**Capsunele-n scutecele de mai-iunie 2007(102)**
Raspunsuri - Pagina 12
kay spune:
didi, multumesc. 
An@, cu ce te pot ajuta?
eu sunt foarte in verva, plina, plina de energie. poate de la inanitie. cred ca asa faci inainte sa pici lat... atat eu cat si S ne-am intors vineri din G. eu plina de muci, ea OK. de aseara are si ea muci, febra (max 38.4, deci nimic grav) si atat. muci si febra. mie mi-a trecut in 3-4 zile dar mi-a fost fff rau. Sonia in schimb, joaca tontororiul pe muci, nici nu-i pasa. 
va pup si ma duc sa strang prin casa ca ea doarme si taica-su vine calare pe balaur cu foamea-n gat.
************************************************************************************
MIHAITA VREA SA NU MAI FIE DIFERIT !
oana 
de 
SOSONICA (6.06.2007) 
asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un an
S
www.alexandruconovaru.ro , www.helpsonia.com
"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."
Alyna24 spune:
Kay, ti-am admirat minunea de printesa.Daca-mi permiti, da-mi voie sa-ti spun ca arata minunat, parca mai mare decat varsta pe care o are.Ma bucur ca este bine si va doresc multa sanatate la amandoua!
bettyR spune:
Graviduta, stiu cum e, sa stii ca este o solutie al doilea copil, ca parinte devii mai echilibrat, nu mai insist asa mult sa manance Andreea si nu ma mai supar cand vad ca sare mese, nu ma mai panichez cand plange Alexandra de colici (am noroc si plange tare putin si numai cu motiv)si multe altele. In schimb mi-a fost destul de greu si mie la inceput.
Liviana, imi pare rau ca Matei e cumva gelos inca, dar probabil in timp se rezolva, si eu am emotii ca vad ca is diferite.
Ella, de mutat o sa ne mutam la sfarsitul lui august, dar nu va fi gata de mobilat. Imi este greu sa ma gandesc, sa merg sa vad si sa aleg mobilele in conditiile date, ajung in magazine Andreea tot striga ca 'gata, iesim afaua', sanii imi curg. Plus ca is multe, dar o sa ne mutam ca nu mai vrem sa platim chirie si sa am spatiu mai mare.
Kay, ce frumoasa domnisorica ai!
Andreea
Carmen_So spune:
Liv, cu pictatul: am cumparat o carte pentru copii, cu tehnici de pictura. Chestii simple, cum sa pictam cu degetele, cu o bucata de cartof, lucruri pe care le fac copiii la gradinita. Ne-am cumparat acuarele si pensule, si am trecut la treaba, toate trei fetele. A fost minunat, m-am simtit foarte bine, fata de masa s-a simtit cel mai prost ca s-au varsat pe ea diverse chestii (unde se mai gasesc musamale ca pe vremuri, draga?) Fetele n-au rezistat prea mult, mai ales nr.2, dar a fost distractiv. Am mai facut un colaj, lipind diverse chestii pe un carton, dar nu stiu cum se face, ca intotdeauna eu fac greul, ca pe ele le dor degetele
Cu gelozia fratilor, si noi o experimentam. Dar m-am hotarat sa nu o mai favorizez pe Ana (nr 2) pe motiv ca e cea mai mica, ci sa le tratez corect. Stiam ca nu e bine asta, fiindca, pe de o parte, copilul mai mic va deveni obisnuit sa i se faca chefurile, usor "handicapat" fata de cel mare, care trebuie sa cedeze, fiindca e mare. Deci, stiam teoria, dar in practica, cedam in fata plansetelor teatrale ale nr 2. Asa ca, la ultima cearta, cand cea mica i-a luat pantofii celei mari, m-am dus frumos si i-am scos pantofii din picioare celei mici (dupa ce am incercat sa mediez conflictul). Desi, sincer, nici asta cred ca nu e bine, ma gandeam eu: de ce sa le mediez? trebuie sa se descurce singure. Uneori le mai las, ma fac ca nu le aud din bucatarie, si uneori merge, se descurca singure (in sensul ca nu urla niciuna), alteori nu merge.
