toleranta si controlul impulsivitatii

nu sunt eu prea scriitoare din fire, asa ca voi incerca sa explic cat mai bine problema

Am s-o prezint pe Stephanie, 5 ani jumatate, 1.40 - un copil foarte inalt
Are o memorie fantastica, inclusiv vizuala, foarte talentata la desen, demontra interes pt tot ce tzine de animale, dinozauri, arheologie, univers, cu o imaginatie debordanta, un copil care se poate juca singur toata ziua fara sa se plictiseasca de jucariile ei, foarte atasata de noi, de caine si ursonul preferat. Itzi poate explica viata multor animale, stie o gramada de curiozitati despre ele, e pasionata de calarit si tot ce tzine de cai

pana aici totul perfect

in schimb cand pe domnisoara o apuca criza, o apuca
criza porneste din nimic, devine foarte frustata, urla, tipa, iar acasa il bate pe taica-so....comenteaza foarte mult, incerci sa-i explici ceva, nu o poti face ca te intreerupe sa te certe ea, ca de fapt la la si bla bla, daca vrei sa continui incepe sa urle: mi-ai taiat cuvantul, nu mai sunt prietenul tau, plec de acasa, nu mai vorbesc cu tine, cobor din masina, nu mai vreau aia....cateodata reusesc sa o distrag intr-o actiune noua sa-i distrag atentia, dar si atunci chiar daca se arata entuziasta pt 5 min, pana ne apucam sa o facem incepe din nou sa urle

nu prea stie sa comunice "normal"...nu stiu cum sa zis, e ca pisica cand vrea ceva, i-am interzis sa se mai pisiceasca si atata timp cat nu cere frumos nu primeste nik

ce m-a facut sa deschid subiectul, este ca tocmai am primit buletinul de la preschool, si are aceleasi manifestari si in clasa, invatatoarea punandu-ne in garda ca daca nu-si schimba compotamentul va fi pusa in clasa speciala

asa ca trebuie sa gasesc solutii, am cerut referire la scoala la psiholog dar se pare ca nu fac analize de comportament la preschool, si cum il astept pe bb intr-o luna, va fii greu pe urmatoarele 3 luni sa ajung la un intervant daca nu gasesc pe cineva care v-a veni sa o analizeze acasa

am mai vazut cativa specialisti dar mai mult pe probleme de coordinare, nu se stie daca in urma cazaturii pe scari de la 3 ani, sau asa e felul ei, are o tendinta de stanga,de pierdere de echilibru dreapta folosind-o mai putin...ex: nu sare in piciorul drept, daca vrea sa topaie se impinge in stangul, nu foloseste ambele picioare, la inot la fel, nu e sigura pe ea cand coboara scarile sau la urcat...are frica de inaltimi...dar cu ajutorul calaritului am ameliorat mult frica si o parte din problemele de echilibru...iarna asta va merge la gimnastica si patinaj, sunt curioasa de progrese

sotul e foarte rabdator din fire, dar e stresat, ceva de genul....stie ca sambata merge el cu Steph la curs/oras/sta cu ea....apoi isi canalizeaza tot stresul acolo, se vede pe el, nu stiu cum sa explic....sufera de o depresie majora, si e constient ca nu face bine, incearca sa se relaxeze, dar e foarte greu
se streseaza dinainte de crizele copilului pana intracolo ca de multe ori tre sa merg si eu

eu in schimb nu sunt rabdatoare, ma enervez repede, de multe ori ma gasesc urland fara rost, si ma supar pe mine, ca sa nu mai zic ca tind mult sa folosesc metoda si ochiul critic al mamei, chiar daca stiu ca nu-i nici pe departe metoda buna: ex cutarica nu face asa, ci asa, tu de ce nu poti, m-am saturat de crizele tale, mama mea care nici acum nu e multumita de mine orice as face, iar daca copilul ce sa zic are o banala ruma sau virus nu se mai poate discuta cu ea...ce i-ai facut copilului, ca iar.....ca nu aveti grija de el, care si acum ma cearta daca nu stiu ce.....

