oare ce e asta?

Mi-a luat destul timp sa ma decid sa scriu aici de teama,insa ieri am avut o discutie cu sotul meu care m-a bagat in ceata.
M-am hotarat sa ii spun sotului meu ca am nevoie de un pic mai multa atentie din partea lui si ca di cand in cand mi-ar placea sa imi arate ca ii pasa,ca inca mai tine la mine ca imi lipseste apropierea lui nu numai cand vine seara pentru o partida de amor.
Noi dormim separati,el in sufragerie,eu cu cel mic in dormitor pana reamenajam camera copilului.Nu dorm cu el pe canapea pentru ca lui ii este cald,nu are loc si zice ca nu doarme bine.
L-am intrebat..."Tie chiar nu iti pasa ca am ajuns sa vorbim doar de copil,ce facem in ziua x si cam atat?Nu iti pasa daca la un moment dat eu ma duc cu tot cu copil la etaj si dorm si ne intalnim dimineata la cafea?"Raspunsul lui m-a dat gata..."Uite de ce ii arde ei...iubire.La cata treaba ai aici in gospodarie mai ai timp sa o iei razna si sa te gandesti la prostii?!Si daca o sa dormim separati...ce?Iubire a fost la inceput ,acum trebuie sa ne gandim la copil,la ce avem de facut ca vine iarna.Lasa prostiile astea.Eu nu stiu cum sa mai fac sa fie bine,sa avem ce manca si sa aiba Andrei tot ce ii trebuie si ei ii trebuie alint,dovezi de dragoste."
Eu aici unde stam nu am pe nimeni,nu vorbesc decat cu mama la tel si daca mai vin turisti.El si-a facut amici ca e barbat si e altfel.daca se plistiseste ia barca si pleaca la pescuit,se duce la vreun baiat intr-o fuga si mai discuta una alta,dar eu sunt prinsa de casa si curte,copil si atat.Andrei e mic si nu mai pot zburda ca inainte.
Mi s-a oferit iar un post la scoala din sat.Eram incantata ca nu mai stau inchisa,ies din rutina si as primi si ceva bani.Nu a fost de acord ca nu a vrut sa stea cateva ore dimineata cu copilul.Eu fac tot in casa.De dimineata pana seara nimic altceva decat rufe,bucatarie,copil,curte...si asta zi de zi.
Oricine ma intreaba zic ca sunt fericita,ca imi este bine si nimeni nu stie ce simt de fapt uneori.
Va rog daca credeti ca exagerez nu aruncati cu pietre ca aici am scris mai mult sa ma descarc si mi-a luat timp sa ma hotarasc sa fac asta de teama ca voi fi judecata aspru.


mami de andrei 08 MAI 2008
http://shoarece.blogspot.com/

MElise spune:

Nu ai de ce sa fii judecata. Sotul tau ar trebui sa fie cel care sa inteleaga ca o femeie, mai ales o tanara mamica, are nevoie de multa afectiune ca sa poata face fata schimbarilor. E curios cum de el nu vede faptul ca tu robotesti de dimineata pana seara si nu stie sa aprecieze ceea ce faci. E si mai curios ca poate sa rosteasca replici gen "Iubire a fost la inceput..." Poate ca e doar panicat din cauza problemelor materiale si asta il face sa fie mai dur...

MElise

felicici spune:

Oare ce e asta?...Asta este viata ta!

Tu si sotul tau sunteti compatibili, casnicia voasta are sanse sa dureze pana cand 'moartea va va desparti'. Aveti amandoi niste conceptii formate probabil din educatie, daca la subiectul deschis ieri spuneam ca gelozia si alcoolismul sunt probleme ce se trateaza la psiholog, voi doi luati individual nu aveti probleme, nu puteti fi nici 'tratati' nici judecati. Femeia cu barbatul gelos si alcoolic se simte iubita. Tu nu te simti iubita. Nici intr-un caz nici in celalalt nu are importanta 'de ce?'. Cineva spunea ca dragostea nu ar trebui sa raneasca. Durerea provocata de iubire iti da motivatia sa lupti, durerea provocata de indiferenta te priponeste in loc.

Care sunt conceptiile tale care ma fac sa cred ca sunteti compatibili? "El si-a facut amici ca e barbat si e altfel." "Eram incantata...El nu a fost deacord...". Conceptiile lui?..."Iubire a fost, acum vezi-ti de gospodarie." Din pacate asa ati fost educati, asa v-ati autoeducat.

