Dumnezeu atotstiutor si liberul arbitru
Raspunsuri - Pagina 20
conchita spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui fdoina conchita, esti de groaza :D] da'sa stii ca nu vad nimic rau in modalitatea ta de a citi Scriptura (afara doar daca esti sigura de intelegerea ta); uneori, asta e felul in care Dumnezeu chiar ne vorbeste, numai ca tot timpul trebuie sa fim constienti ca poa'sa ne vorbeasca altcineva  sa nu ma uiti si pe mine cu o bucatica din vitelul ala :) |
nu te uit, dar eu sunt pe cale sa devin cam vegetariana, mi-e ca o sa fac mofturi si o sa cer peste sau salata. :-))
daca as fi fost sigura, nu m-as mai fi ratacit atata.
cum stii daca ne vorbeste "altcineva"? ca asta e supliciul cel mai mare...
denizel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui conchita cum stii daca ne vorbeste "altcineva"? ca asta e supliciul cel mai mare... nimic |
Am jurat pe rosu ca nu-ti mai adresez vreun cuvant
, dar nu ma lasa inima sa stiu ceva :D (care iti poate folosi) si sa nu-ti spun 
.In primul rand, nu inteleg cum un om care iubeste lectura nu poate citi macar o data in viata o carte care nu are mai mult de 1300 de pagini. Nu-s 1300 de volume, is 1300 de pagini, ce boala....
Si, si daca ar fi 1300 de volume, daca m-ar interesa atat de mult sa inteleg ceva si daca de ceva-ul ala pe care am sansa sa-l inteleg (citind) depinde viata mea pana la urma, as face ce-as face si mi-as sacrifica ani din viata ca sa le citesc pe toate, rand cu rand.
Nu ai cum sa extragi esenta unei carti decat citind-o de la cap la coada, nu?
Si, iar ma leg de tine, si putin imi pasa daca te superi pe mine: pentru cineva care pricepe fara probleme ce e cu vitrina aia cu copii macelariti din Spuma zilelor, mi se pare de neconceput neintelegerea unei chestii cu mult mai simple cum ar fi "pedeapsa" despre care se tot pomeneste in Biblie ("pedeapsa" despre care, daca am inteles io bine, de fapt, ai citit razlet si la intamplare si normal ca ti-ai insusit-o asa cum ti-ai insusit-o
). De unde stii cand iti vorbeste "altcineva"?
Iti vorbeste "altcineva" atunci cand iti rezulta ca Dumnezeu (Perfectiune, Bunatate, Lumina, Pace) e un personaj pe care simti nevoia sa-L diseci si asupra caruia ai fel si fel de dubii, un personaj in legatura cu insusirile caruia iti tot pui intrebari si un personaj care iti produce si alte sentimente in afara unei dulci stari de pace din care sa nu mai vrei sa iesi niciodata.
Nu puteai sa ma faci sa recunosc ca o situatie e imposibil de rezolvat si ca e fara sorti de izbanda, caci eram incontinuu in cautarea unei solutii si, de fapt, problema se punea daca eram un om optimist sau un om prea prost - Saul Bellow, Aventurile lui Augie March
freedelia spune:
Nu e chiar asa, ca atunci cand vrei sa aplici ce citesti in cartea aia in viata de de zi cu zi, apar multe semne de intrebare -- am inteles bine sau nu? asta zr trebui sa fac sau nu? Si aici e uneori greu de stiut cine iti vorbeste.
14+, John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006)
POZE
Elena spune:
Eu zic ca cea mai buna cale de a verifica cine iti vorbeste este dupa rezultat, dupa 'roade', cum ne zice si Domnul " pomul bun il cunosti dupa roade".
De exemplu citesti ceva din Biblie si intelegi ceva, un lucru nou, un atribut nou al lui Dumnezeu, sau o modalitate de a aplica credinta in viata ta. Cum se reflecta acea revelatie pe care ai avut-o despre Dumnezeu? te indeparteaza de El, te duce in disperare si deznadejde, sau te face sa iL iubesti si mai mult, sa vrei sa iL cunosti si mai bine, sa vrei sa te apropii si mai mult de EL? la fel cu aplicarea practica a credintei: fapta pe care o faci ca rezultat a ceea ce ai citit in Biblie te ajuta sa cresti in credinta, sa te sfintesti, sau din contra? de exemplu, cineva citeste in Biblie vorbele Domnului "Eu n-am venit sa aduc pace pe pamant, ci sabie"; daca omul ala, citind asta are 'revelatia' ca Dumnezeu este un dumnezeu crud si razboinic, daca in urma citirii, incepe sa se comporte cu ceilalti oameni care nu cred in Dumnezeu(sau care nu cred ca el), ca un razboinic, ca unul care 'manuieste sabia', e clar ca gandurile astea numai de la Dumnezeu nu sunt. Pentru ca omul a scos doar versetul din context, si nu a priceput ca Domnul prin asta spune ca a venit sa desparta 'cu sabia', adevarul de minciuna, binele de rau, puritatea de desfranarea, iar astea nu prea se pot desparti 'cu pace', pentru ca cel rau tine cu dintii de partea lui.
Sau alt exemplu: citesti "toate lucrurile lucreaza spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu". Daca 'revelatia' pe care o ai este "pai atunci pot sa insel, sa mint, sa fur' ca oricum 'toate lucrurile vor lucra spre binele meu daca cred in El', e clar ca nu de la Domnul au fost gandurile astea. Daca din contra, citind, gandul care iti vine te indeamna la mai multa rivna pentru Dumnezeu, ca sa ajungi in final sa iei 'cununa vietii', gandul acesta nu poate sa fie decat de la Domnul.
