Rugaciune colectiva pentru a avea un copil (47)
Raspunsuri - Pagina 13
danutza2783 spune:
Am activat. Nu gaseam cum.
Mi-a venit sotiorul acasa asa ca ma pregatesc sa ies, in 10 minute.
Nu de alta dar asta e perioada cea buna si trebuie sa-l pun la munca
Zambeste, maine va fi mai rau!
danutza2783 spune:
Noapte buna la toata lumea. Vise pline de ingerasi.
Pupici
Doamne Ajuta sa ni se indeplineasca visul!
Zambeste, maine va fi mai rau!
Livsy spune:
Buna dimineata! Va doresc TUTUROR o zi binecuvantata! 
TUTUROR!!!!
Va multumesc din suflet tuturor celor care mi-au adresat cateva cuvinte, cu aceeasi bunatate si frumusete sufleteasca de acum binecunoscute 
. Suntreti minunate! 
Danutza, te-am trecut in listuta de aspirante. Dumnezeu sa va ajute!
Magdita, am trecut-o si pe Ana (Anaconda) la mamici... Iti multumesc pentru informatie!
Anadomnica, cu aceasta ocazie ai ajuns numarul 3 in listuta de 
!!! Mai e putin... Ne rugam pentru tine si pentru puiutul tau!
Karlam a rog fierbinte sa vii cu o Veste Buna!
Va imbratisez pe absolut toate cu multa dragoste, ca intotdeauna!
Iata si Psalmul:
Psalmul 32
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei
1. Bucurati-va, dreptilor; celor drepti li se cuvine lauda.
2. Laudati pe Domnul in alauta, in psaltire cu zece strune cantati-i Lui.
3. Cantati-i Lui cantare noua, cantati-i frumos, cu strigat de bucurie.
4. Ca drept este cuvantul Domnului, si toate lucrurile Lui intru credinta.
5. Iubeste milostenia si judecata Domnul; de mila Domnului plin este pamantul.
6. Cu cuvantul Domnului cerurile s-au intarit, si cu duhul gurii Lui toata puterea lor.
7. Adunat-a ca intr-un burduf apele marii, pus-a in vistieria adancurile.
8. Sa se teama de Domnul tot pamantul, si de El sa se cutremure toti locuitorii lumii.
9. Ca El a zis si s-au facut, El a poruncit si s-au zidit.
10. Domnul risipeste sfaturile neamurilor, leapada gandurile popoarelor si defaima sfaturile capeteniilor.
11. Iar sfatul Domnului ramane in veac, gandurile inimii Lui, din neam in neam.
12. Fericit este neamul caruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de mostenire Luisi.
13. Din cer a privit Domnul, vazut-a pe toti fiii oamenilor.
14. Din locasul Sau, cel gata, privit-a spre toti cel ce locuiesc pamantul.
15. Cel ce a zidit indeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
16. Nu se mantuieste imparatul cu ostire multa si uriasul nu se va izbavi cu multimea tariei lui.
17. Mincinos este calul spre scapare, si cu multimea puterii lui nu te va izbavi.
18. Iata, ochii Domnului spre cei ce se tem de Dansul, spre cei ce nadajduiesc in mila Lui. Ca sa izbaveasca de moarte sufletele lor, si sa-i hraneasca pe el in foamete.
19. Si sufletul nostru asteapta pe Domnul, ca ajutorul si aparatorul nostru este.
20. Ca in El se va veseli inima noastra, si in numele cel sfant al Lui am nadajduit.
21. Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi intru Tine.
Doamne, Ajuta-ne!
O zi binecuvantata TUTUROR!
caciantoni spune:
SLAVIT SA FIE DOMNUL!
dragutelor si cipicah......sinaxarul de azi.....
http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie01.htm
caciantoni spune:
dragutelor...mare sarbatoare este azi.......Acoperamantul Maicii Domnului......Fie ca Maicuta Domnului sa ne acopere cu Sf. Ei Acoperamant si sa mijlocesaca pentru noi la Bunul Dumnezeu pentru a ne binecuvanta cu prunci sanatosi....
mai jos aveti Atistul Sf Acoperamant al Maicii Domnului si prpun ca in aceasta seara la ora 21,00 sa citim acest acatist......bineinteles daca sunteti de acord.....
ACATISTUL SFANTULUI ACOPERAMANT AL MAICII DOMNULUI
Rugaciunile incepatoare :
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacul 1
Imparatesei celei alese mai inainte de veci, Imparatesei celei mai inalte decat toata faptura cerului si a pamantului, care a venit oarecand la rugaciune in Biserica din Vlaherne si se ruga pentru cei din intuneric. Acesteia si noi, cu credinta si cu umilinta ii serbam Acoperamantul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruita, izbavste-ne pe noi din toate nevoile, ca sa strigam tie : Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Icosul 1
Multimea Arhangelilor si a Ingerilor, cu Inaintemergatorul, cu Teologul si cu soborul tuturor Sfintilor, impreuna cu tine, Imparateasa lor, stand in Biserica din Vlaherne si ascultand rugaciunile tale pentru toata lumea, cu bucurie canta tie :
Bucura-te, bunavointa Tatalui celui mai inainte de veci;
Bucura-te, incapere prea curata a lui Dumnezeu, Fiul celui fara de ani;
Bucura-te, locuinta umbrita de puterea Duhului Sfant;
Bucura-te, mirare neincetata a cetelor ingeresti;
Bucura-te, spaima cea prea grozava a puterilor celor intunecate ale iadului;
Bucura-te, ceea ce esti intampinata in vazduh de Heruvimii cei cu ochi multi;
Bucura-te, ale carei laude le canta Serafimii cei cu cate sase aripi;
Bucura-te, prea bunule acoperamant caruia cu credinta ne inchinam si noi neamul crestinesc;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 2
Sfantul Andrei cu Epifanie, vazandu-te in Biserica, in vazduh, rugandu-te lui Dumnezeu pentru crestini, au cunoscut ca tu esti Maica lui Hristos Dumnezeul nostru si cazand la pamant, cu credinta s-au inchinat sfantului tau Acoperamant, cantand : Aliluia !
Icosul 2
Intelegere neinteleasa esti Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, intru apararea poporului celui ortodox, pentru aceasta vrajmasii nostri nu se pricep cat de puternica este rugaciunea Maicii lui Dumnezeu, insa noi bine stiind atotputernica ta aparare, cantam catre tine cu umilinta, unele ca acestea :
Bucura-te, cea prea milostiva, mangaietoarea tuturor celor scarbiti si impovarati;
Bucura-te, povatuitoarea neadormita a tuturor celor robiti si rataciti;
Bucura-te, ceea ce cu rugaciunile tale degraba potolesti mania lui Dumnezeu cea cu dreptate pornita asupra noastra;
Bucura-te, ceea ce cu atotputernica amenintarea ta, potolesti patimile noastre cele rele;
Bucura-te, puternica desteptare a constiintelor celor adormite;
Bucura-te, cea prin care iadul suspina si duhurile rautatii tremura;
Bucura-te, prin care se deschid noua credinciosilor portile raiului;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 3
Puterea Celui Prea Inalt umbreste pe cei ce cu credinta si cu evlavie scapa la prea puternicul tau Acoperamant, caci numai tie uneia, Preasfanta si Preacurata Maica a lui Dumnezeu, s-a dat de a se implini toate cererile tale. Pentru aceasta credinciosi de toate varstele te slavesc pe tine si pe Fiul tau cantand : Aliluia !