deci caut solutii de ai controla impulsivitatea, exuberanta, cum sa o fac sa-si exprime concis nevoile si sa gaseasca solutii de a raspunde, cum sa se adapteze si urmeze regulile mai stricte de la scoala

sa va dau si cateva ex de crize

asta seara ne pregatim de culcare alegem cartile , citim jumatate dintr-o poveste in engleza si apoi preiau o alta carticica...citesc autorul si-mi dau seama ca de curand, nu mai mult de o saptamana am mai citit o carte de acelas autor si care mai avea desenat si aceasi rata...asa ca raman asa pe ganduri cateva secunde incercand sa vizualizez ce carte am citit , la care incepe sa urle citeste odata, ii explic pe un ton calm ce raspuns cautam la care iarasi primesc aceasi replica...ii dau ultimatum ca daca mai urla la mine odata am inchis cartea si s-a terminata...ufff....si urla de o stie blocul

ieri merg la scoala sa o i-au cu sotul, ajungem la cazier , ii dau toate cele sotului, rucsac, sac de mancare, caietele primite de la scoala, se uita, nu zice nic, se imbraca iesim afara si vrea rucsacul ei acum...la la...incepe sa urle ca tatas-o e rau, ajunge la el, ii trage vreo 2 si se tranteste in masina, ne anunta ca nu mai vorbeste cu noi, ca nu mai e prietena nostra....o lasam sa se calmeze, ii punem niste muzica douce si la plecare o anuntam ca mergem la biblioteca....ii spun cate carti mai are dreptul pe cardul ei, ajungem in fata, nu mai vrea sa intre, ca ea vrea defapt mai multe, ii spun ca nu este mai mult loc, nik...si iar incepe criza

singurele crize care am reusit sa le aplanam au fost la calarit - se criza ca nu primeste calul care si-l dorea ea tot timpul,sau ca azi nu am chef sa-i pun saua, sau sa-l piepten, odata fiind nevoiti sa plecam acasa refuzand sa urce pe calul dat, iar la 5 min de ruta sa se razgandeasca si sa faca alta criza ca sunt rea si nu o las la curs...am anuntat instructorul care a luat-o deoparte si i-a spus ca daca nu se supune regulilor sa nu mai vina, si ca de acum in colo e singura sa-si pregateasca calul...., de atunci nu a mai facut crize acolo pe subiectele astea, a facut ea altetele dar legate de altceva

a inceput sa ne anunte cand sa o luam de la scoala, azi vreau sa vii imediat dupa cursuri, dar maine vreau sa stau la serviciul de garda...sa zic ca accept ca sunt acasa, si sotul e scolar, si au activitati faine, si as lasa-o la scoala pana mai tarziu, dar sa stie ca vine de la mine, nu ca-mi dicteaza ea...dar daca sa zicem ajung mai repede si activitatea nu era terminata, apoi incepe criza si nu vrea sa plece....daca e sotul o i-a pe sus, dar eu nu pot, si-mi i-a cateodata si 20 min de "tratative" ca sa vina acasa

e o fire care nu accepta sa i se spuna ceva, ca imediat te intrerupe si te cearta ea pe tine si apoi comenteaza de te doare capul

a dat rezultate agenda cu bile, puncte , colante dar pt actiuni de genul...stai cum trebuie la masa, mananci frumos, nu-tzi stergi mainile pe haine/masa...., pt apelari de genul esti un bebe lala(nici nu stiu cum sa traduc se zicve mai mult la bblusi pt ca nu stiu sa faca nik)+ altele care nu mi le mai aduc aminte acum a functionat luarea jucariei care era cea mai aproape de ea si pusa sus

dar la problemele cele mai mari de comportament nu am inca solutii

ce sfaturii imi puteti da?



Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

roxy spune:

buna, e tare greu de dat sfaturi, pentru ca si eu ma confrunt cu un gica contra, dar totusi iti spun ce incerc eu sa fac.Incerc sa ma educ pe mine.Si pe mine ma apuca pandaliile si ridic tonu, in speranta desarta sa ma auda cand spun ceva, dar incerc pe cat e posibil sa nu o mai fac, pentru ca am observat ca daca eu ridic tonu, el tipa mai tare ca mine.E vorba la mine de cel mic.Cel mare fiind genu mai pasnic, chiar daca ma mai lua valu nu facea urat, dar cel mic e parca pus pe harta cand eu sunt nervoasa.
De aceea cand imi vine sa urlu la el ma duc in baie ma spal pe ochi, ma boscorodesc ca si cum i-as fi spus lui, si apoi revin , cu forte proaspete cica si o iau de la capat cu explicatu.
Am vazut ca daca nu tip si atunci cand e in criza ii spun eu plec de aici tu nu ai decat sa-ti faci numarul cum vrei , eu nu vreau sa te vad cum te lovesti (atunci cand da cu capu de usa de nervi)sau cum strici ceva(cand arunca cu ce are in mana de pamant tot de nervi)sau cum pur si simplu nu ma asculti , si te porti urat cu mine, eu mama ta care stau cu tine si te iubesc.
Si plec de langa el.Vine imediat si se prinde de picioarele mele si se pisisceste.Daca as sta sa-i fac teoria chibritului cred ca as si incasa-o de la el, ca e in stare.E genu nervos, ca taicasu, dar asa cum taicasu daca nu il intarati in momentele alea isi revine repede.Totu e sa nu incerci atunci sa-i arati ca tu esti sefu ci sa o faci sa creada ca e ideea ei ca a facut asa cum vrei tu.
Altfel veti deveni doua persoane care se ocolesc si nu mama si fiica ce se iubesc.Iti spun sincer ca cu cat trece vremea si ei cresc se inmultesc problememe , iar daca nu exista calea de comunicare intre voi, e tare greu.Ce ne facem cand vor fi adolescenti, daca acum nu putem sa interactionam cu ei.Deci parerea mea e ca nu aratandu-i ca tu esti mai tare si ea trebuie sa faca cum zici tu ca asa zici tu , e calea.
Ci aratandu-i argumentele de ce treebuie sa faca ceva pentru coiteresarea ei.
Exemplu il ai ca daca a vazut ca risca sa nu o mai primeasca la cai, nu mai face, ca doar nu e proasta sa-si taie singura o placere...incearca si asa.Sa ne spui ce merge totusi ca sa incerc si eu, ca eu cu al doilea vad ca ma asteapta vremuri tulburi, daca nu am argumente sa-i demonstrez de ce trebuie a faca ceva , nu sa-i impun...bafta.

la mine faza cu luatul jucariei cand se crizeaza nu merge , ca frustratrea e si mai mare si face si mai urat, ca se adauga suparea ca nu mai are jucaria.Deci nu merge,in mintea lor e ceva de genu, a tu esti mai tare, ca poti sa-mi iei ce e al meu si eu nu pot face nimic, lasa ca iti arat eu ca si eu pot sa nu te ascult.Deci nu faci decat sa-l indepartezi si mai mult.Si te invarti intr-un cerc vicios tu te enervezi mai tare , ii dai alta pedeapsa, copilul se crizeaza mai tare si tot asa...pana o iei pe aratura.
Spune stop.Du-te la ea, ia-o in brate si de la nivelul ei , spune-i ca o iubesti, ca esti mama ei si pentru ca esti mai mare stii ceva mai multe decat ea , pentru ca ai trecut si tu prin asta.De aceea vrei sa o ajuti sa stie si ea ce sa faca cand intampina o greutate, iar tu ca mama ei, singura ei prietena adevarata pentru toata viata esti acolo pentru ea, ca sa o sprijini si oroce are sa-ti spuna tie ca doar impreuna gasiti rezolvarea.Tu nu esti dusmanu ei(ea asa te vede acum cand are doar interdictii si tipat), ci prietena ei.

