Copilul meu drag=dusman???
Raspunsuri - Pagina 3

roxy spune:
scuzati-ma ca intervin cu o intrebare da stand asa si gandindu-ma nu-mi da pace.Luna 1 daca mai citesti pentru ca spui ca esti despartita de tatal baiatului tau, te intreb pe tine, dar si alte mamici care sunt despartite si citesc poate imi pot raspunde.
Deci Luna daca acum, tatal baiatului tau ar fi strabatut dupa atata timp de iubire filiala si ti-ar spune ca el nu mai poate de dorul baiatului , tu l-ai trimite in tara sa petreaca timp cu tatal sau? Intreb asta pentru ca ma indoiesc de asta oricat ai vrea sa isi cunoasca copilul tatal si el sa fie in legatura cu baiatul.
Deci situatiile cand mama si tatal dupa divort sunt in uniune consensuala si lasa copilul de la unu la altu sunt foarte rare.De obicei oamenii dupa divort sunt prinsi de ura lor si nu vad cu ochi buni nimic din ce face celalalt.
Teoria cu ce trebuie sa faca un tata dupa divort cu copii lui e stiuta cred de toti, dar de aici pana sa o aplici e cale lunga.
Stiu o sa ziceti ca ce are mama cu relatia copil tata, nimic, decat ca trebuie sa-l vada mereu pe cel care i-a facut rau , din cauza caruia a suferit si de care s-a crezut scapata cand a divortat, dar nu, trebuie sa-l vada mereu la usa sub pretextul ca-si iubeste copilul.Si daca ar fi asa durerea se perpetua mereu .
Nu zic sa incetezi relatia cu copilul sau sa nu lupti pentru el, dar de aici pana la a o face pe mama dusmanu numarul 1 e mult.
E usor sa spui se duce si la tata, dar sa-l vezi ca la orice ii spui la copil te ameninta ca pleaca la tata ca acolo e mai bine, si tu esti rea ca-l pui sa invete sau sa se spele , sau...cum credeti ca se simte o mama.
E rau si ca tata dar si ca mama cand sunt despartiti , pentru ca in primul rand e durerea din suflet, mai ales cand vezi ca celalalt e fericit , si-a refacut viata, si mai vrea acum si sa-ti ia copilul.
E FOARTE DELICATA PROBLEMA si trebuie actionat ca atare.
Probabil atunci cand ai avut ocazia sa stai de vorba cu mama copilului tau , daca ai numit-o femeia aceea, e clar de ce-ti tranteste usa in nas.
Ea ti-a spus fara indoiala de ce se poarta asa, dar e mai simplu sa spui ca e o scorpie care nu se gandeste la copil, decat sa incerci sa faceti pace fara sa-i bagi sub nas fericirea ta de acum , cu noua familie.
Eu cred ca daca probleme ar fi discutate cu tact, si usa spre copilul tau va fi deschisa.
Parerea mea. Sa nu uitam totusi ca greul cade pe umerii mamei, si ca cele 2-3 ore, zile, petrecute cu tatal pot narui tot ce ai cladit cu truda atata timp.
Stiti vorbele nu, mai ales cele care suntei in situatie...tata ma lasa sa fac asta, tata imi ia aia, tata nu ma cearta ca tine...iar tu vrei doar ca eu sa fac , sa fac, sa fac...Vreau la tata !!!


roxy spune:
a, si inca ceva, povestea cu cosul gol al baiatului, spusa de mama, cred ca se referea, ca nu ai avut niciodata timp sa-l plimbi pe baiat asa la cumparaturi, cu el pus in cos, atunci cand erati impreuna , asa cum faci acum cu noua familie si cu fetita.Cred ca asta ti-a reprosat, ca acum faci orice pentru copil si inainte, cu baiatul nu ai facut asa.
Pe o mama o doare asta sa stii.