Icosul 3
Avand bogatie de milostivire neimputinata tuturor pana la marginile pamantului le intinzi mana de ajutor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara. Bolnavilor le dai vindecare, celor ce patimesc, alinare, orbilor vedere si tuturor le dai toate, fiecaruia dupa a lor trebuinta. Pentru aceasta cu multumire strigam tie :
Bucura-te, taria nesurpata si ocrotirea tuturor crestinilor;
Bucura-te, cea mai intai infrumusetare a sfintelor lacasuri si altare;
Bucura-te, ingradirea cea sigura a tronurilor imparatesti;
Bucura-te, ajutatoarea neadormita a capeteniilor de orase;
Bucura-te, arhistratega nebiruita a ostilor crestinesti;
Bucura-te, oglinda sfanta a dreptatii pentru judecatorii cei nemitarnici;
Bucura-te, minte desavarsita a invatatorilor;
Bucura-te, binecuvantarea caselor si a familiilor celor evlavioase;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 4
Fiind cuprinsi de viforul multor nevoi, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, tu ne ajuta noua. Stand inaintea fetei altarului Domnului si ridicand mainile tale, roaga-te ca Domnul, Imparatul slavei sa caute la nevrednica noastra rugaciune si sa asculte cererile celor ce cheama numele tau cel sfant si canta Fiului tau : Aliluia !
Icosul 4
Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Isus al lui Navi rugandu-se si a poruncit soarelui de a stat pana ce s-a razbunat asupra vrajmasilor lui. Aude si acum Domnul Iisus rugaciunile tale, Imparateasa aleasa a Duhului Sfant, pentru aceasta si noi pacatosii, nadajduind la acoperamantul tau, indraznim a canta tie ca Maicii lui Dumnezeu unele ca acestea :
Bucura-te, cea luminata de Soarele cel vesnic care ne lumineaza pe noi cu lumina cea neinserata;
Bucura-te, ceea ce ai luminat tot pamantul cu stralucirea preacuratului tau suflet;
Bucura-te, ceea ce ai veselit toate cerurile prin curatia trupului tau;
Bucura-te, Acoperamantul si pastrarea sfintelor lacasuri ale lui Hristos;
Bucura-te, luminarea si inteleptirea pastorilor celor credinciosi ai bisericii;
Bucura-te, povatuitoarea monahilor si a monahiilor care neincetat slujesc lui Dumnezeu;
Bucura-te, linistea cea netulburata a batranilor celor evlaviosi;
Bucura-te, veselia cea tainica a fecioarelor si a vaduvelor ce traiesc in curatie;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 5
Vazatorul de Dumnezeu Moisi luptand oarecand asupra lui Amalic, cand ridica mainile , Israil biruia, iar cand le lasa in jos atunci Amalic invingea, insa, ajutat de cei ce-l sustineau, a biruit pe vrajmasi. Tu insa, Maica a lui Dumnezeu, ridicand mainile tale la rugaciune catre Fiul tau, desi nesustinuta de nimeni, dar totdeauna biruiesti pe vrajmasii crestinilor si esti scut nebiruit noua celor ce-ti cantam : Aliluia !
Icosul 5
Vzandu-te pe tine cetele Sfintilor stand in vazduh in Biserica din Vlaherne, ridicand mainile la rugaciune catre Fiul tau si Dumnezeul nostru, Arhangelii cu Ingerii cantau tie cantare de multumire; deci prin mainile tale cele mai sfinte decat ale lui Moisi intareste-ne si pe noi cei ce cu umilinta cantam tie :
Bucura-te, cea ale carei maini sunt tinute la rugaciune de insasi dragostea si milostivirea ta cea catre noi;
Bucura-te, ca inaintea ta nu pot sa stea vrajmasii nostri vazuti si nevazuti;
Bucura-te, ceea ce izgonesti din sufletul nostru patimile si poftele cele rele si spurcate;
Bucura-te, ceea ce fara de ardere tii pe mainile tale focul cel Dumnezeiesc al lui Hristos si pe noi cei reci ne aprinzi cu el;
Bucura-te, aleasa incununare a celor ce, cu intreaga intelepciune, se lupta impotriva patimilor;
Bucura-te, convorbirea cea de-a pururea cu cei ce se nevoiesc in post si in tacere;
Bucura-te, grabnica ajutatoare a celor obositi de mahnire si de intristare;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 6
Propovaduitor al harului tau celui neimputinat si al milelor tale s-a aratat Sfantul Romano, dulce cantatorul, cand in vis a primit de la tine o foaie de hartie spre mancare, prin care, inteleptindu-se, a inceput a canta cu intelepciune intru slava ta si a scris laude Sfintilor, cantand cu credinta : Aliluia !
Icosul 6
Stralucit-ai Fecioara a lui Dumnezeu, din aurora dreptatii, Soarele cel adevarat, luminand pe toti cu intelepciune de la Dumnezeu Fiul tau si aducand la cunostinta adevarului pe cei ce cu credinta canta tie :
Bucura-te, ceea ce ai nascut cu trup pe Hristos, puterea si intelepciunea dumnezeiasca;
Bucura-te, ceea ce ai rusinat intelepciunea cea desarta a lumiii acesteia si pe cei orbiti de dansa ii povatuiesti la calea mantuirii;
Bucura-te, pastrarea dreptei credinte si invatatoarea dogmelor celor ortodoxe;
Bucura-te, ceea ce tai eresurile si ratacirile cele pierzatoare;
Bucura-te, ceea ce stii cele cu anevoie de prevazut, si la vreme le spui celor ce se cuvine;
Bucura-te, ceea ce rusinezi pe cei mincinosi si ghiciturile cele desarte;
Bucura-te, ceea ce in ceasul nedumeririlor, ne pui in minte gandul cel bun;
Bucura-te, ceea ce ne opresti de la deprinderile vatamatoare si de la faptele cele rele;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 7
Domnul atotvazatorul indelung-rabdatorul, voind sa arate adancul cel nemarginit al iubirii Sale de oameni, te-a ales pe tine pentru a fi Lui Maica si te-a facut pe tine crestinilor aparatoare nebiruita. Ca dupa judecata lui Dumnezeu, chiar de ar fi cineva vrednic de osanda, totusi prin Acoperamantul tau cel puternic, capata vreme de pocainta si canta tie : Aliluia !
