi plecau sa mai faca ceva treaba, iar nepotii lor ramaneau cu noi). Experienta si-a spus cuvantul. Nu-mi era frica daca plangea, daca sughita, daca nu facea caca...le rezolvam cu calm, ca si acum. Nu intru in panica nicodata cand se imbolnaveste si o tratez cum stiu eu, fara dr si fara antibiotice (pe care le urasc). Nu am fost decat de doua ori la dr cu ea bolnava (o data ii dadeau maselele si nu scapam de febra de zile bune, iar altadata, in vara asta, cand a facut febra o sapatamana si, cu toata stiinta mea, a trebuit sa cer antibiotic). In rest, incerc sa domin situatia si sa nu fug pe la urgenta (sa dau peste cine stie ce tampit de dr, care n-are nicio legatura cu pediatria) sau sa imi ies din minti.
Cam asa va pot eu incuraja: sa fiti sigure pe voi si sa dominati papusica plangacioasa. E atat de mic si de supus... habar nu are cum il duceti de nas...
Pentru sughit: ii dati un pic de zeama de lamaie intr-o lingurita si se linisteste.
Geo76 spune:
Am 30 de saptamani de sarcina. Voi merge tot cu dr Grigore de la Spitalul 2 (ca si la prima sarcina). Dar, pana acum, am fost la el o singura data, la control. In rest, am mers la eco la dr Tudorache. La Grigore merg rar, pt ca nu are eco si pt ca la prima si ultima vizita a vrut sa ma interneze, fiindca sangeram. Am refuzat si am preferat sa stau in pat cand imi apareau petele roz. Daca era dupa dr, pana acum eram burduf de perfuzii. Noroc ca, asa cum am mai spus, nu ma panichez usor. Ma pregatesc sa dau piept cu dl. dr joi, pt a doua oara. Ma bucur ca mai sunt fete din Craiova la pufuleti. Tu pe mana carui dr ai mers?
arwen92 spune:
fetele care au facut sotii cursurile de puericultura la Fundatia"Angel Appeal",am si eu o intrebare la voi...cat ati platit si cat au durat...sotul nu prea are foarte mult timp la dispozitie...au un program anume?acum este tarziu sa se apuce???va rog sa-mi spuneti ca il vreau si eu acasa 15zile
...va multumesc mult
arwen9229+s cu Darius-Matei(mai negociem)
Doamne ajuta sa avem bebei sanatosi!!!
www.flickr.com/photos/arwen92/" target="_blank"> avem si noi cateva pozici