Pt. mamicile "altfel": Cum se face cand...?
Raspunsuri - Pagina 5
rrox3 spune:
Stii Cristina, de ce cred eu ca-i atat de greu sa-ti pui auti-ochelari, sau orice fel de altcineva-ochelari? Pentru ca mai inainte sa-i poti intelege pe ceilalti si sa fii cu adevarat empatic, trebuie sa ai curajul sa te intelegi pe tine. Intelegerea incepe cu instrospectie si asta e ceva ce majoritatea oamenilor evita cu gratie, ca un soi de autoprotectie. Fiindca, din pacate, nu-i totul roz si OK in trecutul lor. D-asta ii si atrage teribil ideea de normalitate cu orice pret. Hai, mai inchidem un ochi, mai pretindem ceva si hai mai ca-i normal... Un soi de autolinistire, toti suntem OK. Praf in ochi...
Ce mai face Razvan? Se simte mai bine?
Multe 
pentru tine, pentru deschiderea cu care abordezi modul diferit de a fi al lui Razvan. Stiu ca ti-e greu.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
Carmenbr spune:
Rrox, eu zic sa te opresti din a mai caracteriza oameni fara sa stii nimic despre ei. Asa cum tie nu ti-a placut ce a zis Tonicutzu, ca habar nu are prin ce treceti voi, nici tu nu ar trebui sa faci asta. Sau nu stii proverbul “ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”. Habar nu ai ce e in trecutul unor oameni, nu esti psiholog si nu au venit la tine sa iti spuna ce li s-a intamplat si tot asa. Repede, i-ai caracterizat tu ca nu sunt normali. Ai o bila neagra de la mine si un raport la moderator. 
asteryaro spune:
Carmen, cred ca mesajul tau era mai potrivit sa fie in privat 
.
Discutam despre un subiect super delicat, si remarcile mai dure nu cred ca au aici locul potrivit.
Te rog, am inteles pozitia ta, dar hai sa fim constructive, vrei?
Sunt sigura ca Roxana nu a jignit intentionat pe cineva.
E destula tristete pe lumea asta...
Cristina si 
Razvan (31.01.2006)
"Viata e ca carosabilu': unii vine, altii trece..." (adusca, membru DC)
(1),(2),(3),(4)
(5)
[url=http://lilypie.com]
[/url]
Carmenbr spune:
Cristina, eu am vorbit cat de delicat am putut, am incercat sa va dau si un alt punct de vedere exprimandu-ma delicat, m-am retras daca am vazut ca nu sunt chiar in asentimentul vostru, nu m-am suparat, asa cum am zis si mai sus, si oamenii sunt diferiti nu doar copiii, dar de la asta pana la catalogarea Roxanei, e diferenta mare. Nu e nici drept nici corect, ca la adapostul unui subiect sensibil sa catalogam, sa caracterizam oameni pe care nu-i cunoastem. Period.
Stiu si eu ce inseamna sa ai un copil diferit, dar asta nu-mi permite sa caracterizez oameni despre care nu stiu nimic si nici nu-mi place sa fiu caracterizata si catalogata de cineva care nu stie nimic, dar absolut nimic despre mine. Si nu, eu nu ma ascund pe PM. Ea nu m-a caracterizat pe mine, ci pe toti cei care nu suntem de acord cu ideile ei. Subiectul trebuia sa fie delicat si pentru ea, nu doar pentru mine.
Si nu, Cristina, eu nu te vad ca o persoana trista ci ca pe una puternica care lupta pentru copilul ei, nu trebuie sa fii trista, Razvan are nevoie de o mama puternica, zambitoare, luptatoare. Nu mai fii trista, ca nu se schimba nimic, razi, invata, lupta pentru copilul tau. Eu cred ca Razvan are mai multe sanse cu tine asa decat daca esti trista.
columbiana spune:
Carmen, de mult tot ma pregatesc sa scriu mesajul, il tot sterg, nu vreau sa te supar , dar...de data asta, cum sa spun, esti departe de a fi obiectiva; e bine sa ni se spuna despre copil ca e ok- ca nu are nimic- atunci cind este intr-adevar asa; DAR cind am schimbat insa medici, cind am ajuns cu el la profesionali, cind feelingul de parinte spune ca copilul este diferit si apare X pe un forum sa darime dintr-un condei totul, ne mai iesim din pepeni;
am tot citit in timp, sunt parinti care se refugiaza in ideea ca va creste si va fi bine copilul, altii ramin in negatie, altii efectiv refuza sa acepte ca copilul cu parinti super-scolarizati mai ales ar putea avea o problema; altii pur si simplu accepta situatia si incearca sa ajuta copilul (cit se poate face ceva); altii sunt doar panicari; cred ca fiecare isi stie cel mai bine locul.