Icosul 7
Minunate a aratat Domnul faptele Sale intru tine, Preacurata Maica Sa, cand s-a aratat prea minunatul Acoperamant in mainile tale, luminand mai mult decat razele soarelui, acoperind pe poporul ce era in Biserica din Vlaherne. Deci, vazand ei acest semn al milostivei tale aparari, cuprinsi de spaima si de bucurie, toti au cantat tie :
Bucura-te, Acoperamantul nefacut de mana, care, ca norul te-ai intins peste toata lumea;
Bucura-te, ceea ce ai tinut pe mainile tale pe Fiul si vesnicul Arhiereu;
Bucura-te, ca prin aceasta ne arati mila si har noua in Biserica cea Ortodoxa;
Bucura-te, stalp de nor care ne acoperi pe noi credinciosii, ferindu-ne de toate ispitele si de smintelile lumesti;
Bucura-te, stalp de foc, care ne arati noua tuturor calea mantuirii, chiar si in mijlocul negurii pacatelor;
Bucura-te, vadita intarire a crestinilor nevoitori;
Bucura-te, inteleptire tainica a robilor lui Dumnezeu, celor tainuiti in mijlocul lumii;
Bucura-te, ceea ce pe mine cel gol de fapte bune nu ma parasesti, ci cu acoperamantul si cu harul tau ma miluiesti;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 8
Pre tine ceea ce te-ai aratat din cer in Biserica din Vlaherne, Ingerii te-au cantat, Apostolii te-au preaslavit, soborul ierarhilor si al cuviosilor si ceata sfintelor femei te-au laudat, Inaintemergatorul si cu Teologul s-au inchinat, iar poporul ce era in biserica, cu veselie ti-au cantat : Aliluia !
Icosul 8
Domnul, Cel ce stapaneste toate cele de sus si cele de jos, vazandu-te pe tine Maica Sa, stand in biserica si cu umilinta rugandu-te Lui, a zis : cere, o, Maica mea, ca nu ma voi intoarce despre tine, ci voi indeplini cererile tale si voi milui pe toti care canta tie :
Bucura-te, chivot al Legii in care se pastreaza sfintirea a tot neamul omenesc;
Bucura-te, nastrapa prea sfanta in care, celor flamanzi de dreptate, li se pastreaza painea vietii celei vesnice;
Bucura-te, vasule cu totul de aur, in care s-a gatit pentru noi trupul si sangele Mielului celui Dumnezeiesc;
Bucura-te, ceea ce iei in atotputernicele tale maini pe cei parasiti de doctori;
Bucura-te, ceea ce ridici din patul durerii pe cei slabiti cu trupul, dar nu cu duhul si cu credinta;
Bucura-te, ceea ce dai intelegere si lumina celor ce sunt intunecati la minte;
Bucura-te, ceea ce cu intelepciunea ta ne impiedici din calea cea rea a pacatelor si a patimilor;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 9
Toata firea ingereasca aduce lauda tie, pentru ca esti cu adevarat Maica lui Dumnezeu si aparatoarea tuturor celor ce se roaga tie. Tu, cu Acoperamantul tau cel dumnezeiesc,pe cei drepti ii veselesti, pe pacatosi ii aperi, pe cei din primejdii ii izbavesti si te rogi pentru toti credinciosii care canta tie : Aliluia !
Icosul 9
Ritorii cei mult vorbitori, ca niste pesti fara de glas nu se pricep cum sa laude dupa vrednicie serbarea ta cea mare a preacinstitului tau Acoperamant caci toate cele graite de dansii nu sunt in stare a numara indurarile tale. dar noi vazand nenumaratele tale binefaceri, cu bucurie cantam tie :
Bucura-te, ceea ce ne pazesti de molima si de bolile cele aducatoare de moarte;
Bucura-te, ceea ce pazesti orasele si satele de cutremurul cel napraznic al pamantului;
Bucura-te, ceea ce cu mana tare din revarsarea apelor si din cufundare ne izbavesti pe noi;
Bucura-te, ceea ce cu roua rugaciunilor tale, ne izbavesti pe noi de arderea focului;
Bucura-te, ceea ce ne scapi de foametea cea duhovniceasca si trupeasca, hranindu-ne cu painea vietii;
Bucura-te, ceea ce abati de la capul nostru loviturile fulgerului si ale traznetului;
Bucura-te, ceea ce ne mantuiesti pe noi de navalirea celor de alt neam si de ucigasii cei tainuiti;
Bucura-te, ceea ce prin pace si prin dragoste, ne izbavesti de vrajmasii cei de o credinta cu noi, si de vrajmasia casnica;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 10
Vrand sa mantuiasca neamul omenesc din inselaciunea vrajmasului, Domnul cel iubitor de oameni, te-a daruit pe tine sa fii Maica noua pamantenilor. Tu sa fii noua ajutor, acoperamant si scutire, celor intristati mangaiere, celor scarbiti bucurie, celor asupriti aparatoare si sa scoti din adancul pacatelor pe toti cei ce-ti canta : Aliluia !
Icosul 10
Preasfanta Imparateasa, cu ingerii stai impreuna si te rogi, zicand : Imparate ceresc, primeste pe tot omul ce se roaga Tie si cheama numele meu in ajutor ca sa nu plece nimeni de la fata mea, neajutat si neascultat. Aceasta rugaciune auzind-o adunarea sfintilor, cu multumire strigam tie :
Bucura-te, ceea ce daruiesti cu roduri binecuvantate pe cei ce lucreaza cu dreptate si cu inima curata;
Bucura-te, ajutatoarea si rasplatitoarea tuturor celor ce fac negustorie cu dreptate;
Bucura-te, mustrarea tuturor calcatorilor de juramant si a celor ce agonisesc cu nedreptate;
Bucura-te, grabnica ajutatoare celor ce sunt in primejdii pe uscat si pe ape;
Bucura-te, ceea ce veselesti cu roadele credintei pe parintii cei fara de copii;
Bucura-te, hranitoarea cea nevazuta a sarmanilor;
Bucura-te, aparatoarea cea tare a celor ce sunt robiti si izgoniti;
Bucura-te, ingrijitoarea cea neadormita a celor ce sunt in legaturi si in temnite;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 11
Cantarea noastra cea cu umilinta auzind-o ia aminte la smerita noastra rugaciune, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca pe tine te rugam, nu trece cu vederea glasul robilor tai. La tine nazuim in napaste, in scarbe si in necazurile noastre si inaintea ta stand, cu lacrimi ne rugam si cantam tie : Aliluia !
Icosul 11
Faclie primitoare de lumina, vazandu-te pe tine la rugaciune in vazduh, in biserica din Vlaherne, poporul ce era de fata a strigat : " De unde este noua aceasta ca sa vina Maica Domnului nostru aici ? ". Iar Sfantul Andrei, cu Epifanie, cu smerenie catre tine se rugau, zicand :
Bucura-te, datatoarea cea fara de zavistie, a tuturor darurilor celor pamantesti si sufletesti;
Bucura-te, credincioasa solitoare a pacatosilor celor ce pun inceput de pocainta;
Bucura-te, pururea impreuna ajutatoare, a celor ce se lupta impotriva patimilor si a curselor diavolesti;
Bucura-te, nevazuta imblanzire a stapanilor celor tirani si cu narav de fiara;
Bucura-te, repaus si bucurie tainica a robilor celor blanzi si primitori;
Bucura-te, linistea prea dorita a casatoritilor celor credinciosi;
Bucura-te, grabnica si fara suferinta dezlegare a maicilor celor nascatoare de prunci;
Bucura-te, Maica, ajutatoarea noastra buna in ceasul sfarsitului nostru;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 12
Harul cel Dumnezeiesc, cere-l noua de la Fiul tau si Dumnezeul nostru. Intinde noua mana de ajutor. Departeaza de la noi pe tot vrajmasul si potrivnicul. Impaca viata noastra ca sa nu pierim cumplit si fara de pocainta si primeste-ne in salasele cele vesnice, ocrotitoarea noastra, ca bucurandu-ne, sa strigam : Aliluia !