Deci, sa ne verificam 'roadele'!
Un verset sau un pasaj din Biblie poate fi interpretat in zeci de feluri, chiar si de preotii/pastorii din acelasi cult. Cine are dreptate? doar unul singur si toti ceilalti nu? eu cred ca pot avea dreptate mai multi, daca concluzia pe care ei o trag de-a lungul sau la sfarsitul predicii este una care ajuta omul sa-L cunoasca mai bine pe Dumnezeu, care il ajuta sa creasca in credinta si in ravna pentru Domnul, atunci nu are cum sa fie una gresita.
_
Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singura, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.
gaba-rema spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui conchita pentru ca pentru prima oara dupa enspe milenii s-au deschis lumii si au fost ajutati de americanii crestini, ca sa reducem de tot discutia la anecdotic. :-)) |
... si totusi, tu crezi ca Africa e la limita subzistentei pentru ca acolo se practica pe scara larga satanismul?
exemple mai sunt, sa-i lasam pe japonezi si pe "americanii crestini"
: de ce drept-credincioasa si prea-catolica Amrica Latina a înfruntat atâtea vremuri de restriste, de saracie, de instabilitate, lovituri militare, dictaturi etc...? | Citat: |
parerea mea [...] este ca diferenta intre estul ortodox si vestul catolic+protestant in materie de civilizatie si progres este data de exact asta, religie. si ca nu e intamplator faptul ca estul ortodox ramane traditional si reluctant la progres, in timp ce vestul european care-si "adapteaza" religiile in functie de vremuri e progresist si pe celelalte planuri. |
[size=1]parerea mea este exact inversa: crestinismul s-a modelat dupa conditiile diferite (istorice, geo-politice, militare, sociale...) din Rasarit si respectiv din Apus. Nu diferenta de confesiune a format oamenii diferit, ci oamenii au configurat religia în care traiau în functie de circumstantele în care traiau
fdoina spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui conchita cum stii daca ne vorbeste "altcineva"? ca asta e supliciul cel mai mare... |
raspunsul ortodox e ca nu poti singur...au fost oameni dumnezeiesti, asceti si rugatori care se faceau stalp de foc intre cer si pamant...si chiar ei, care vorbesu cu Dumnezeu fata catre fata, cand aveau o revelatie se indoiau...si mergeau la duhovnic si intrebau:o fi de la Dumnezeu sau de la cel rau
Elena spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui fdoina raspunsul ortodox e ca nu poti singur...au fost oameni dumnezeiesti, asceti si rugatori care se faceau stalp de foc intre cer si pamant...si chiar ei, care vorbesu cu Dumnezeu fata catre fata, cand aveau o revelatie se indoiau...si mergeau la duhovnic si intrebau:o fi de la Dumnezeu sau de la cel rau |
Asa este, este bine, este de preferat sa ai pe cineva mai crescut in credinta pe care sa intrebi, cu care sa te consulti, pentru ca uneori te poti insela singur.
Insa in cazul in care esti singur, izolat, nu ai pe nimeni in preajma care sa fie cu adevarat om a lui Dumnezeu, singura solutie la indemana este verificarea si raz-verificarea personala.
Dar te intreb eu, nu e posibil ca unii preoti, sau calugari, acesti 'oameni dumnezeiesti' de care zici, sa fie mai inaintati in credinta, mai plini de Duhul Sfant, decat duhovnicul personal? si atunci raspunsul pe care il primesc de la el sa fie tocmai pe dos?
(Mai am o rugaminte la tine
, daca nu iti este greu si ai la indemina, sa-mi dai cateva referinte din Sfintii Parinti unde se face referire ca Dumnezeu nu are simtul umorului. Sunt curioasa care sunt argumentele si pe ce se bazeaza cand afirma asta.)_
Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singura, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.
gaba-rema spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Elena ...cateva referinte din Sfintii Parinti unde se face referire ca Dumnezeu nu are simtul umorului. Sunt curioasa care sunt argumentele si pe ce se bazeaza cand afirma asta. |
Nu ma mir ca Sf.Parinti bizantini se sfadeau de mama focului despre sexul îngerilor, chiar si în momentele premergatoare cuceririi de catre Mahomed al II lea a Constantinopolelui.
ladyJ spune:
Elena, cum iti dai seama ca un om este ´´al lui Dumnezeu´´ sau nu? Adica plin de credinta pozitiva, de bunatate...asa cum imi imaginez eu ca trebuie sa fie.
Elena spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Elena, cum iti dai seama ca un om este ´´al lui Dumnezeu´´ sau nu? Adica plin de credinta pozitiva, de bunatate...asa cum imi imaginez eu ca trebuie sa fie. |
Pai, Lady, tot dupa acelasi principiu cu acela cu care te verifici pe tine insuti: dupa roade.
"Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune."
Dupa cum vorbeste, dupa cum se poarta, dupa fapte, iti poti da seama....e adevarat ca uneori te pot insela aparentele (fie omul si-a fabricat o 'masca' pe care o poarta atunci cand e cu altii, fie eu nu sunt destul de inaintat/a in credinta ca sa deosebesc binele de rau si impostura de veridic) , insa dupa un timp este imposibil sa nu iti dai seama ca ceva nu este in regula cu acea persoana.
_
Cred in soare chiar daca nu straluceste, cred in dragoste chiar daca sunt singura, cred in Dumnezeu chiar daca nu-mi raspunde.