Oricum, avem de lucru. Cu bataia, nu merge, in putinele dati cand i-am dat una peste fund, mai rau a facut, sa ma "pedepseasca". Si nici cu amenintari, daca nu mananci, ramai singura acasa. Nr 2 spune foarte hotarata ca ramane, asa ca m-am lecuit si cu asta. M-am prins ca n-are rost sa insist cu mancarea, care e o chestie "fizica", nu mai poate copilu', ce sa-i fac. Dar merge cu chestii de comportament: '"cine nu strange jucariile, nu primeste surpriza". Hai ca m-am intins ca raia.
DidiAlex spune:
Carmen, io ma inspir de www.peelbooks.com/123_draw_series/index.html#top" target="_blank">aici.
Is pe dinafara cand e vb de desen dar asa imi ies chiar binisor si numai am impresia ca matza mea de fapt e o vaca 
Edit: io nu imi scot sabloane, pt ca la mine conteaza si sa comentam impreuna fiecare etapa, ma rog vesnica mea problema: comunicarea dintre noi
Madi spune:
Intrebare offtopic:
Ella, tu parca foloseai o crema pentru cicatrice. Imi spui te rog cum se numeste? Parca erau 2 variante...
Multumesc,
Irinusha spune:
Salutare plantatie!
Iete na, ca mai bagai ochiu' pe la voi si am zis sa ma bag putin si in vorba ...
In primul rand, Kay, Sosonica e o frumoasa! O stiam evident, dar acum, uitandu-ma la poze, mi-am dat seama ca a crescut mult, mult. Sa fie sanatosa! Tot asa bine papa?
Liv si Didi, asa-i intre frati (adica baieti), trebuie sa concureze, chestia cine e mai puternic, mai rapid, mai nazdravan, mai puternici, mai, mai ... Noi Didi, am mai vorbit de chestia asta. Cred ca (mai ales uitandu-ma la perechi de frati maturi ... daca cumva nu i-au despartit nevestele :)) asa ramane o viata intreaga, ce nu inseamna ca nu se inteleg. Doar ca barbatii concureaza ... si prieteni fiind.
La fete concurenta e mascata cu "suntem cele mai bune prietene, stim totul una despre alta" si si-o trantesc cand nici nu te astepti :) ... deh, caprite mici :) ... sau "ia o pauzari" cum mai zic altii.
Ce am vrut sa spun de altfel: mi se pare normal ca doi copii sa se mai si certe pe una sau pe alta ... imporntat e daca au si momente cand se iubesc, se ajuta, se joaca impreuna. Ca mai se si razboiesc, asta este ... si in parc se cearta copii necunoscuti pe aceasi lopetica ... jucaria altuia este intotdeauna mai frumoasa si mai buna.
Ma uit la ai mei cat de frumos se joaca impreuna (si nr.1 tot mai astepta sa mai creasca si nr.2 sa se joace jocuri calumea, nu numai fugareala si chestii din astea de bb ;)) si mor de dragul lor ... si nici nu-mi vine sa cred cand dintr-o data ies scantei de nu mai stiu pe cine sa cert si pe cine sa impac. Deci, conflicte avem si noi destule ... dar important e ca nr.1 are grija de nr.2, o ajuta la incaltat, o tine sa nu iasa in fata masinii, etc. ... si culmea, se impaca unul pe altul. Data trecuta cand nu stiu de ce am certat-o pe mimoza mica (e f. suparacioasa, plange de zici ca ai taiat-o in bucati) s-a dus urland la frate-su, sa o consoleze si sa-si parasca parintii ... erau asa de nostimi :) Sau nr. 2 il pupa pe nr.1 daca cumva s-a lovit ... chestii din astea.
Dar, cica perechea ideala e baiat si fata, ca se inteleg cel mai bine ... n-am zis-o io, am citit-o la nu stiu ce expert :D ... si io-mi doream doi baieti ... ts, ts, ts! ;)
Si cele "dupa fundul copilului" mai calmati-va de puteti ... ca asa o sa fie toata viata. Eu stiu ca asa am fost eu la nr.1 ... Amélie e lasata in voia ei si e mai descurcareata decat frate-su la varsta asta ... dar dupa fundul la nr.1 sunt si acum. Bine, depinde mult si de copil, ca al meu, nr.1 adica, e mai fricos, mai lipicios, mai linistit ... mai altfel decat sor-sa.