Icosul 12
Cantand puternicul tau Acoperamant, te laudam ca pe o mare solitoare a noastra si ne inchinam tie, ceea ce te rogi pentru crestini. Noi credem si nadajduim, ca vei cere de la Fiul tau si Dumnezeul nostru, bucuria cea vremelnica si cea vesnica, noua tuturor, celor ce cu dragoste cantam tie :
Bucura-te, tare aparatoare a toata lumea;
Bucura-te, sfintirea tuturor stihiilor ceresti si pamantesti;
Bucura-te, binecuvantarea tuturor timpurilor anului;
Bucura-te, calcarea curselor si ispitelor ce vin de la trup, de la lume si de la diavol;
Bucura-te, prea puternica, impacarea celor invrajbiti;
Bucura-te, ceea ce te induri de cei dispretuiti si lepadati;
Bucura-te, ceea ce ridici din groapa pierzarii pe cei deznadajdiuti;
Bucura-te bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant.
Condacul 13
O, preacantata Stapana, preacurata Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, la tine ridic ochii sufletului si ai trupului meu, catre tine intind mainile mele cele slabe si din adancul inimii strig tie : Cauta la credinta sufletului meu. Acopera-ma cu atotputernicul tau Acoperamant si ma izbaveste de toate nevoile; iar in ceasul sfarsitului meu sa stai langa mine, o, intru tot buna Stapana si ma izbaveste de chinurile cele gatite pentru pacatele mele, ca, mantuindu-ma, pururea sa cant tie : Aliluia ! ( Acest condac se zice de trei ori ).
Apoi zicem Icosul 1 si Condacul 1 si
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
RUGACIUNE CATRE PREASFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU
O!, Preacurata Maica a Domnului, a puterilor celor de sus, Imparateasa cerului si a pamantului, atotputernica, aparatoarea si taria noastra, primeste aceasta cantare de lauda si de multumire de la noi nevrednicii robii tai.
Inalta rugaciunile noastre la Tronul lui Dumnezeu si Fiul tau ca sa fie milostiv nedreptatilor noastre. Sa adauge harul sau tuturor celor ce cinstesc preacinstitul tau nume si cu credinta si cu dragoste se inchina facatoarei de minuni icoanei tale. Ca nu suntem vrednici sa fim miluiti de Dansul, daca tu Stapana nu-L vei milostivi asupra noastra. Tie toate sunt cu putinta de la Dansul si pentru aceasta nazuim la tine, ca esti acoperitoarea noastra si grabnica ajutatoare. Auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie, ocroteste-ne cu puternicul tau Acoperamant si cere de la Dumnezeu Fiul Tau, sa dea pastorilor nostri sfintenie ca sa privegheze si sa ocarmuiasca sufletele noastre; ocarmuitorilor de orase intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata, invatatorilor minte si smerita intelepciune, sotilor dragoste si conglasuire, fiilor ascultare, asupritilor rabdare, asupritorilorv frica de Dumnezeu, celor scarbiti rabdare si bucurie duhovniceasca, benchetuitorilor infranare, si noua tuturor, duhul intelepciunii si al cucerniciei, duhul milostivirii si al blandetii, duhul curatiei si al dreptatii.
Asa, Doamna preasfanta, milostiveste-te asupra noastra si asupra neputinciosului tau popor. Pe cei rataciti povatuieste-i pe calea cea buna, pe cei batrani ii sprijineste, pe prunci ii pazeste si pe noi pe toti ne apara si ne ocroteste cu milostivirea ta. Pe toti scoate-ne din adancul pacatului si ne lumineaza ochii inimii noastre spre cautarea mantuirii. Milostiva fii noua aici in aceasta viata, iar la infricosata judecata sa te rogi pentru noi catre Fiul tau si Dumnezeul nostru. Ca tu, Doamna, esti slava celor ceresti si nadejdea pamantenilor. Tu esti dupa Dumnezeu nadejdea si aparatoarea noastra a tuturor celor ce ne rugam tie cu credinta. Deci ne rugam tie, atotputernica ajutatoarea noastra si tie ne incredintam pe noi insine si unul pe altul si toata viata noastra acum si pururea si in vecii vecilor, amin.
Imparateasa mea cea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarea strainilor, bucuria scarbitilor si acoperitoarea necajitilor, vezi-mi nevoia, vezi-mi scarba, ajuta-mi ca unui neputincios, hraneste-ma ca pe un strain, necazul meu il stii, deci il dezleaga precum voiesti, ca n-am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica nici alta mangaiere buna, ci numai pe tine Maica lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor, amin.
Preacurata Doamna, Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, care poti face tot binele, primeste aceste cinstite daruri care se cuvin numai tie, de la noi nevrednicii robii tai, ceea ce esti aleasa din toate neamurile si te-ai aratat mai inalta decat toate fapturile ceresti si pamantesti, caci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor si prin tine am cunoscut pe Dumnezeu si ne-am invrednicit Sfantului Trup si Preacuratului sau Sange. pentru aceasta, fericita esti intre neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericita, mai luminata decat Heruvimii si mai cinstita decat Serafimii. Si acum, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara intru tot laudata, nu inceta a te ruga pentru nevrednicii robii tai, ca sa ne izbavim de sfatul celui inselator si de toata primejdia si sa fim paziti nevatamati de toata lovirea cea veninata a diavolului. Pazeste-ne pana in sfarsit cu rugaciunile tale neosanditi, ca prin paza si cu ajutorul tau fiind mantuiti, slava, lauda, multumita si inchinaciune pentru toate sa inaltam Unuia in Treime Dumnezeu, Ziditorul tutror, acum si pururea si in vecii vecilor, amin.
ALRAK spune:
Doamne Ajuta!
Livsy multumim pentru efortul tau zilnic de a posta Psalmii . Multumesc pentru cuvintele frumoase, pe care de fiecare data le scrii, Bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului sa te ajute in tot ceea ce tu iti doresti 
.
Azi este "Acoperamantul Maicii Domnului" Maicuta Sfanta sa ne acopere cu Sfantul Ei Acoperamant
O, Preacurata Stapana, Preacurata Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, la tine ridicam ochii sufletului si trupului nostru; catre tine intindem mainile noastre cele slabe si din adancul inimii strigam tie: cauta la credinta si la umilinta sufletelor noastre. Acopere-ne cu atotputernicul Tau Acoperamant si ne izbaveste de toate nevoile. AMIN
Cantand puternicul tau Acoperamant, te laudam ca pe o mare solitoare a noastra si ne inchinam tie, ceea ce te rogi pentru crestini. Noi credem si nadajduim ca vei cere de la Fiul Tau si Dumnezeul Nostru, bucuria cea vremelnica si cea vesnica pentru noi toti...Amin
Azi la ora 10 ,o sa merg sa-mi fac analiza betaHCG.
Bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului sa ma ajute ca samburelul, sa se fii lipit bine si sa ramana in burtica inca cel putin 8 luni tuturor si sa aveti o zi luminata
Doamne Ajuta!
ALRAK spune:
Doamne Ajuta!