iar la faze de genu cu biblioteca si cartile, oricare ar fi asemnanatoare, daca se crizeaza ca ea vrea altceva decat se poate, si nu accepta compromisul, nu mai luati nimic, da nimic si plecati.Va face o data, de doua ori, da cand va vedea ca nu se alege cu nimic din asta si ca daca nu facea urat tot pleca cu ceva de acolo, parerea mea e ca se va gandi inainte de a face ceva.

cu scoala e mai dificil ca nu e sub supravegherea ta directa si nu stii cum isi manageriaza ea criza, dar e bine sa ii prezinti acasa , cand e linistita alternativele, unu. daca nu face urat la scoala si nu se crizeaza va putea ramane la scoala asta unde ii place, au activitati interesante si cand va fi mare va putea face...spui aici ce ii place ei cel mai mult sa faca.
doi. daca se crizeaza si se suprar pe a o vor trimite la alta scoala, unde se sta si se fac lucruri pe care ea nu le agreaza(gasesti tu ceva) si nu va putea cand va fi mare sa faca ce vrea ea(iar stii tu cei place cel mai mult sa se faca)...deci o cointeresezi direct si implicit.Nu ii impui ca s-ar putea sa faca crize ca sa-ti dovedeasca ca asa vrea ea.Deci ideea e sa stie ca ea e cea care poate influenta ce se va intampla mai departe si sa nu vina sa se planga uite mama ce am patit, ca tu ai avertizat-o.

spui ca de multe ori o iei de la scoala ajungand mai repede decat stie ea, si o intrerupi de la ce face cu copii.Parerea mea e ca nu se face asta.Pune-te inlocul ei sa vezi ce obtii.Vine mama ta si te ia cand faci ceva cu alti copii, lucru ce te pasioneaza si te ia pe sus, cu toate ca nu e ora cand trebuzie sa inchei, dar pentru ca ea e sefa tu trebuie sa taci si sa executi.Nu te iau pandaliile, nu te revolti?
Daca sefu la servici in timp ce tu esti preocupata de ceva, si nu e ora cand termini, iti spune gata tu opreste-te si faci asta ACUM , cum te simti?
Gandeste-te la asta si incearca sa nu mai faci totul din prisma eu sunt mama (deci eu dictez )si ea e copilul(deci musai execut), ca la unii merge asta, la genu de copii pe care trebuie sa-i coordonezi in ceea ce fac, si care la maturitate vor fi genu care vor lucra pe posturi de executanti.Dar sunt copii(cum e al meu cel mic)care prin natura zodiei sau asa e firea sunt sefi, (al meu e leu ca si taicasu)si ei taie si spanzura , asa cum vor asa e, nu le stai in cale.Si asa vor fi si mari, ii vei gasi in posturi de conducere, ei nu se vor simti bine ca simpli executanti . Sotu meu e asa, nu s-a putut adapta ca angajat nicicum, si-a deschis propria afacere,. lucreaza pe cont propriu si e super ferficit si implinit.E propriul lui sef , da si executant, el centreaza , el da cu capu, ...
Iti spun asta ca sa vezi ca in perspectiva, cum e firea copilului si sa te mai dai si tu dupa ea.Poate ea va fi o buna conducatoare, tu trebuie sa-i indrepti aptitudinile spre ceva bun si care sa o faca fericita,nu sa i le inabusi , facand-o supusa.Nu te superi, e parerea mea.

Uf , tare greu cu crizosii astia, si inca ceva, si inchei sa nu te plictisesc, nu o mai lasa sa dea in voi, in tine si in taicasu, pentru ca voi sunteti acolo sa aveti grija de ea, sa o faceti mari, dar nu tolerati lipsa de respect.Atat a parintilor fata de copii , dar nici a copiilor fata de parinti.Pentru ca daca sta nu le intra in cap cat sunt mici , cand sunt mari nu vor da doi bani pe noi.Si nu e bine...Ii spui clar, fara sa tipi, ca voi nu dati in ea si nici ea nu are voie sa ridice mana asupra voastra, dapoi sa dea.Pentru ca daca taicasu o lasa sa dea, nu va mai avea nici o autoritate asupra ei.Deci fara sa o pedepsiti ii luati mana si te uiti in ochii ei cand vrea sa dea si-i spui ferm nu se loveste, pe nimeni, in orice situatie.Pentru ca poate va face asa si cu copii la scoala sau cu altcineva si nu vor fi in nici un caz toleranti.
Gata ca aberez si nu ma trage nimeni de maneca.


roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)

Pucku spune:

roxy multam, dar vezi tu fie-mea are deja 5 ani jumate, nu mai merge ca la 2....asa faceam si eu o lasam sa-si termine criza, apoi mergeam la ea...acum nu se mai da cu capul, nu se mai tranteste pe jos decat foarte rar, acum urla, comenteaza, striga, da cu pumnii in sot, se pune statuie si acolo amuteste...si daca ma duc sa-i explic chiar si la mult timp dupa ce a trecut criza, daca nu crea sa asculte isi pune mainile la urechi, iar daca nu comenteaza, pe orice ton as face sa vorbesc cu ea, si te intrerupe....si si

in momentele pasnice ii explic, mai ales ca nu are voie sa-l bayta pe tati, isi cre scuza, si la urmatoare criza o ia de la capat

acum imi dau seama ca multe incep ca ea vrea acum ceva, ceva la, in momentul asta....cainele, care nu-i cu noi in momentul X, pe tati, dar care tocmai a plecat afara, pe prietena ei, daca e sa plecam de undeva tot timpul se lasa cu scandal- de la prietena ei, de la locul de joaca...ca vrea sa manance azi cu prietena ei, ca o vrea acum, ca acum vrea sa manance x si eu nu am, de asta zic ca crizele sunt din nik

cateodata nici nu-si exprima sentimentele , nici nu stii ce vrea, se agata de tine si plange cu lacrimi de crocodil ca tu x si y,si striga si urla si dupa 2 ore aflu ca a plans de cu totul altceva ce nu-mi inchipuiam

am incercat cu recompesarea merge la toate maruntisurile, dar nu la strigaturi, comentari, si crize de genul asta

i-am luat carti de la biblioteca, i-am citit, povestim foarte multe dar fara raspunsuri si rezultate pana acum



Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

Alizee spune:

Am bolduit acele cuvinte tocmai pt a scoate in evidenta ca problema de comportament a fetitei tale NU este de natura neurologica, ci de educatie.
Pana in uma cu cateva luni, si fii-mea, care e aproape de-o varsta cu fetita ta, facea crize peste crize, incat disperasem la gandul ca nu vor inceta niciodata si ca, odata cu varsta, vor creste si ele in intensitate.
Problema, la mine, a fost lipsa fermitatii, prea multa toleranta. Si multe explicatii, de care un copil atat de mic ar vrea sa se lipseasca bucuros.
Eu am schimbat metoda de educatie si cu ajutorul sotului procedez astfel : pt neascultare sau obraznicie, in prima etapa o avertizam ca urmeaza sa ii scoatem din program un post de desene. Daca tot continua, o avertizam ca urmeaza sa ii scoatem si celalat post de desene. Nu inceteaza nici asa, atunci scoase desenele. Daca tot continua sa urle, o avertizez ca pedeapsa se prelungeste cu o zi.
Este un razboi al nervilor, dar pt binele ei si al vostru este extrem de important sa nu renuntati. In timp, crizele se vor accentua si va fi greu pt ea sa lege prietenii, iar asta nu este de dorit pt nimeni; sa fii izolat de societate din cauza unui comportament deranjant.
Nu ii mai permiteti sa va loveasca. Copiii nu au voie sa loveasca pe nimeni, cu atat mai putin, pe parinti.

Acum, dupa cateva luni de perseverenta cu aceasta metoda, fetita are un comportament mult mai temperat. Ea ajunsese pana acolo, incat scotea limba la necunoscuti pe strada, daca se uitau in directia ei si ei nu ii placea de fizionomia acestora.