Carmen, mi-a placut mult ... de gasesti solutia ideala, nu ma supar de o imparti si cu mine ... ca si mie mi se pare ca gresesc mult. Ba mi se pare ca o favorizez pe Amélie, ca-i mai mica si nu intelege asa multe, ba pe Cris, ca iar i-a luat jucaria ... nici nu stiu cum sa mai fac. Cu "lasatul singuri" am incercat, dar nu stiu cum de ma gasesc peste tot :) ...
A mea fata e tot cu pampers, nu prea ne descurcam la dezvatat ... parca cu frate-su a fost mai usor. Ea sta pe olita, n-are treaba, dar dupa aia tot prin casa face ... sau asteapta sa-i pun pampers. Of, eu m-as bucura sa rezolvam, 2 ani mi se pare o varsta buna ptr. dezvatat. DAr na, mai e si dupa copil ... noi mai incercam.
Si nu vorbeste ... vad ca a inceput sa repete cuvinte, dar mai mult pusa. Eu sper sa fie mai tacuta decat frate-su, ca deja ne-a capiat asta mare ... dar nu ma bucur deja, ca si nr.1 a inceput sa vorbeasca tarziu si acum nu-l mai opreste nimeni ... Pe Robert a lui Didi l-a speriat asa tare cu povestile lui ... Didi, a mai zis ceva Robert? A mai fost ingrijorat? :)
Sanatate plantatie!
Io cu Cristian -fiul meu preferat - & Amélie -fiica mea preferata
---------------------------------------------
www.inimacopiilor.ro - de la INIMA ta, la INIMILE lor!
www.watch-out.eu
ella_74 spune:
Oana,
am vazut ce domnisoara trendy aveti; vrem si noi Converse dar de unde masura atat de mica?
Si mi se pare ca seamana din ce in ce mai bine cu tine.
Madi,
Contractubex si Dermatix.
Prima e mai buna dar si destul de scumpa.
Betty,atunci spor la mobilat; am si uitat cum e sa alaptezi si sa ai independenta maxim 3 ore
An@ spune:
Didi, manca-te-ar mama, cum le tii tu minte pe toate..tu esti memoria noastra. Mereu stii cine ce a zis, ce a intrebat, a cui e ziua,...
Kay, moamaaaa ce m-am delectat cu pozele Soniutei...ati avut o petrecere pe cinste: cu baloane multe, loc de joaca, ....Sonia e dementiala, a crescut frumos, ochii aia mari parca ascund in ei toata intelepciunea lumii 
. Asa cum ti-am mai spus (vad ca si Ella a spus la fel), mi se pare ca seamana din ce in ce mai mult cu tine (cand era mica, era copia lu' ta-su). Mai povesteste-ne despre ea, cum a fost la Munchen, la Viena?
Vroiam sa te intreb de Hotel Cocor din Neptun (am vazut undeva absolut intamplator ca ai trecut pe acolo si eram curioasa cum e). Intre timp fuseram, ne intorseram si imi placu mult, in sensul ca locul de joaca a fost fffffff apreciat de Ana (la fel si piscina, chiar daca s-a dus la fund , dupa ce si-a revenit a cerut iar in piscina) si i-a placut mancarea de acolo: adica la micul dejun a mancat ou fiert (ceea ce nu se prea intampla acasa) si la pranz supa de pui (n-a mai mancat supa/cioarba de cateva luni, o refuza sistematic). Mi-a placut si statiunea ...mult mai linistita si mai aerisita decat altele, plus ca fiind cu niste prieteni care stiau zona am mancat in niste locuri 
.... Nici nu stiam ca pe litoralul nostru poti manca si altfel decat la impinge tava si mancare proaspata, mai ales peste si specialitati din peste, fara stresul ca daca totusi nu e suficient de proaspat sa dau si la copil.
Ella, interesanta ferma aia..am notat ca "obiectiv" de vizitat in viitor. Cum a fost reintoarcerea la gradi?
mami de Ana (22 mai 2007)
An@ spune:
Certurile intre frati...va faceti iluzii ca pe masura ce cresc se raresc ?
