Tzoncu si Veta. Si Gheoghitza!
Raspunsuri - Pagina 2
adlemi spune:
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Port in suflet Povestea unui Licurici!
Adlemi si 
Andrei(24.02.2004)
http://community.webshots.com/user/adlemi105
http://community.webshots.com/user/adlemi_airal
http://www.dropshots.com/adlemi
andrruzza spune:
mami de 
Rares Andrei (10.03.2005) si 
Stefania Maria (10.10.07)
http://community.webshots.com/user/andrruzzaR
vikinga spune:
Mi-ai adus aminte de un loc de la marginea Dunarii unde mincam cei mai buni mici, un restaurant ingramadit si vai de el cu o terasa cu scaune de plastic si luminite de pom in boscheti chiar de unde se ia bacul peste Dunare. Venita in vacanta in Romania merg cu o prietena prin oras simbata seara si ca oricarui om plecat prin strainataturi imi vine o mare pofta de mititei si ciorba de burta sa le maninc exact acolo in locul preferat! Dar fiind simabata seara dam in locul respectiv peste o nunta si nuntasii, tarani de peste Dunare entuziasmati de asa orasence dichisite ne-au pus la masa si ne-au cinstit cu de toate! Cu rachiu de prune, ordefuri, vin tulburel din pahare groase mititele si uite asa am stat pina la 3 dimineata
. Noi cufundate in birfa noastra ca nu ne vazusem de mult timp dar atmosfera atit de orginala ne-a prins cu totul. Am aplaudat, am ris, am mincat si am baut ce ni s-a oferit cu toata inima si la urma am dat si darul. Cineva cu talentul tau sa fi fost acolo sa fi surprins momentul! Eu doar zimbesc cu drag
.Vikinga 
21+ cu cei mai frumosi vikingi: Nadja si Aldo
ralualexandrei spune:
Jade prin postul tau mi-ai trezit un dor,un dor de oameni simpli,sinceri,un dor de viata la tara,de roua diminetii care aici la mine se pierde in praful de pe strazi,dor de viata simpla si munca bruta,fara complicatii,offff.
Andra ,mamica lui Robert , a Mariei si a lui Eduard Ionutz album no1 album no2 albumul no3
Vreau sa nu mai fiu diferit!!!!
mychydutza spune:
super....ai talent cu caru'!felicitari
am primit zilele trecute ceva frumos de mail...scris de Dan Puric...cred ca se potriveste ..in context!
"Dumnezeu, iubindu-ma, ma tot pune la felurite incercari ca sa nu ma plictisesc. Asa a fost si cu soferia. Ne-am luat si noi masina. Atunci mi-a zis sotia ca ar fi bine sa-mi iau permis si eu, ca, cine stie, s-ar putea sa fie nevoie vreodata sa sofez. Pentru mine, lucrul asta a venit prea tarziu si m-am dus la prima lectie de soferie cu emotii de liceean, la un PECO, unde trebuia sa ma intalnesc cu instructorul. Tremuram rau pe marginea trotuarului, ca la bacalaureat, si il asteptam. Cel mai bun lucru era ca omul nu ma cunostea. A venit cu o Dacia de pe vremea lui Ceausescu, careia, cand i-a pus o frana, chiar in fata mea, i-au sarit suruburile pe jos. Le-a adunat tacticos si le-a pus la locul lor, ignorandu-ma. Era mecanicul absolut, la intalnirea cu imbecilul absolut.
Locul mortului
Nea Ilie era plin de vaselina si avea un fes slinos pe cap. M-a citit din prima, si-a dat seama cu cine are de-a face. Daca m-ar fi cunoscut, mi-ar fi spus: «Vai, maestre, ce onorat sunt sa va fiu eu instructor!» Cand mi-a zis, fara sa se uite la mine: «Ba, asta e cheia!», am inghetat. «Fii atent, a continuat el, ambreiajul este tata, frana este mama, iar acceleratia este copilul tampit care alearga pana ce da cu capul in prima masina.» Absolut genial!
Apoi imi spune scurt: «Treci in locul meu!» Eu, speriat: «Lasa-ma, nene, ca n-am mai pus in viata mea mana pe asa ceva». «Ba, tu nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa te conduca toti tampitii?» Si atunci m-am gandit sa strig si eu la poporul roman: «Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?»
Era o adevarata resuscitare, domnule! Si imi tot repeta: «Hai, hai, invata sa conduci!» Ceea ce a urmat a fost incredibil. M-a scos direct in trafic. Si eu trebuia sa am mana pe volan, pe chei, pe schimbatorul de viteze, trebuia sa ma uit in cele doua oglinzi, dar si in ochii lui. «Unde te duci, maaa? Nu vezi unde ma bagi? O calci pe baba aia! Nu te uiti in spate? Vezi, ba, ca intra ala in tine!»
Si m-a tinut asa, de inghetam si transpiram tot, doua zile la rand! Nu mai eram sanatos! Nici un rol, in viata mea, nu m-a solicitat atat de mult si nu m-a adus intr-o asemenea stare. In a treia zi s-a linistit de tot. Statea batranul cu o mana pe volan si cu fesul pe ochi. Dormea, domnule! «Inseamna ca am inceput sa conduc bine», mi-am zis.
Crucea Sfantului Andrei
Nu l-ati vazut pe Puric disperatul intre Maestrul sau dormind, si traficul din Bucuresti. Si, tarandu-ma incet-incet, am trecut pe langa un cimitir. Atunci Maestrul a deschis ochii: «Ba, vezi? Aici e o fosta eleva de-a mea!» Mie mi-a inghetat coloana vertebrala. «In cimitir?» «Pai da! Nu e singura, e cu sotul!» «Cum a ajuns acolo?» «Tot asa, ba, ca si tine, nu a oprit la Crucea Sfantului Andrei, aia pe unde trece trenul. Pai, ba, cand vezi o cruce nu te opresti sa te inchini? Treci ca animalul? Ce-o fi cu graba asta, ca tot acolo ajungi!» Omul asta m-a crestinat pe mine, teologul lui peste. Avea dreptate!
Cand vezi Crucea Sfantului Andrei, te uiti in dreapta si nu crezi nici macar in ala de-ti face semn cu steagul, ca e tara plina de prosti.
Vei invata sa conduci cand vei sti sa te feresti de prosti, nu cand vei sti legea!!!"
*toata lumea sa traiasca, numai noi sa nu murim!!*