Caciantoni multumim mult pentru sinaxar si pentru Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului .
Este un acatist foarte frumos, in timp ce tu postai eu scriam cele doua pasaje din Acatist.
Bunul Dumnezeu si Maicuta Domnului sa fie cu noi cu toti.
Propunerea ta este binevenita de a citi acest acatist deseara .
Doamne Ajuta!
georgia_c spune:
in primul rand FELICITARI , PROASPETEI MAMICUTE , ANAOMARIA ..SA VA TRAIASCA PRUNCUTA SI SA VA ADUCA NUMAI BUCURII
SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL
DESPRE PURTAREA CRUCII
[…] Crucea personala a fiecaruia, când se uneste cu Crucea lui Hristos, atunci puterea si lucrarea acesteia din urma trece asupra noastra, devenind un fel de canal prin care, din Crucea lui Hristos, se revarsa asupra noastra orice binefacere si orice dar desavârsit. Prin urmare, crucile personale ale fiecaruia sunt la fel de necesare în lucrarea mântuirii pe cât este si Crucea lui Hristos. Nu veti întâlni nici un mântuit care sa nu fi fost purtator de cruce. De aceea, fiecare este înconjurat din toate partile de cruci, ca sa nu se osteneasca cautându-si crucea si ca sa fie aproape de puterea mântuitoare a Crucii lui Hristos. Putem spune si asa: uita-te în jurul tau si înlauntrul tau, descopera-ti crucea, poart-o cum se cuvine, unita cu Crucea lui Hristos si vei fi mântuit. Cu toate ca fiecare îsi poarta crucea si fara sa vrea si, de cele mai multe ori, crucea nu este usoara, ci anevoie de purtat, totusi nu fiecare o priveste în lumina Crucii lui Hristos; nu fiecare o pune în slujba lucrarii mântuirii sale; de aceea, crucea nu este mântuitoare pentru fiecare. Sa luam la rând toate crucile posibile si sa vedem cum trebuie sa o purtam pe fiecare dintre ele, pentru ca ea sa capete putere mântuitoare. Sunt multe cruci, dar felurile lor sunt trei: primele sunt crucile exterioare, alcatuite din suferinte si necazuri si, în general, dintr-o nefericita soarta pamânteasca; a doua categorie o reprezinta crucile interioare, nascute din lupta cu patimile si cu poftele, pentru a câstiga virtutile; a treia categorie o reprezinta crucile harice (de duh si de har), care sunt primite prin totala predare în voia lui Dumnezeu.
Va voi spune acum câteva cuvinte, despre crucile exterioare. Acestea sunt cele mai complexe si mai diverse cruci. Ele sunt raspândite pe toate drumurile noastre si se întâlnesc aproape la fiece pas. Aici putem include supararile, necazurile, nenorocirile, bolile, pierderea celor apropiati, necazurile de la serviciu, tot felul de privatiuni si de pagube, neplacerile familiale, relatiile nefavorabile cu lumea, jignirile, supararile, pierderile si, în general, soarta pamânteasca, mai mult sau mai putin anevoioasa pentru fiecare. Cine nu are vreuna dintre aceste cruci? Nici nu se poate altfel. Nici celebritatea, nici bogatia, nici slava, nici o marire pamânteasca nu ne scutesc de ele. Ele s-au împletit cu viata noastra pamânteasca din clipa în care s-a închis raiul pamântesc si nu se vor desprinde de ea, pâna când nu se va deschide raiul ceresc.
De vrei ca aceste cruci sa-ti fie mântuitoare, foloseste-te de ele asa cum le-a rânduit Dumnezeu pentru mântuirea omului, în general, si a ta, în particular. De ce a rânduit Domnul ca nimeni sa nu se afle pe pamânt fara necazuri si strâmtorari? Pentru ca omul sa nu uite ca este un exilat, ca sa nu traiasca pe pamânt ca un bastinas în patria sa, ci ca un calator si ca un venetic într-o tara straina si sa caute întoarcerea în adevarata sa patrie. Când omul a pacatuit, a fost imediat izgonit din rai si, în afara raiului, a fost înconjurat de necazuri si de lipsuri si de tot felul de greutati, ca sa tina minte ca nu se afla la locul sau, ci este pedepsit, si ca sa se îngrijeasca sa caute miluire si revenire la rangul sau. Astfel, nu te mira vazând necazuri, nenorociri si lacrimi, ci rabda fara sa te necajesti. Nu îi sade bine criminalului si neascultatorului deplina bunastare si fericire. Primeste acest gând în inima si poarta-ti soarta cu seninatate.
- „Dar de ce mie mi s-a dat mai mult, iar altuia mai putin ?” vei spune. „De ce pe mine ma strâmtoreaza necazurile, iar altuia îi merge bine aproape în toate? De ce eu ma frâng de durere, iar altul se mângâie? Daca aceasta este soarta tuturor macar sa se împarta în mod egal fiecaruia, fara exceptii”. Dar chiar asa se împarte. Uita-te mai bine si vei vedea. Tie ti-e greu acum, iar altuia i-a fost greu ieri sau îi va fi mâine, iar astazi îi îngaduie Domnul sa se odihneasca. De ce te uiti la ceasuri si la zile? Priveste întreaga viata, de la început pâna la sfârsit, si vei vedea ca tuturor le este greu, chiar foarte greu. Gaseste pe unul care sa jubileze de bucurie întreaga viata! Pâna si regii, adesea nu dorm noptile din pricina greutatii ce le apasa inima. Ti-e greu acum, dar înainte n-ai avut parte de zile de bucurie?! Dumnezeu îti va mai da si vei vedea si alte zile de bucurie. Rabda, deci! Cerul se va lumina si deasupra ta. În viata este ca în natura, sunt ba zile întunecoase, ba zile senine. S-a întâmplat vreodata ca un nor de furtuna sa nu treaca?! Si este cineva pe lume care sa creada ca nu va trece? Gândeste si tu la fel despre supararea ta, si te vei mângâia de buna nadajduire. Îti este greu. Dar este, oare, aceasta o întâmplare fara motiv? Pleaca-ti cât de cât capul si adu-ti aminte ca exista Dumnezeu, care Se îngrijeste de tine ca un parinte si nu te scapa din ochi. De te-a ajuns nenorocirea, nu s-a întâmplat decât cu îngaduinta si cu voia Lui. Nimeni altul decât El ti-a trimis-o. Iar El stie foarte bine ce, cui si când sa-i trimita, si când trimite, trimite spre binele aceluia care primeste suferinta. Asadar, uita-te în jurul tau si vei vedea, în nenorocirea care te-a ajuns, planul cel bun al lui Dumnezeu pentru tine. Dumnezeu vrea sa-ti curete vreun pacat sau sa te îndeparteze de vreo treaba pacatoasa sau, printr-un necaz mai mic, sa te fereasca de un altul mai mare, ori vrea sa-ti dea ocazia sa-ti arati rabdarea si credinta în El, pentru ca apoi sa-Si arate în tine slava milostivirii Sale. Desigur ca ceva dintre acestea ti se potriveste. Cauta deci ceea ce ti se potriveste si oblojeste-ti cu aceea rana, asa cum folosesti un plasture, si se va racori arsura ei. De altfel, daca nu vei vedea clar ce anume vrea sa-ti daruiasca Domnul prin nenorocirea care te-a ajuns, pune-ti în inima credinta generala si neiscoditoare ca tot ce vine de la Domnul este spre binele nostru, si tâlcuieste-i sufletului tulburat: asa a binevoit Dumnezeu. Rabda! Pe cine pedepseste Dumnezeu, acela-I este ca un fiu!