Eu va scriu din perspectiva uneia cu sora mai mica (2,5 ani diferenta)...ne-am certat si batut pana aproape de facultate. La inceput pe jucarii, apoi pe haine,...pe orice, nici nu conta. Dar, intotdeauna am fost fffff unite si complice vis-a-vis de parinti si fff unite in afara casei. Aveam grija una de alta, ne aparam si acopeream una pe alta, mergeam impreuna in excursii/tabere si nu am simtit niciodata ca sora mai mica este o povara (pentru ca parintii nu m-au lasat sa simt asta. Nu am auzit "ai grija de ea, ca e mai mica", ci "aveti grija una de alta").
Relatia noastra f stransa se datoreaza exclusiv parintilor nostri, care au stiut sa ne insufle chestia asta ca intotdeauna sa ne sprijinim una pe alta, sa ne ajutam, daca una are mai mult sa dea si celeilalte si ca indiferent de certurile noastre, noi suntem surori si nimeni nu o sa ne inteleaga asa cum ne intelegem noi una pe alta.
Nu-mi aduc aminte ca parintii nostri sa ne fi nedreptatit...daca ne certam pe ceva, ne confisca lucrul ala si apoi noi ne uneam ca sa scotocim sa il gasim pe unde era ascuns. Cand il gaseam, nici nu ne mai interesa..deja uitasem pt ce ne certasem.
Sau alta metoda cand ne certam pe ceva, era sa stabileasca al cui era lucrul disputat, cine il primise. Asa ca nu mai era loc de discutii, ramanea sa negociem intre noi: "lasa, ca o sa vii tu la mine sa-ti dau nu-stiu-ce si la fel o sa fac si io
". Eeee, deja de aici incepeam sa ne intelegem ...schimbul era cheia.
Acum suntem femei maritate si cu copii, dar inca ne imprumutam haine daca e nevoie (sau orice avem nevoie), relatia noastra este la fel de stransa si de frumoasa (ne autointitulam "siamezele" pt ca (,) comunicam ff bine, chiar si telepatic: ne sunam in acelasi timp, uneori constatam ca ne plac aceleasi melodii sau filme,desi le-am vazut separat fara sa stim), vorbim in fiecare zi la tel (acum ne si intalnim zilnic la ai mei sa ne ridicam plozii care "convietuiesc" la parintii nostri in timpul zilei), ne scriem mailuri de la birou si seara suntem pe mess. Putem vorbi deschis depsrpe orice, ne cerem parerea in diverse si suntem convinse ca primim sfaturi sincere una de la alta. Daca una dintre noi vede in oras ceva frumos care i-ar placea celeilalte, ii cumparam, chiar daca nu e nicio ocazie speciala. Ne stim masurile, gusturile, ...asa ca nu prea dam gres .
Deci suntem la fel de apropiate ca in copilarie. Sotii nostri sunt cam gelosi pe relatia noastra. Si ei au frati, dar nu sunt prea apropiati, asa ca nu inteleg.
De-asta mi se pare atat de trist cand aud de frati care nu-si vorbesc...dar, repet: dupa parerea mea, parintii sunt responsabili de cum evolueaza relatia intre frati: sa-l avantajezi pe unul ca e mai mic, mai sensibil, mai pricajit, mai bolnavicios,.. Sau pe cel mare sa-l faci bona la cel mic (cum am vazut de curand in parc, cand o mama striga la o fetita de 10 ani: "ai grija de ala mic sa nu cada. Du-te cu el pe topogan"
, in timp ce ea isi odihnea fundu' pe banca)....astea intetesc conflictele intre frati.
Cred ca Irinusha are dreptate ca atunci cand sunt frate si sora, conflictele se termina mai devreme....e logic: pe masura ce cresc nu mai au "obiecte" comune: fetele cu papusile, baietii cu masinile.
Didi, cand ai zis de activitatile tale cu R (separat de cel mic), mi-am adus aminte de mine pe la 3 ani, cand a venit taica-miu de la serv si m-a luat si am mers impreuna sa vedem "Maria Mirabela" ce fericita am fost .
Beeeeiiiiii, nu stiu cum reusesc: cand ma apuc, scriu "romane". Ma duc sa ma culc, sa nu mai consum spatiu pe aici.
mami de Ana (22 mai 2007)