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Sheannamp spune:
Desi este cel putin al treilea topic pe aceasta tema vad ca se repeta un pattern. Enorma diferenta in gandirea celor din civilizatie comparativ cu a noastra.
Si mai vad un lucru. Care ma doare. Ca nu vrem deloc sa invatam sa ascultam si ce zice celalalt. Suntem astia din Romania toti atotstiutori si cand cautam sfaturi o facem doar ca sa auzim corul de laudatori care ne da dreptate si ne sustine indiferent ca ceea ce expunem e corect sau nu.
Cristina, cand ai cerut solutii trebuia sa accepti a priori ca nu toate mesajele pe care le vei primi vor fi de batut pe umeri. Lumea e diversa, aici e un forum si oricine poate scrie, bine sau rau, corect sau gresit din punct de vedere informational.
Raspund exclusiv ca urmare a reclamatiei, am recitit toate mesajele si cred cu putere ca discutia poate continua cu ceva mai multa toleranta din partea tuturor. Si, da, mamicile de copii altfel trebuie sa invete ele mai intai sa fie tolerante daca vor ca ceilalti sa fie asa (si mie mi-e greu dar ma stradui).
Multa sanatate si rabdare va urez tuturor!
rrox3 spune:
Carmen eu vorbeam in primul rand despre mine, am exprimat o cocluzie la care am ajuns prin experienta personala si prin studiu personal. E un forum liber si cred ca imi pot exprima concluziile si parererile liber. Cu atat mai mult cu cat le scriu pe un subforum de psihologie, unde se presupune ca citesc/scriu persoane cu ceva interes si cunostiinte in domeniu. Am expus un mecanism de aparare (subconstient) si atata tot. Nu am facut nici o referire la tine, pentru ca, asa cum bine spui, nu te cunosc. De ce te-ai simtit tu atat de deranjata de postarea mea, ramane sa te lamuresti tu cu tine.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
simali spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui roxy Ele considera ca daca ii spun mamei ca nu se vede nimic anormal la copil, o vor face sa nu mai fie asa de inecata in propria disperare si vor vedea si partea plina a paharului. /PaginapersonalaView.asp?nickname=roxy |
Voi stiti cat ii este de greu unei mame impartaseasca cu alte mama ca este ceva in neregula cu copilul ei? Voi stiti de cat curaj este nevoie, cat doare asta? Cand ani de zile te-ai zbatut in incertitudine, cand tu insati ai incercat sa-ti spui "mi se pare" sau "sunt nebuna" sau "exagerez". Si la un moment dat intelegi ca nu te mai poti ascunde dupa piersic si ca intr-adevar ai o problema.
Si dupa ce tu ai parcurs drumul acesta ingrozitor al recunoasterii problemelor copilului tau, stiti cat este de greu sa vezi cum vin alte persoane si-ti spun "ei, exagerezi", "problema nu este atat de mare", etc. Cand fac astfel de remarci in subliminal iti transmit mesaje de tipul "copilul are mai degraba probleme de educatie care ti se datoraza tie sau mediului familial; poate n-ai alaptat suficient, poate ai avut cariera si ai lasat copilul cu bona, poate l-ai dat la cresa, poate n-ai stat acasa pana la 2 ani, cine stie?".