A_Iulia spune:
Eu cred ca ar trebui sa se faca diferenta intre expresia "eu pentru copil mut si muntii din loc", si aplicatia practica: merg cu politia la usa ca sa-mi iau fortat baiatul la plimbare
Cam orice parinte e in stare de multe pentru copilul sau, dar important este sa aleaga calea ce-i va aduce rezultatele cele mai bune.
Nu cred ca o aplicatie in forta a zicalei de mai sus poate aduce vreun rezultat, in afara de infricosarea copilului si ingreunarea situatiei - ce dialog speri sa mai ai cu mama dupa asa o actiune?
oare mama va mai fi dispusa vreodata la o comunicare cu tatal in acest caz?
parintii trebuie sa aiba o comunicare referitor la copil, respect unul fata de altul, o atitudine favorabila. Toate astea se obtin cu rabdare si doar cu abordari pozitive. Altfel, daca tatal se enerveaza, pai si mama se enerveaza si ea la randul ei...si toti pierd.
Trebuie sa recunosc ca eu propavaduiesc aici ceea ce mi s-a intamplat de fapt mie. Am avut noroc de un fost sot extraordinar de destept. In loc sa vina cu tancul (bine, nu i-am oferit prea des ocazia, dar sa spunem ca putea sa-si gaseasca motive, cine nu gaseste?) mereu a abordat problema extrem de prietenos. Si-a vazut interesul, a obtinut ce-a vrut, bravo lui. Acum nu mai iau nici o decizie referitor la copil fara sa-l consult, si poate sa vina sa ia copilul absolut la orice ora doreste din zi si din noapte.


roxy spune:
Adina, tu esti un caz fericit daca pot spune asa, ca fostul sot iti respecta deciziile si ca puteti sa hotarati impreuna asupra copilului vostru, iar tu ai incredre ca el face asa cum hotarati
Dar nu poti sa nu recunosti ca esti intr-o categorie de 1-2 % .Restul nu se manifesta din pacate asa. Barbatii in urma divortului de multe ori nu mai dau doi bani pe ce zice fosta, iar daca dau, viitoarea sotie are ea posibilitatea de al intoxica (din gelozie sa nu cumva sa-i vina idee barbatului sa se intoarca la prima)contra fostei.
Deci nu cred ca e asa simplu sa iti lasi copilul si sa stii ca daca se si intoace , va fi asa cum l-ai lasat tu.Daca intelegi ce vreau sa spun.
Probabil in cazul de fata , care e in prezentare, fosta sotie a strans multe resentimente in suflet , si de aceea se poarta asa, iar faptul ca Emirac se adreseaza cu "femeia asta" cand vorbeste de ea denota aceea sipsa de consideratie daca nu respect.
Deci problema grea, care nu cred ca se rezolva decat cu muuulta lasare de la sine, dar cred ca de data asta din partea lui Emirac, si anume sa incerce sa o impace pe fosta atat cat poate, cel putin sa-i arate ca ceea ce zice ea conteaza pentru el, si poate asa va deschide si usa catre fiul lor.
Oricum intradevar cu forta nu se face nimic, eventual o poate determina sa se mute si va ramane fara nimic.Asa tot are ocazia sa-l vada pe baiat fiind in aceeasi localitate, ca doar nu-l tine legat la ochi, il vede pe taicasu ca vrea sa vina la el si mama lui nu-l lasa...sa fim seriosi.Numai bine si sa luati deicziile cele mai bune pentru toata lumea.