Deci, schimbarea sa de comportament depinde in special de voi, parintii ei.


Ah, am uitat : fetita trebuie sa simta in permanenta ca este iubita. Tu si sotul trebuie sa fiti fermi, dar sa ii spuneti tot timpul ca o iubiti.





allinta

Pucku spune:

vad ca ai mai scris intre timp...binenteles ca nu a mai primit carti ieri, mi-am luat ce a trebuit in biblioteca si gata

iar cu scoala da inteleg ce zici si ai drepatate pe deoparte, dar ei au activitati incontinuu, de multe ori au si improvizatii ad-hoc, sau imi zic ca ajung la 5 fix cand s-a terminat activiatatea x, dar ajung la si 10, si intre timp face altceva, si cateodata mai am si eu alte planuri, nu mi-l face copilul, inteleg ca e frustant dar se intampla poate odata pe saptamana....unele dintre activitati le-am invatat deja, asa ca-i spun dinainte maine joci hochei, vin si te i-au apoi, dar ajung la scoala si intre timp s-a apucat sa picteze....pai nu mai merge, si incepe tzi-am zis sa vii tarziu, uite mai sunt copii , sau invers ca azi m-am dus sa o i-au repede stia, dapai ea termina la si 10, sotul la si 20, pana a ajuns acolo deja desena, scandal ca nu vrea sa mai vina...
si ma repet are 5 ani, nu-mi poate dicta cand sa o i-au de la scoala...si acum mai merge, dar cand ma voi intoarce la servici ce fac, cum o pot eu incadra intr-un orar cand ea vrea azi sa fie la 3 si acasa ca sa prinda desenele de 4 sau vrea sa plece ultima? ca doar nu fac curse cu masina intre casa si scoala, si nu e nici aproape scoala, trebuie sa inteleaga ca am terminat programul si se merge acasa, doar nu trec pe acas pt 10 min ca sa plec apoi iar, doar ca sa ajung cu 20 min mai tarziu la scoala

si nu-mi place cand am cate un rv si ajung la scoala tarziu, si ea dadu se comanda sa o i-au dupa ore si incepe, tzi-am zis sa vii repede azi

Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

Alizee spune:

Pucku, cand fetita incepe sa te certe ca ai intarziat, ii explici calm, in cateva cuvinte, motivul pt care ai intarziat. Si o anunti ce veti face dupa ce veti pleca de la gradinita. Eu, uneori o duc in parc, dar daca este vreme urata, mergem acasa.
Fii putin mai detasata cand o vezi ca emite pretentii absurde. Trateaz-o ca pe un copil cu mofturi si atat.
Ti-am mai scris ca este un razboi al nervilor care va dura cateva luni. Solutii rapide nu exista, din pacate.
Acum, fii-mea, cand stie ca are desenele scoase, sta linistita si asteapta sa treaca ziua de pedeapsa.
Deci, rezultate sunt, dar dupa cateva luni de "razbel".


allinta

Pucku spune:

aalinta si Steph mai face faza cu limba
eu incerc sa fiu mai ferma, dar cu sotul nu merge, el e ardelean si la el copilul nu se pedepseste decat in cazuri extreme, nu are nevoie sa planga.....si cum am mai scris el se streseaza dinainte numai la gandul ca trebuie sa o auda plangand...deci pe el nu ma pot baza

cred ca ar trebui sa fiu mai consecventa, ca dupa 2-3 saptamani eu o las balta daca vad ca nu functioneza...si la noi nu merge decat cu luatul jucariilor, daca ii tai tv(eu nu am cablu) asa ca nu pot decat sa-i tai desenele de la 4-5 si alea cand si le doreste, nu am succes, de calculator se poate lipsi, raman jucariile, si trebuie sa aleg dintre cele preferate, ca altfel nu are nici un succes

dar pana acum metoda asta nu are rezultate decat in maruntisuri, dar nu nu in problemele mari cum am mai scris

