Frica la 9 ani.framantari si suferinte...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Citat:
Oare chiar constientizeaza ce spun sau e o expresie copiata din nu stiu ce desen?Ati mai intalnit-o la alti copii de aceiasi varsta?

Nu cred ca stiu exact despre ce vorbesc si pare copiata de la stiri. Daca observati tonul pe care se prezinta astfel de cazuri... n-a mai rezistat necazurilor, a luat note mici... etc...pare o chestie OK si care te ajuta sa scapi de greutati.

Eu de fiecare data am luat o atitudine de genul... "baiatul asta crede ca a rezolvat toate problemele cu banca daca s-a sinucis, dar nu-i adevarat, datoria ramane celor care il mostenesc, i-a lasat si indurerati si fara sprijin."

I-am explicat ca a te sinucide nu-i o solutie, ca este dovada de lasitate si egoism sa transferi greutatile tale pe umerii celorlalti, pentru ca nu iei cu tine in mormant datoriile, greutatile, doar ii impovarezi pe ceilalti. I-am mai spus ca dupa orice greutate rasare soarele ... ca orice problema are o rezolvare, iar acum cat este copil sa vina la noi sa ne ceara ajutorul... cu cat vine mai repede cu atat problema se poate rezolva mai usor. Si daca vom fi suparati, stie ca nu vom lua masuri drastice, iar noi suntem singurii si cei mai in masura sa-l ajutam sa iasa din incurcatura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Citat:
citat din mesajul lui filofteia
Nu cred ca stiu exact despre ce vorbesc si pare copiata de la stiri. Daca observati tonul pe care se prezinta astfel de cazuri... n-a mai rezistat necazurilor, a luat note mici... etc...pare o chestie OK si care te ajuta sa scapi de greutati.



exact! foarte bine ai zis! crainicii se arata intristati, dar parca cumva, pe undeva, par sa inteleaga ca alta cale nu aveau bietele victime...
rar mai cheama un psiholog care sa explice putin lucrurile si sa traga concluzii pertinente si sa risipeasca din mintea copiilor ca sinuciderea ar putea fi vreodata o solutie...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxy spune:

mai mult ca sigur la varsta lor nu constientizeaza gravitatea celor spuse, dar o considera o eliberare, o forma de a scapa de ceea ce cred ei ca e contra lor.O iau ca pe o pedepsire a celor care considera ei ca sunt contra lor, parinti ca ii pun la invatat , cei dragi in special, pentru ca au vazut ca spunand asta , esti socat si pot obtine ceea ce vor.Dar socul este pentru tine ca adult pentru ca intelegi exact sensul acestor vorbe, pentru ei e ca orice alta exresie ce e cool, la moda si da bine daca o spui.
Nu constientizeaza, si pentru cei care au constientizat din pacate nu mai e cale de intoarcere.Daca li s-ar explica ca daca ar pune in practica ceea ce au spus, nu numai ca nu scapa de probleme, dar nici nu mai pot reveni la cei dragi , asa cum fac daca se duc in camera lor, mediteaza si apoi le trece suparerea si revin.
Ceea ce spun ei , este un lucru fara revers, nu mai poti sa revii asupra lui odata facut, asta ar trebui explicat foarte bine, pana pricep si ca sunt o multime de alte cai de ati rezolva problemele.
Din pacate mediatizarea excesiva a acestor cazuri extreme, fac ca acestor copii sa li se para super sa fii asa in centru atentiei, chiar facand un lucru extrem, nu stiu cat constientizeaza durerea ramasa in urma.
Mai bine s-ar pune accentul pe ceea ce sunt ei ca om, pe ceea ce inseamna ei pentru parinti , chiar si atunci cand ne suparam pe ei sau sunt pedepsiti, iar amenintarea aceasta sa nu fie spusa nici in gluma, ca repet, nu se poate reveni odata ce ei pus-o in practica.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bird70 spune:

E ingrijorator faptul ca un copil de 9 ani spune ca se gandeste la sinucidere. Dar trebuie luat in considerare si faptul ca romanul e balcanic si deci un personaj foarte tragic . Nu am auzit in alta parte adulti sa faca referiri la sinucidere asa usor ca in Romania, din orice 'mai bine mor'. Referirile la sinucidere sau preudo-incercarile de sinucidere sunt ceva foarte frecvent, e ceva invatat, asa atragi atentia, asa santajezi emotional, asa obtii ceva, etc. Sunt curioasa daca parintii fetei fac referiri de genul asta atunci cand se cearta sau cand sunt foarte suparati. Evident e greu de aflat pentru ca e greu sa recunosti asa ceva.

Durerile fetei pot fi somatizari, parintii ar trebui sa incerce sa descopere sursa anxietatii, pentru asta ar trebui sa se ocupe de ea, sa ii arate foarte multa afectiune, s ii dea multa atentie, sa-i castige increderea si atunci poate ea se va deschide si le va spune ce o streseaza. Ar trebui sa incerce sa se poarte corect cu ea nu sa o convinga sa lase tot timpul la fratele mai mic, nu e corect din punctul ei de vedere si probabil se simte o victima. Asta poate face viata parintilor mai usoara pe termen scurt dar pe termen lung creeaza tensiune intre frati si e mare pacat. Fratele mic trebuie sa invete sa respecte sora mai mare si lucrurile ei.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation

Mergi la inceput