Luna1 spune:
Roxy iti raspund. Normal ca dupa ce fiul meu nu l-a vazut pe tatal lui de la varsta de 4 ani (acum avand 8 ani) daca tatal lui mi-ar cere sa-l trimit in Romania sa-l vada nu as face-o, nu datorita mie ci datorita faptului ca fiul meu nu mai este bebelus si ar refuza asa ceva (urca-te mami in avion si vezi ca te asteapta un nene la capatul celalalt).
Insa in momentul de fata planuiesc o vizita in Romania care in proportie de 80% se datoreaza acestui fapt. Adica, fiul meu a intrebat anul acesta de vreo doua ori ce inseamna tata vitreg si mi-a explicat ca pentru el tatal bun e sotul meu actual (pe care il stie de la 2 ani si care ii e tata) si tata vitreg cel din Romania. Si cateva alte intrebari in urma carora am considerat ca e timpul ca fiul meu sa-si revada tatal pentru a isi satisface curiozitatea. L-am sunat pe ex si i-am comunicat ca vom veni la inceputul anului viitor si doresc sa-l vada.
Ca si o continuare si implicit un raspuns la intrebarea ta, daca dupa aceasta vizita vad o apropiere, discut cu tatal si indeplineste anumite conditii minore cu privire la responsabilitatea unui copil, si mai ales daca fiul meu o doreste, da, va putea sa petreaca timp cu tatal lui in Romania.
M-am lungit cu explicatiile insa am vrut sa iti spun ca se poate si altfel, fiul meu nu a auzit niciodata un cuvant urat despre tatal lui desi daca imi spun povestea iti garantez ca imi ceri adresa lui (a ex-ului) si ii dai tu doua palme. Deci motive as fi avut insa ce folos? Relatia mea cu el a fost doar atat, relatia lui cu copilul lui a fost cea pe care a dorit-o el, eu doar am asistat si am sters lacrimi de copil inocent. Si asa cum i-am spus lui (ex-ului) candva fiecaruia ii da Dumnezeu dupa sufletul lui, uite ca ani mai tarziu eu sunt fericita, fiului lui are de toate si e fericit, iar cu el am vorbit si se plange...totul e impotriva lui. Deh, cand eu ii stergeam lacrimile puiului meu ca n-are si el tatic (in jurul varstei de 2 ani a avut o dorinta acuta de a avea un barbat in viata lui) si il rugam la telefon sa vina mai des imi zicea ca n-are timp iar cand venea statea cu mine pe balcon la tigara, sau se rastea la fiu-su ca i-a atins cd-playerul.
Adina mama nu este dispusa oricum la comunicare. Tu faci referire la situatia ta, eu la situatia mea, insa stii bine ca orice situatie are particularitatile ei.
Sa-ti dau un exemplu: cand eram single mum ieseam cu copilul la joaca in parculet cum se iese in Ro, si printre mamicile cu copii de varsta fiului meu mai era o single mum cu o fetita. Tot asa "nenorocitul" nu o vedea nu avea legaturi cu ea. Cum se plang mamicile una la alta am intrebat-o povestea ei. Au divortat cand fetita avea pana intr-un an, si mama s-a mutat cu mama ei si fratele ei (care ii era ca un fel de tata fetitei). Apoi a distrus toate pozele care le avea cu tatal, si de la nunta, toate toate, si m-a "invatat" ce usor scapi de un tata. In primul rand stabilesti zilele de vizita duminica cand executorii judecatoresti nu lucrau astfel ca tatal nu poate dovedi ca nu isi poate exercita dreptul la vizita. Apoi te muti de vreo 3-4 ori fara stirea tatalui pana iti pierde urma. Frumos nu?
Am intrebat-o daca nu-i e teama ca o va judeca fiica ei cand va fi mare pentru asta si mi-a zis ca "cum s-o judece? sa-i fie recunoscatoare mai degraba ca a crescut-o singura si s-a chinuit". Trist nu? SI nu era dintr-o patura sociala joasa, ci culmea, femeie educata care totusi lua esecurile personale si le punea in carca copilului: "tata nu NE-A vrut!".
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)


szivarvany spune:
Roxy, iti voi raspunde si eu.
Anul trecut, in ziua de Craciun, fi`mea a decis ca vrea sa se mute la tatal ei. Da, la varsta de 4 ani, a ajuns la concluzia ca nu mai vrea acasa cu mine, ci vrea acasa cu el. Au fost cele mai triste momente pentru sufletul meu, nu vreau sa stiti vreodata ce am simtit in seara de 25 decembrie cand am sunat la fostul sot, bine-nteles ca nu mi-a raspuns, apoi i-am scris sms sa vina. I-am pregatit Giuliei un mic bagaj pentru cateva zile cu tot ce trebuie, timp in care fetita mea a fost mai mult decat zambitoare si multumita. Restul e poveste.
Cand iti vezi copilul ca-si doreste ceva si tu ai posibilitatea sa-o oferi acel ceva, chiar daca iti ia cateva minute, sigur iei decizia corecta. Pentru ca nu exista garantii.
-------
Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16) cu
Sela
-------
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet povestea licuriciului Emma
"Stelele care cad nu pier,
Stelele care cad se duc pe un alt cer"
NU RAMANE INDIFERENT !
AJUTA-L PE BOGDAN SA VADA !