si eu am fost o fire impulsiva, dar am trait in alte vremuri si ce-a mai grava consecinta a fost sa am media scazuta la purtare ca-mi bateam colegii care ma enervau, acum nu mai merge asa, si nici nu am fost pusa in clasa separata

ah ca mi-am mai adus aminte ultima criza de la scoala, in clasa, luni- e tare sensibila la nou, fie el si pozitiv, cand era mai muca se criza si daca nu-i placea bluza mea, sau ca mi-am pus un cercel nou sau un colier

anyway, luni au primit in vizita pe cineva cu animale, si clasa a trebuit cum reamenajata, ce mi-a zis invatatoarea e ca a trebuit sa-si schimbe positia scaunului, in loc sa nu mai fie cu fata catre tabla trebuia sa fie catre geam...i-a luat 10 min, sa accepte sa-si schimbe pozitia scanului, orice ii zicea era nu, e scaunul ei, ea asa sta

ma duc la dodo , e aproape 3 aici

Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

Alizee spune:

Pucku, poate ca ar fi indicat sa discutati cu un psiholog sau psihiatru de copii.



allinta

Pucku spune:

Aalinta eu ii explic calm, de multe ori ii explic dinainte de cu seara ca nu pot veni.....din pacate cu parcul nu mai merge, mergea bine asta vara, dar la noi e noapte la 4 si un pic deja, iar eu nu am voie la efort cu sarcina, si oricum bb vine intr-o luna, sa vezi atunci schimbare si crize si nervi

eu o i-au cu usurelul de obicei, dar daca nu merge ma mai rastesc la ea, ca-mi pierd rabdarea, in special cand incepe sa-mi comenteze si sa-mi dea ea mie ordine

Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

Pucku spune:

as vrea sa ma duc la psiholog sau psihiatru de copii, dar cum am mai zis imediat vine bb, nu stiu daca o sa gasesc pe cineva pana de sarbatori si apoi va fii mai greu cu bbitza mic pana prin februarie martie, iar cel de la scoala nu lucreaza decat cu copiii care sunt deja in clasa 1, deci mai am de asteptat un an.....aici se ajunge mai greu la cei de copii ca-tzi trebuie referinta, si trebuie sa merg ceva de genul printr-un fel de policlinica, sa-mi faca o evaluare, o sa fie mai repede ca avem deja dosar, dar tot va lua timp, nu-l vad saptamana viitoare

nu stiu caut alta metoda decat cele clasice, jocurii sa-i puna rabdarea la incercare, sa se poata adapta in societate la niste reguli si sa le si urmeze

la noi e regula ca vine acasa se spala, isi pune geaca sus, aranjeaza cizmele, se schimba, si face ce vrea pana la masa....si nu e de ieri de azi, dar aproape in fiecare zi, trebuie sa ii atrag atentia ca a uitat o etapa....ba cizmele sunt aruncate care cat colo, ba geaca, ba rucsacul, ori uita sa se schimbe, ori de maini....o intorc din drum, se enerveaza, incearca sa necocieze 3 zile din 5, ca 5 min, ca-si saluta ursu, ca-si face o limonada.....ca n-are chef azi, ca ce eu nu pot sa le fac......

Corina , Stephanie + duggy Totolino prostolino

"Important nu este ceea ce ti se intampla, ci felul in care reactionezi""

Deus spune:

Ati incercat sa o inscrieti la un sport de echipa? ceva care sa-i consume energia, sa o oblige sa asculte de un antrenor cu autoritate, sa imparta cu colegii sa fie fata de gasca.
Chiar daca o vreme nu o sa vrea sa merga si comenteaza trebuie sa-i impuneti sportul ca si gradinita/scoala.
In felul asta isi descarca energiile si in alta parte nu doar pe voi.

daca intr-o zi viata iti intoarce spatele...prinde-o de fund!
http://oscarfriends.wordpress.com/

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro

putere...pentru cine crede ca nu mai poate!
http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI

http://community.webshots.com/user/Deusphoto