Mai bine opreste-ti privirea la starea ta morala si la starea din vesnicie care îi corespunde. Daca esti pacatos, cum esti de altfel, bucura-te ca a venit focul napastei care-ti va arde pacatele. Tu privesti suferinta numai dinspre pamânt. Dar muta-te cu gândul la cealalta viata. Treci de partea Judecatii. Priveste focul cel vesnic, pregatit pentru pacatele noastre. Si, de acolo, priveste-ti suferinta. Daca acolo vei fi osândit, câte necazuri nu ti-ai dori sa fi suportat aici, numai ca sa nu fi cazut sub acea osândire?! Spune-ti în sinea ta: „Dupa pacatele mele îmi sunt trimise aceste lovituri” si multumeste-I Domnului ca bunatatea Lui te îndruma spre pocainta. Apoi, în loc sa te întristezi fara rost, afla care-ti este pacatul, pocaieste-te si nu mai pacatui. Când vei cugeta astfel, vei spune, desigur: „Înca este putin ceea ce am primit!”. Caci, dupa pacatele mele, mult mai rau merit. „Înca este putin ceea ce am primit!. Caci, dupa pacatele mele, mult mai rau merit”.
Asadar, indiferent de porti soarta amara a tuturor, ori suferintele si necazurile personale, rabda-le cu inima împacata, primindu-le cu recunostinta din mâinile Domnului, ca pe un leac împotriva pacatelor, ori ca pe o cheie care deschide usa în Împaratia Cereasca. Nu cârti, nu invidia pe altul si nu te lasa prada tânguirii zadarnice. Caci asa se întâmpla în nenorocire: unul începe sa se tânguiasca si sa cârteasca, altul se pierde de tot cu firea si cade în deznadejde, iar altul se cufunda în necazul sau si doar sufera, fara a se misca cu mintea si fara sa-si înalte suferinta inimii spre Dumnezeu. Toti acestia nu se folosesc cum se cuvine de crucile care le sunt trimise si pierd, astfel, momentul prielnic si ziua mântuirii.
Domnul le da în mâini conlucrarea mântuirii, iar ei o resping. I-a ajuns necazul si suferinta. Oricum, îti porti deja crucea. Fa, asadar, ca aceasta purtare sa-ti fie spre mântuire, iar nu spre pierzanie. Pentru aceasta nu trebuie sa muti muntii din loc, ci sa aduci o mica schimbare în miscarea gândurilor si în starile inimii tale. Desteapta-ti recunostinta, smereste-te sub mâna puternica, pocaieste-te, îndrepteaza-ti viata. Daca te-a parasit credinta în pronia lui Dumnezeu, readu-ti-o în suflet si vei saruta dreapta lui Dumnezeu. Daca ti-ai pierdut simtul legaturii cu propriile pacate, ascute-ti ochiul constiintei si le vei vedea, îti vei plati pacatul si vei umezi uscaciunea necazului cu lacrimile pocaintei. Daca ai uitat ca amarul soartei pamântesti rascumpara si mai amarnica soarta vesnica, viaza-ti în minte acest gând si, cu inima împacata îti vei dori suferinte, pentru ca, pentru micile suferinte de aici, sa te întâmpine acolo milostivirea vesnica a Domnului. Este mult, oare? Este greu? Dar, în acelasi timp, aceste gânduri si sentimente sunt legaturile care leaga crucea noastra de Crucea lui Hristos, din care se revarsa pentru noi puteri mântuitoare. Fara acestea, crucea ramâne tot în spatele nostru si ne apasa, dar nu are putere mântuitoare, fiind despartita de Crucea lui Hristos. Atunci nu mai suntem purtatorii de cruce care se mântuiesc si nu ne mai putem lauda în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos. […]
Dintre cele trei feluri de cruci, v-am vorbit câte ceva despre primul, despre crucile din afara: suferintele, nenorocirile si lipsurile. Acum va voi spune câte ceva despre cel de-al doilea fel, crucile launtrice. Pe acestea le întâlnim în timpul luptei cu patimile si cu poftele. Spune Sfântul Apostol: „Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rastignit trupul împreuna cu patimile si cu poftele” (Gal. 5,24). Si l-au rastignit? Asadar, este vorba de o cruce pe care si-au rastignit aceste patimi si pofte. Care este crucea aceasta? Este lupta cu ele. A rastigni patimile înseamna a le face neputincioase, a le strivi, a le dezradacina. De va înfrânge omul vreo patima de câteva ori, o va face neputincioasa; de o va mai înfrânge de câteva ori, o va strivi; daca înca o va înfrânge atunci o va dezradacina cu totul, cu ajutorul lui Dumnezeu. Si fiindca aceasta lupta este anevoioasa, amara si dureroasa, ea este cu adevarat o cruce împlântata înlauntrul nostru. Cel ce lupta cu patimile, uneori parca are mâinile tintuite, parca i se pune pe frunte cununa de spini, inima îi este strapunsa de vie. Atât este de greu si de dureros. Fara osteneala si fara durere nu se poate, pentru ca patimile, desi, venind din afara, ne sunt straine, asa de tare s-au lipit de trupul si de sufletul nostru, încât au patruns cu radacinile în toate madularele sufletesti si în toate puterile noastre. Daca te vei apuca sa le dezradacinezi, doare. Doare, dar este mântuitor si aceasta izbavire nu se obtine altfel decât prin durere. […] Care patima nu este dureroasa ? Mânia arde, invidia usuca, pofta trupeasca vlaguieste, zgârcenia nu te lasa sa manânci si sa dormi, mândria jignita roade ucigator inima; si orice alta patima, ura, suspiciunea, gâlceava, dorinta de a fi pe placul oamenilor, atractia pentru anumite lucruri si persoane, ne pricinuieste fiecare, suferinta ei astfel încât a trai în patimi este acelasi lucru cu a merge descult pe lame de cutit sau pe carbuni aprinsi, sau a fi în situatia omului caruia serpii îi învenineaza sângele. Si iarasi, cine nu este lipsit de patimi? Toata lumea le are. Câta vreme exista mândrie, exista toate patimile, caci aceasta este mama patimilor si nu umbla fara fiicele ei. Dar ca nu fiecare le are pe toate în aceeasi masura: la unul precumpaneste una, la altul alta, care le da tonul celorlalte. Iar daca fiecare are patimi, înseamna ca se si chinuieste din pricina lor. Fiecare este chinuit si rastignit de patimi, însa nu spre mântuire, ci spre pierzanie. Astfel, purtând patimile, te sfâsii cu ele si pieri. Nu este oare mai bine sa-ti produci singur suferinta înlauntrul tau, tot din pricina patimilor, însa nu spre pierzanie, ci spre mântuire ? Este de ajuns sa schimbi directia cutitului si în loc sa te tai pe tine cu el, spre satisfactia patimilor, sa tai cu el patimile, pornind la lupta cu ele si împotrivindu-te lor în toate. Si aici va fi durere si suferinta a inimii, dar durerea va fi tamaduitoare, va fi imediat urmata de o linistire îmbucuratoare, asa cum se întâmpla când rana este acoperita cu un plasture tamaduitor. Daca te supara, de pilda, cineva, este greu sa-ti depasesti mânia si nu-ti place; daca o biruiesti, te linistesti, dar daca îi dai satisfactie, multa vreme te vei framânta. De a fost cineva jignit, greu îi este sa se biruiasca pe sine si sa ierte; daca iarta, pace dobândeste, iar de se razbuna, nu va avea liniste. Daca s-a aprins o pasiune, greu este de stins; de o stingi, vei vedea lumina lui Dumnezeu, iar de nu, vei umbla ca ucis. Asa stau lucrurile cu orice patima. Si patima te chinuieste, dar si lupta cu ea îti pricinuieste suferinta. Însa prima te ucide, iar a doua te vindeca si te izbaveste. Oricarui patimas trebuie sa i se spuna: „Mori pe crucea patimilor tale! Rupe aceasta cruce construieste-ti o alta: crucea luptei cu ele. Si îti va fi rastignirea pe aceasta cruce spre mântuire!”. Toate acestea sunt limpezi ca lumina zilei, si alegerea ar trebui sa fie foarte usoara. Totusi, faptele nu o îndreptatesc întotdeauna.