A_Iulia spune:
Hmmm, inca nu s-a intamplat cazul in care fii-mea sa declare ca vrea sa se mute la tatal ei. Oricum, ma astept oarecum la asta, si daca nu va zice ca la tata, atunci la una din bunice, ca si ele ii indeplinesc toate poftele. Vad ca deocamdata are foarte clar conturat in capusorul ei ce inseamna "casa ei", "acasa".
Nu stiu sincer ce am sa fac, dar probabil am s-o trimit de cate ori vrea ea, unde vrea. Stiu ca la "capatul celalalt" am cu cine discuta si vom rezolva problema impreuna.
Roxy, nu stiu daca sunt doar 1-2% dintre parintii divortati care gandesc si actioneaza spre binele copilului, considerand drepturile celuilalt parinte. Eu cred totusi ca sunt mai multi. Ce-i drept, mai putini in Romania, pentru ca legislatia este de asa natura incat incurajeaza interpretarea defectuoasa a drepturilor parintelui ce obtine custodia dupa divort.
Dar in alte tari asta reprezinta de fapt regula, exceptiile sunt cazurile care nu se inteleg.


A_Iulia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Luna1 Adina mama nu este dispusa oricum la comunicare. Tu faci referire la situatia ta, eu la situatia mea, insa stii bine ca orice situatie are particularitatile ei. |
Pai vad ca nu este dispusa, ca nici eu nu am vrut sa stau prea mult la discutii la inceput, tocmai de aia i-am si sugerat lui Emirac care e calea. Rabdare si insistenta, atitudine pozitiva, respect.
O mama care va vedea ca tatal este bine intentionat, ca isi iubeste sincer copilul si ca este gata sa faca sacrificii pentru el nu poate reactiona negativ.
In cazul lui Emirac, probabil ca mama a strans o gramada de argumente contra, in acest timp de cand ei s-au despartit. Emirac are o noua familie, timp mai putin sa acorde baietelului. Cine stie ce situatii neplacute pentru baietel au fost la mijloc. Eu nu ma grabesc sa arunc cu noroi in mama atata timp cat varianta ei n-o stim, dar nici mie nu mi-ar conveni prea tare sa stiu ca exul nu prea are timp de fii-mea, ca prioritatea lui e o alta familie de fapt, si ca vine din 3 in 5, de ziua copilului si de Pasti.


dry_votka spune:
Emirac, perseverenta, insistenta, rabdare sunt deocamdata cuvintele-cheie. Trebuie neaparat sa porti niste discutii cu mama primului copil. Te dai si peste cap, daca va fi necesar.
http://verze.ro
SITE-ul VERZELOR, FFF. SIMPATIC!


musetto spune:
Emirac, dupa ce ai scris ultimul mesaj, nu imi mai este foarte clar ce vrei tu. Dar:
- tu o cunosti cel mai bine pe mama baiatului, noi nu stim nimic despre ea, decat de la tine. Daca tu esti de parere ca mai sunt oarece sanse sa castigi bunavointa fostei, atunci cere aici un sfat concret despre cum ar tb sa procedezi. Fetele care ti-au sugerat calea asta ar putea veni cu idei si sugestii ca sa te ajute sa rezolvi problema.
-daca dimpotriva crezi ca iti pierzi vremea incercand sa te impaci cu ea, atunci intreaba la "Sfaturi legislative" ce poti face din punct de vedere legal incat sa iesiti din acest blocaj. Si intereseaza-te bine daca nu cumva exista posibilitatea ca totul sa poata fi rezolvat fara sa asiste copilul la scene traumatice.
Insa plecand de la cuvintele tale "in masura in care se poate", daca te simti doar cu constiinta incarcata si vrei sa iti spuna cineva ca ai facut tot ce ai putut si acum poti sa dormi linistit, raspunsul din partea mea cel putin, ar fi nu. Ca parinte, poti gasi resurse sa faci si mai mult ca sa ajungi la baietel, care sigur isi doreste sa te vada. Asa cum spunea cineva foarte frumos mai sus, copiii se ascund ca sa fie gasiti.