Cand un om este lovit de depresie unele dintre cele mai de pret lucruri pe care le pierde sunt hobby-urile si prietenii. Tu nu ai avea ce pierde. Nu te judec dar imi pare rau. Eu stiu ce as face in locul tau profitand de faptul ca barbatii in general intuiesc si simt mai greu ceea ce nu vad cu ochii lor, daca in plus mai sunt si indiferenti devine si mai simplu. Insa sunt convinsa ca nu ai fost crescuta asa, deci nu pot nici macar sa sugerez ca ai putea face acelasi lucru. De plecat nu as pleca, nu as vrea ca baiatul meu sa isi piarda tatal pentru dorinta mea de a fi iubita.




Lorena(19.12.2007)

Rufus spune:

Tot ce-ti pot spune este ca nu ai, din ce spui aici, nici un motiv de judecata...nici aspru, nici altfel. Nu stiu care-i motivul pentru care sotul tau a uitat de dragoste (daca a avut-o vreodata), adica nu-mi dau cu parerea care-s motivele si de partea cui e vreo vina...dar te asigur ca, in viata reala (nu ideala) sotii se iubesc si dupa ce fac copii, si la bine, si la greu, si iarna si vara.
Din putinul pe care-l dezvalui, am sa-ti spun doar o idee a sotiei mele care nu accepta sa doarma separat de mine, indiferent de circumstante. Cica asta-i inceputul separarii...o fi asa, n-o fi asa, zic si eu...
Eu m-as duce la scoala, si as gasi pe altcineva sa stea cu pruncul...si daca nu-mi iese nimic la bani. Putin mnai multa indrazneala. Munca ta casnica pentru familie este cel putin la fel de pretioasa ca a lui, in campul muncii.
Daca ai vrut doar sa te descarci, ei bine, nu superi pe nimeni.
Daca ai vrut sa vezi daca ar trebui sa fii fericita cu un asa sot, atunci afla ca se poate si altfel...trebuie doar sa-i arati ce conteaza in viata.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

SufletDInger spune:

Cred ca trebuie sa accepti postul la scoala. Mai faci si altceva decat roboteala prin casa.

www.Satmarean-Alexiss.piczo.com

http://b1.lilypie.com/3q8rm7.png

Mindy spune:

Moruna, nu exagerezi, te inteleg. Eu cred ca esti usor deprimata. E singuratatea, faptul ca faci acelasi lucru zilnic - o munca care nici nu se vede dar iti ocupa tot timpul si stoarce de toata energia.
Munca de parinte cand nu ai full time help e extrem de grea. Am inteles ca nu ai nici un ajutor - am dedus asta cand ai zis ca vorbesti cu mama ta la telefon. Esti prea mult timp doar tu cu copilul, fara pauze, fara timp pentru tine sau doar voi doi.
Sotul absent din peisaj, crezand ca e datoria ta sa te ocupi doar tu de casa si copil. El crede ca responsabilitatea lui financiara e mai grea decat tot ce faci tu.
Si de aici oboseala ta, poate depresie, stari de iritabilitate si lipsa de intimitate intre voi.
Vorbele lui, faptul cum se exprima cred ca vin din educatia lui, din anturajul lui, probabil ca asa vorbea si tatal lui cand locuia in casa parintilor.
Solutii:
- nu lasa lucrurile asa, spune-i ca te-au iritat vorbele lui, sa nu mai vorbeasca niciodata asa si sa incerce sa te inteleaga, asa cum tu incerci sa il intelegi pe el.
- implica-l si pe el in munca in casa. Nu e corect sa faci tu totul.
- el iasa doar el cu copilul? nu pentru a-ti da tie o pauza, dar un copil trebuie sa petreaca si timp doar cu tatal, sa se stabileasca o legatura frumoasa intre ei.
- daca nu aveti unde sa lasati copilul pentru a iesi singuri, incearca sa faci tu un program doar pentru voi doi. Pui copilul la nani mai repede si aranjezi o atmosfera de vizionat un film sau stat la un vin si depanat povesti impreuna. Stiu ca ai vrea sa vina initiativa de la el dar dupa cum il vad nu prea vad mari sanse.
Dar tu spune-i pasul, spune-i ca nu esti fericita acum si cautati impreuna solutii de mai bine. Daca el nu are grija de tine si nu iti ofera iubire s-ar putea sa o faca altcineva in locul lui...

