Cum pot depasi mai usor aceasta perioada?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns betiana spune:

E greu sa iti pierzi un parinte, dar "urma" trecerii lui prin viata esti chiar tu. El va trai prin tine. Si eu trec prin aceleasi momente, de neputinta si jale. Dar Dumnezeu probabil ca uneori " isi ia jucariile si pleaca" si ne lasa sa suferim.Ceea ce ma va motiva sa depasesc aceste momente de cumpana este fiica noastra. Ea chiar are nevoie de sprijin, chiar daca este matura.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Olina87 spune:

imi pare nespus de rau ca treci prin astfel de momente, si eu stiu ce inseamna...

Citat:
Nu incerca sa depasesti cu medicamente, la un moment dat va trebui sa accepti realitatea!
totusi e nevoie, macar de calmante mai usoare, altfel organismul tau poate sa cedeze cind nu te astepti de atita suferinta - incearca extraveral, e din plante, cu putin fenobarbital, inainte de culcare...

trebuie sa ne impacam cu gindul ca la un moment dat suntem "cei ramasi in urma', e in firea lucrurilor, e cumplit dar timpul va estompa durerea ta incet incet...

si poate - trecind dincolo - se va duce intr-o lume mai buna, nu va mai suferi atita...

si sunt sigura ca de dincolo va veghea asupra ta, nu vei fi singura, ai sa vezi! si va ramine mereu linga tine oricum caci va fi mereu in inima ta...

plinsul ajuta, de obicei, daca nu e bine nici sa plingi prea mult...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns isabela spune:

Tata,s-a stins pe 2 noiembrie. Am fost acolo pana la ultima suflare. Dureros, cred ca este unul din cele mai marcante evenimente din viata mea. Gandul mi-e doar la el. Stiu ca timpul va mai reduce aceasta durere.
Va multumesc tuturor pentru gandurile si sfaturile voastre.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mianna spune:

condoleante, Isabela! sper sa te mangaie cat de cat gandul ca acum nu mai sufera. odihneasca-se in pace!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adelyna spune:

Condoleante Isabela!
Timpul vindeca multe rani dar de uitat nu-i vei uita niciodata.Va veni vremea sa te gandesti doar la momentele frumoase din viata voastra impreuna.Pana atunci multa putere sa treci peste aceasta durere....


Natalia Ioana (13-08-2002)si Noemi Antonia(31-03-2007)
Noemi 2 ani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maru spune:

condoleante!
ma doare sufletul cand citesc, si mama are inceput de Parkison, si trece prin toate suferintele acestei boli pacatoase...

Mergi la inceput