Trebuie sa ne miram de orbirea noastra. Sufera unul de câte o patima, dar tot îi da apa la moara. Vede ca, dându-i satisfactie, îsi face din ce în ce mai rau, dar tot nu se lasa. Avem o dusmanie inexplicabila fata de noi însine! Altul chiar se pregateste de lupta cu patima, dar imediat ce patima se trezeste cu cererile ei, o urmeaza numai decât. Iar porneste si iar îi cedeaza. Face de câteva ori asa, si rezultatul este acelasi. Suferim de o inexplicabila vlaguire a puterii morale! În ce constau amagirea si înselarea? În faptul ca patima, prin satisfacerea ei, promite o gramada de placeri, iar lupta cu ea nu promite nimic. Dar de câte ori nu s-a verificat, oare, ca satisfacerea patimii aduce nu fericire si liniste, ci chin si întristare? Ea promite multe, dar nu da nimic; iar lupta nu promite nimic, dar da totul. Daca nu ai trait aceasta experienta, traieste-o si vei vedea. Dar aici este nenorocirea noastra, ca nu ne hotarâm s-o traim. Motivul ar fi ca ne este mila de noi însine. Auto-compatimirea este cel mai lingusitor tradator si cel mai mare dusman al nostru, este primul plod al mândrei. Ne este mila de noi însine si ne ucidem cu mâna noastra. Credem ca ne facem bine, dar ne facem rau; si cu cât mai rau ne facem, cu atât mai mult vrem sa ne facem rau. Astfel, raul creste si ne apropie de pieirea finala. Sa ne însufletim, asadar, fratilor, si sa ne urcam cu curaj pe crucea rastignirii de sine, prin rastignirea si dezradacinarea patimilor si a poftelor. Sa respingem mila de noi însine si sa încalzim râvna trudirii de sine. Sa avem o inima de doctor, care si celor pe care-i iubeste, si celor de vaza, la nevoie, le administreaza taieturi si arsuri dureroase. Nu va voi indica metoda si întreaga desfasurare a luptei. Apucati-va de treaba, si ea va va arata singura si va va învata totul.[…]
Ne-a mai ramas sa lamurim cel de-al treilea fel al crucii mântuitoare pentru noi, crucea predarii de sine în voia lui Dumnezeu. Va voi spune si despre ea vreo doua vorbe, pentru ca învatatura întreaga îmi depaseste puterile. Pe aceasta cruce se ridica crestinii cei mai desavârsiti. Ei sunt cei ce o cunosc si ar putea vorbi limpede despre ea, pe larg si cu putere. Cum ar putea altii sa vorbeasca asa? Dar nu se poate sa o trecem cu vederea, ca nu cumva cineva dintre voi, biruind vreo doua patimi si linistindu-se cât de cât de framântarea lor dinauntru, sa creada ca a facut deja tot ce trebuie si se asteapta de la crestini. Nu, nici în aceasta situatie nu a facut înca totul. Chiar si cel ce s-a curatat pe deplin de patimi nu a facut înca cea mai importanta fapta crestina, ci doar s-a pregatit pentru ea. Daca te-ai curatat de patimi, preda-te, curat, ca jertfa curata si neprihanita lui Dumnezeu, caci numai o astfel de jertfa I se cuvine Neprihanitului.[…]
Aceasta este culmea desavârsirii crestine, la care este omul în stare sa ajunga. Ea este începutul starii viitoare, de dupa înviere, când Dumnezeu va fi prezent pe de-a-ntregul în toti. De aceea, toti cei ce s-au învrednicit sa atinga aceasta stare se pun adesea în contradictie cu toate rânduielile vietii pamântesti si ori sufera prigoane si chinuri, ori devin si sunt considerati nebuni întru Hristos, ori se retrag în pustie. Dar cu toate aceste aspecte ale vietii lor exterioare, launtrul lor este unul: sunt uniti cu Dumnezeu, traind în inima numai cu Dumnezeu.[…]
Nu mai am nimic sa va spun despre aceasta. Si pe acestea vi le-am spus numai ca sa va sugerez unde se afla sfârsitul, unde trebuie sa fim si sa ajungem si pentru ca, stiind, sa întelegeti cu totii ca, orice ati avea sau ati face bun, sa-l socotiti drept nimic, daca nu ati ajuns pâna la aceasta înaltime a vietii duhovnicesti care ne-a fost menita si care este asteptata de la noi. Multi cred ca viata crestina este la fel ca si alte feluri de a trai; nu este asa. Ea începe prin pocainta, se continua prin lupta cu patimile si se încheie prin rastignirea împreuna cu Hristos a omului launtric curatit de patimi si prin cufundarea în Dumnezeu. „Ati murit, spune Apostolul, si viata voastra este ascunsa cu Hristos întru Dumnezeu” (Col. 3,3). Aici, totul se savârseste înlauntru, este nevazut pentru ochii oamenilor, fiind cunoscut doar constiintei si lui Dumnezeu. Cele din afara sunt aici nimic. Desigur ca ele sunt un ambalaj cuviincios, dar nu sunt un martor hotarâtor si cu atât mai putin, nu le nasc pe cele dinauntru. Atât de adesea, comportamentul exterior cuviincios nu este decât superbul ambalaj al unui mormânt plin de oase!