Cand cea mai buna prietena mi-a spus "ei draga, exagerezi, Vlad nu are nicio problema; face crizele acestea de anxietate special ca sa-ti atraga tie atentia" am simtit ca mi-a dat cu ceva in cap. Pentru ca eu petrec foarte mult tmp cu copilul, are atentia mea cand vrea - pe bune - si nu are niciun motiv sa recurga la strtegii tampite (gen sa-si dea cu florile in cap la serbarea de sfarsit de an pentru ca i se nazarise brusc ca el nu primeste diploma de sfarsit de clasa I-a pentru ca nu merita) ca sa-l bag in seama.
Pentru ca vedeti voi, daca un anumit comportament al copilului nu are drept cauza o conditie fizica atunci cauza acestui comportamnet este o problema de educatie. Ti se transmite in realitate de catre acesti binevoitori ca este ceva ce se poate face si tu nu faci. Iar daca tu sti c-ai facut totul si inca de 100 de ori peste iti vine sa lasi totul balta si sa te inchizi intr-un ospiciu.
"Calea de mijloc este calea ZEN"
Alice
asteryaro spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Sheannamp Desi este cel putin al treilea topic pe aceasta tema vad ca se repeta un pattern. Enorma diferenta in gandirea celor din civilizatie comparativ cu a noastra. Vor mai fi topicuri, cu permisiunea voastra, a moderatorilor, de acest gen, vor mai fi "dispute", e firesc, nu? Atat timp cat vor exista, in paralel, divorturi, nasteri premature, soti/sotii inselate, probleme de emigrare/adaptare etc. Ce vrei sa spui, totusi, cu diferenta de gandire? Noi traim in subcivilizatie? Uite aici nu sunt de acord. Si mai vad un lucru. Care ma doare. Ca nu vrem deloc sa invatam sa ascultam si ce zice celalalt. Suntem astia din Romania toti atotstiutori si cand cautam sfaturi o facem doar ca sa auzim corul de laudatori care ne da dreptate si ne sustine indiferent ca ceea ce expunem e corect sau nu. Nu caut niciun cor de laudatori, si regret daca asta am lasat sa se inteleaga. Poate caut o farama de compasiune? Poate caut ajutor? Poate ca am un moment prost in viata, cand simt ca m-am intepenit, si nu mai gasesc iesirea?. Cristina, cand ai cerut solutii trebuia sa accepti a priori ca nu toate mesajele pe care le vei primi vor fi de batut pe umeri. Lumea e diversa, aici e un forum si oricine poate scrie, bine sau rau, corect sau gresit din punct de vedere informational. Corect. Raspund exclusiv ca urmare a reclamatiei, am recitit toate mesajele si cred cu putere ca discutia poate continua cu ceva mai multa toleranta din partea tuturor. Deci cineva a reclamat un user, un post (care fie vorba intre noi nu a facut referire la nimeni in mod special, desi la prima vedere asa pare), iar tu, in calitate de moderator, vii si amendezi subiectul si pe toti participantii, pentru ca asa e corect, din punctul tau de vedere. De fapt, as putea, daca as dori, sa vad in postul tau niste "paie pe foc". Si, da, mamicile de copii altfel trebuie sa invete ele mai intai sa fie tolerante daca vor ca ceilalti sa fie asa (si mie mi-e greu dar ma stradui). Gresit! Nu doresc sa fiu TOLERATA, in niciun caz, asa cum inteleg eu acest cuvant  . Aici pe DC vreau sa discut, sa vorbesc, sa invat, sa caut... sa mai spun? Nu vreau sa fiu certata, minimalizata ("schimba doctorul!") Vreau sa invat sa traiesc cu o problema de sanatate a copilului meu, si vreau s-o fac bine, folosind experienta altor mamici.Multa sanatate si rabdare va urez tuturor! Multumesc. Incheierea este... optimista . |
Cristina si
Razvan (31.01.2006)"Viata e ca carosabilu': unii vine, altii trece..." (adusca, membru DC)
(1),(2),(3),(4)
(5)
[url=http://lilypie.com]
[/url]
asteryaro spune:
www.dropshots.com/asteryaro4#date/2009-10-09/11:42:01" target="_blank">MY LITTLE ONE MAN SHOW
Cristina si Razvan (31.01.2006)
"Viata e ca carosabilu': unii vine, altii trece..." (adusca, membru DC)
(1),(2),(3),(4)
(5)
[url=http://lilypie.com][/url]