Mindy spune:

asa zic si eu. Eu cand m-am carabanit in alta camera (refugiu din cauza sforaielilor), mi-a fost tare greu sa ma intorc inapoi. Si sa nu mai pun la socoteala faptul ca imi placea singura, imi venea si sa imi fac o camera feminina, cu haine de pat roz :) probabil camera care nu am avut-o cand am fost mica, fiind multi frati.

De acord cu jobul part time la scoala...Moruna, insista pt jobul ala.. orice activitate extra-casa, o sa iti incarce bateriile si face bine la moral.

moruna spune:

va multumesc pentru raspunsuri.
jobul ala s-a dus...s-a dus.
faza e ca amandoi suntem intr-un fel casnici ca ne ocupam impreuna de casa de vacanta unde primim turisti.
cred ca rufus ai prins foarte bine ideea si mai degraba decat sa ma descarc am vrut sa aflu daca asa sunt toate casniciile ca eu nu am de unde sa stiu ca am trait doar cu mama.
nu vreau povesti...nu vreau buchete imense de trandafiri.vreau din cand in cand sa imi zica sa iau o pauza si sa se ocupe el de copil sau de casa.zilele trecute dupa lungi negocieri a stat cu copilul ca eu sa pot face treaba si mancare.la un moment dat imi zice sa ies sa iau o pauza ca oi fi obosita.eu ies incantata si descopar de fapt motivul...trebuia sa il iau pe Andrei ca voia sa se duca pana la vecin sa ii zica ceva.
ce ma doare cel mai rau e ca nici macar sa ma ingrijesc nu mai pot ca inainte si pana si pentru ca sa fac o baie mai lunga trebuie sa negociez,sa ma enervez ca il lasa pe andrei sa tipe.de facut unghii si alte de astea nici nu mai vorbesc...aproape ca nici nu am curaj sa ii cer sa stea cu cel mic ca sa fac eu asta,iar seara sunt terminata dupa ce fac curat intr-o casa cu doua etaje,fac mancare,am grija de copil si daca mai am si turisti vai de mine.Apoi urmeaza noaptea cand andrei se trezeste de vreo 3 4 ori.cred ca daca ar avea ziua 50 de ore tot nu mi-ar ajunge.


mami de andrei 08 MAI 2008
http://shoarece.blogspot.com/

anyella spune:

Ce inceput de separare cu dormitul separat? Pai daca la al meu in dormitor e gradina zoologica noaptea (sforaie ,nu poate dormi decit cu tv deschis ,destul de tare...daca il opresc ,sau macar sonorul,se trezeste) cum sa dormim impreuna?

Eu dorm putin si profund.Daca somnul acela,de citeva ore,nu il am ,nu functionez cum trebuie.Si ma simt confortabil in dormitorul meu,cu tv-ul pe care nu il deschid decit rar ,citind o carte ,sau macar o pagina.Asta e intimitatea mea ,doar a mea.Acolo sint doar eu si cu mine.

Si nu ne-a afectat viata de cuplu.Si nu ne-am separat.Atita tot ca ne respectam "tabieturile",daca se pot numi asa.

anyella spune:

Moruna ,ati stabilit dinainte ca veti face sacrificii amindoi pentru a va asigura viitorul,al vostru si al copilului?

Daca da,atunci ai rabdare.Pentru voi munciti.Numai cumpani ce face unul,ce face celalalt.Rezultatele conteaza.Stiu ca e greu.Nimic nu e usor (((:.

Voi trebuie sa faceti o afacere profitabila,unde sa va ramina un cistig.Daca sinteti la inceput,cistigul se va lasa un pic asteptat.Atunci,vei vedea ca va bine.Copilul se va mari,tu iti vei permite ajutor...vor aparea si prietenii . Doar sa fie afacerea profitabila.

Nu sint sotul tau,jur :)

Hakimela spune:

Trebuie sa ii dau dreptate... nevestei lui Rufus Desi nu e prezenta in discutie, eu ii dau dreptate. Nu consider ca dormitul separat e normal. OK, sunt situatii cand omul sforaie ca o gradina zoologica, sunt situatii cand omul e bolnav si tuseste toata noaptea... Dar nu e cazul aici. Cred ca dormitul asta separat inseamna altceva si nu duce la nimic bun. E, cum a zis si sotia lui Rufus (pe care o salut virtual) un inceput de sfarsit. Asa mi se pare mie, poate ma insel... Oricum, e o distantare emotionala: nu mai simt nevoia sa te ating, nu imi pasa daca esti aici sau nu, eu sunt eu si mi-e bine cu mine, tu nu ai ce cauta in spatiul meu. Dar, repet, poate gresesc. Si, daca da, imi cer scuze.