Stiind acestea, sa stam, fratilor, pe Golgota, în fata crucilor, si sa începem sa ne masuram cu ele si pe ele cu noi, fiecaruia care i se potriveste. Simon Cirineul, cel ce a purtat Crucea Domnului, este modelul acelor purtatori de cruce care sufera necazuri si privatiuni exterioare. Tocmai v-am spus înainte pe cine reprezinta tâlharul cel întelept rastignit, si pe cine, Domnul pe Cruce: primul, pe cel ce se lupta cu patimile, iar Domnul, pe barbatii desavârsiti, rastigniti prin predarea în voia lui Dumnezeu. Dar crucea tâlharului celui rau pe cine reprezinta? Pe aceia care lucreaza patimilor. Patimile îi chinuiesc, îi sfâsie, îi rastignesc de moarte, nedându-le nici o bucurie si nici un fel de speranta. Dupa aceste semnalmente, masoara-te cu fiecare dintre aceste cruci si, dupa ele, afla cine esti: Simon Cirineul, tâlharul cel întelept sau cel ce Îl imita pe Domnul Hristos, sau tâlharul cel rau, din pricina patimilor ce te consuma?
Asa cum te vei gasi, asa sa-ti astepti sfârsitul. Voi adauga numai: scoateti-va afara din minte cum ca am putea, pe calea unei vieti tihnite, sa devenim cei ce se cuvine sa fim întru Hristos! La crestinii adevarati, daca au câte o mângâiere, aceasta este cu totul întâmplatoare; trasatura cea mai definitorie a vietii lor o formeaza suferintele si durerile, launtrice si din afara, de voie si de nevoie. Prin multe suferinte se cuvine sa intram în Împaratie, inclusiv în cea launtrica. Primul, pas facut aici, frângerea voii dinspre rau înspre bine, alcatuind inima pocaintei, se reflecta într-o durere de moarte pricinuita ranei produse de frângerea voii, care va sângera, apoi, pe toata perioada luptei cu patimile si care se va închide abia dupa dobândirea neprihanirii, care îl ridica pe crestin pe crucea împreuna-rastignirii cu Hristos, în voia lui Dumnezeu. Totul este suferinta, durere, strâmtorare. Putem spune ca tihna este semnul drumului gresit, iar suferinta, cel al drumului drept.
Cugetând la aceasta, bucurati-va, purtatori ai crucii! Iar voua ce va pasa, cei se stati în tihna si în mângâieri? Cuvântul lui Avraam catre cel bogat este în pilda despre Lazar si bogatul nemilostiv. Aici va mângâiati, iar altii sufera pentru Hristos si pentru sfânta Sa Lege; iar în cealalta lume va fi invers: cei ce au mers pe drumul crucii se vor mângâia, iar cei ce s-au mângâiat vor suferi. Voi spuneti, de obicei: „Ce, nu avem voie nici macar sa ne distram sau sa ne permitem vreo placere?”. Faceti întâi ce este mai important, iar apoi permiteti-va si aceasta. Unii n-au alte treburi decât: azi sa mearga la un bal, mâine la teatru, poimâine la plimbari, apoi la lecturi si la conversatii mondene si la fel de fel de alte distractii, trecând de la unele placeri la altele. Iar la ce este mai important, la cum sa ajunga ceea ce trebuie sa fie fiecare crestin, nici nu se gândesc. Ce fel de roade sa astepti de la o astfel de viata? Credeti ca raportarea noastra launtrica la Dumnezeu, prin Hristos, va creste de la sine, indiferent de aceste neorânduieli din afara?! Cum sa creasca? Arde oare lumânarea în vânt? Se plineste, oare, viata de la otrava? Nu. Daca vrei sa-ti fie bine, lasa mângâierile, porneste pe drumul crucii si al pocaintei, mistuieste-te în focul rastignirii de sine, caleste-te în lacrimile frângerii inimii si vei deveni aur sau argint sau piatra pretioasa si, la timpul potrivit, vei fi luat de Stapânul ceresc pentru înfrumusetarea prealuminoaselor si prealinistitelor Sale lacasuri.[…]
si link-ul http://mantuire.50webs.com/tz_purtarea_crucii.html
io mi-am cumparat de la biserica carticica exact cu ce am postat mai sus , mi-a placut atat de mult , incat eram hotarat sa copiez si pt voi , apoi m-am gandit sa vad daca gasesc pe net .. si surpriza
livsy, aici sunt insa cu multaaaa treaba , si nu am mai avut vreme de nimik
am sa revin cu amanunte despre Alexia
Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim
Albert Einstein
Multumita lui Dumnezeu si voua Alex traieste www.alexiatoma.ro
MaraAnisia spune:
Buna dimineata, dragutelor,
Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului sa ne protejeze pe toate si sa ne lumineze calea spre minunile noastre mult dorite.
Georgia, ceea ce ai scris tu este exact raspunsul la framantarile actuale ale sufletului meu:
„Dar de ce mie mi s-a dat mai mult, iar altuia mai putin ?” vei spune. „De ce pe mine ma strâmtoreaza necazurile, iar altuia îi merge bine aproape în toate? De ce eu ma frâng de durere, iar altul se mângâie? Daca aceasta este soarta tuturor macar sa se împarta în mod egal fiecaruia, fara exceptii”.
iti multumesc tare mult pentru ceea ce ai postat aici, am fost din nou pe aceeasi lungime de unda . citind acele randuri sunt convinsa ca o sa ne fie bine in curand, sufletele noastre se vor mangaia cu minunea mult asteptata.
Alrak, esti o draguta,abia astept rezultatul tau de astazi. sa fie bine. si nu uita "tot ce vine de la Domnul este spre binele nostru"
Ellenni - Dumnezeu sa o ierte pe bunica ta Veronica si tie sa iti dea multa putere pentru tulburarile din sufletul si viata ta
vvvvv, , imi place ca te simt mai linistita. Doamne ajuta in continuare.
Caciantoni , multumesc tare mult pentru ceea ce faci zilnic pentru noi. tu ce mai faci? esti bine? ce face socrul tau? si de la tine astept marea veste si ma rog sa te rasplateasca Maica Domnului, draga prietena
Livsy, multumesc si tie pentru Psalmii de zi cu zi. numai bine in tot ceea ce faci
Deeva , te astept cu noutati.
Cleo, daca ne citesti, iti transmit cele mai frumoase ganduri
Jujuka , si eu ma intreb ce mai face oanka, chiar am vazut ca scrie la odiseea ei, poate isi mai arunca un ochi si pe la noi, poate nu ne-a uitat.
de asemenea, ma intreb din nou ce face Lauraa - draguta noastra mamica. sper ca e bine si ii doresc numai bine si multa fericire.
danutza2783, bine ai venit , sa te ajute Maica Domnului in noul drum pe care ai pornit cu sotul tau. din experienta personala iti pot spune ca parintii se vor schimba cand se vor convinge ca tu esti atat de fericita cu sotul.
anita75 , ce mai faci, draguta?
mada23 si magdita, doua suflete deosebite
cora79 , rabdare, putere si curaj
despre Cami_antonia pot sa va spun ca inca lucreaza la teza ei, se pare ca saptamana asta o preda si apoi ne va vizita mai des.
va doresc o zi minunata si ne vedem diseara la 21:00 la ACATISTUL SFANTULUI ACOPERAMANT AL MAICII DOMNULUI
Mara
Cu Dumnezeu in gand
http://lt1f.lilypie.com/6Xgsp3.png
danutza2783 spune:
Buna dimineata tuturor
Sa aveti o zi buna azi si sa dea Dumnezeu si Prea Sfanta Fecioara Maria sa ni se indeplineasca tuturor dorinta.
Doamne Ajuta!
Zambeste, maine va fi mai rau!