Bataia intre copii - dinte pentru dinte?
Raspunsuri - Pagina 2

simali spune:
Da, cuvintele dor. Uneori mult mai tare decat pumnii. Dar cu toate acestea regula generala ar trebui sa fie "indiferent ce-ti spune nu ai voie sa lovesti". Copiii trebuie invatati sa-si gestioneze de mici emotiile negative si sa raspunda la cuvinte prin cuvinte, eventual cu ignorare daca doresc.
Intr-o situatie in care un copil a fost violent verbal cu un altul iar acela l-a batut, indiferent care au fost motivele, eu as pedepsi fara drept de apel pe cel ce a inceput violenta fizica.
In viata suntem foarte des in situata sa auzim lucruri care nu ne plac sau care ne jignesc. Si ce facem? Ne luam la bataie pe strada?
Am auzit multe mame ale barbatilor violenti spunand "a batut-o pe nevasta-sa pentru ca si-o cauta, avea o gura...". Indiferent ce gura avea el nu avea voie sa o loveasca. Asa ceva este de neacceptat intre oamenii civilizati. Poti sa te certi si tu, poti sa divortezi, sunt alte cai. Punct.
Eu cred ca adultii iau mult prea usor violenta copiilor. Mult prea usor sunt calificate fapte grave drept copilarii. Violenta fizica este una dintre ele. Daca pe noi la serviciu ne-ar bate colegii am fi distrusi. Dar nu consideram mare chestie (ba gasim chiar justificari) cand copilul nostru l-a batut pe un altul la scoala.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice


rrox3 spune:
GetaRoman Scopul nu scuza mijloacele. La fel, cauza nu anuleaza raspunderea. Discutam aici despre violenta fizica, daca e sau nu OK sa o recomandam/ toleram copiilor ca raspuns la o agresiune. Aici sunt categorica: NU.
Asta nu inseamna ca am orbit la cauzele frustrarilor copiilor, care duc la agresiuni fizice, verbale, emotionale. De unde tragi concluzia ca am fi uitat de ele?!
Sunt pur si simplu doua aspecte diferite ale problemei violentei copiilor. Tu te referi in principal la mobilul agresorului, iar noi discutam in principal de ce poate face agresatul, cum poate reactiona la o agresiune.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
