citim impreuna "Vrajitoarea de aprilie"

Lorelai spune:

am terminat-o si eu ieri. subscriu la ce scrie Mihaelka, ambele puncte, mai ales al doilea. sfirsitul nu m-a dezamagit (nu e sirop) dar nici nu m-a dat pe spate. eu as fi sfirsit-o altfel. abia astept sa o termine mai multa lume sa putem dezbate.

intre timp incerc sa ma decid cine a fost personajul favorit, cine m-a impresioant cel mai tare. cit despre pasajul favorit, e undeva la inceput unde Desiree descrie cum vede ea timpul. e super scris, dupa parerea mea.

buflea spune:

Confirm ...este extraordinar de bine scrisa ... n-am citit nimic de autoarea asta dar dupa stil eu cred ca are studii filologice. Mi se pare extrem de bine organizata tehnic cartea asta si are niste analogii care ma uimesc si niste exprimari fantastice ...
Uite un exemplu, cand vorbeste despre Ella, cea care din cauza subnutritiei in copilarie, avea corpul deformat si asta a impiedicat-o sa nasca natural :

"For 30 hours my soft skull, rubs those deformed bones, for 30 hours we suffer while an ancient hunger barricades the route of life"

P.S. Scuzati engleza - Am incercat o traducere si am sters - habar n-am sa dau textului asta semnificatia pe care am simtit-o in limba engleza ,

angelabv spune:

vad ca ati terminat deja cartea...eu inca astept, am trimis email la biblioteca si mi-au zis ca pot s-o ceara din Toronto...dar nu se stie cind vine, asta era luni...am sunat azi si o tanti mi-a zis, politicoasa, sa astept ca cineva ma va suna cind ajunge cartea...dar de ajuns va ajunge negresit...Pina acum vad ca va place cartea,asa ca m-ati facut curioasa...

Teodora D. spune:

Cum stati cu cititul? Eu vreau sa termin cartea in seara asta si ma bantuie o multime de intrebari referitoare la personaje. Dar daca nu vorbesc despre ele cat de curand, imi vor zbura din cap una dupa alta.

Adela99 spune:

Teodora terminasi cartea?
io mai am ca o savurez rand cu rand :)
vino cu intrebarile

lilanda spune:

Am terminat si eu cartea E captivanta, incintanta, provocatoare, bine scrisa, bine construita. Iar finalul, in opinia mea, e cel care trebuia sa fie :))

Mi-am notat citeva idei si am sa incerc sa le pun, saptamina asta, cap la cap. Insa ce vreau sa precizez acum e ca eu, personal, n-as numi cartea asta magic realista. E doar o infuzie mica acolo de fantezie si asta folosita ca pretext. Mai mult, fantasticul si realul sint bine separate...mai cu seama la final

Oricum Majgull Axelsson e o surpriza placuta pentru mine!! Ma duc sa iau de la biblioteca si "Cea care n-am fost" ("Den jeg aldrig var") :))

buflea spune:

Exact ... si mie fantasticul mi se pare pretext. Eu urasc subiectele SF, vrajitoare care se transforma si care manipuleaza oameni - puah ! Ei bine, nu stiu de ce, in cartea asta nu ma deranjeaza, imi este usor sa trec peste pentru ca naratiunea se leaga foarte bine.
Ca de obicei citesc pe silabe - N-am ajuns inca la final dar nu ma las

Teodora D. spune:

Si mie mi s-a parut potrivit finalul si m-am gandit ca e Romeo si Julieta in varianta suedeza. :)
Intrebarile mi s-au sedimentat in concluzii. Nu prea am inteles ce avea Christina cu Margareta, de ce nu o placea, de ce o evita atata, singura explicatie fiind ca o invinuia ca i-a spus lui Ellen despre cantecelul compus pt Birgitta.
Dintre toate personajele, Birgitta m-a impresionat cel mai mult, m-a intristat, m-a enervat, iar fragmentul cu "mama, mama, mama...Sa nu mori! Sa nu mori, te rog mamica, nu muri!", cand mama ameninta ca isi infige cutitul in burta, m-a terminat. Ea, singura care si-a cunoscut mama, a suferit din cauza acesteia mult mai mult decat celelalte fete, marcate si ele, desigur, de lipsa "mamei adevarate", dar neratand chiar totul in viata din cauza asta.
Pana la urma, Desiree, imobilizata la pat toata viata ei, a reusit, spre deosebire de surorile ei, sa simta iubirea adevarata si sa traiasca putin, dar intens, ceea ce celelalte doar au visat sa traiasca.
Acum am inceput www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-3433/" target="_blank">o alta carte, minunata, a lui Varujan Vosganian, despre care stiam ca e un tip destept, dar nu aveam idee ca scrie atat de frumos. Mi se pare ca inceputul cartii lui i se potriveste bine lui Desiree-
"Eu sunt mai ales ceea ce n-am putut implini.
Cea mai adevarata dintre vietile pe care le port, ca un manunchi de serpi innodat la un capat, e viata netraita. Sunt un om care pe acest pamant a trait nespus. Si care tot pe atat n-am trait."

beshter spune:

Mie totul mi s-a parut un pretext (evident, cand ma indreptam spre final). Un pretext pentru a ajunge la tema abuzului. Tot citind despre Axelsson - una dintre cele mai puternice voci feminine pe care le-am 'auzit' eu - am aflat ca e jurnalista si ca temele ei predilecte de investigatie sunt abuzul asupra copiilor, copiii institutionalizati, sistemele de welfare (nush cum le zice in rom) si saracia.

Citind cartea in cheia asta, pentru mine nu (mai) conteaza daca Desiree e vrajitoare de-adevaratelea au ba cum nu conteaza, de fapt, nimic altceva in afara de secventele deosebit de puternice si incarcate emotional in care sunt narate peripetiile copilelor. 'Una dintre ele traieste viata mea', intratul in corpul altora, benandanti etc nu sunt decat niste artificii care, ca sa fiu dreapta pana la capat, mi se par putin 'puse'. Recunosc ca pana si relatia casta/maritala cu Hubertsson e, in ceea ce ma priveste, tot un artificiu. Coincidenta ca artificiu retoric nu-mi place in mod deosebit - Hubertsson e chiriasul lui Ellen in tinerete, le cunoaste pe surori si e si medicul-inger pazitor al lui Desiree - dar nici nu umbreste placerea pe care mi-a produs-o stilul autoarei, vocea ei cand fluida cand tunatoare.





You cannot both dance and not pay the piper.

lilanda spune:

Pai exact astea sint si temele din "Vrajitoarea.."; doar ca aici abordarea nu este jurnalistica (redarea, da), ci, mai degraba filosofica si teologica Axelsson, cred, vrea sa sublinieze ca dualitatea, ambivalenta, contrastul puternic (manifestat pina si la nivel de limbaj) pot duce la echilbru. Un echilibru personal, spiritual, social. Iar starea de bine personala, confortul launtric nu pot fi asigurate de nici un sistem de protectie sociala din lume. Cu atit mai putin de unul isteric (de civic), asa cum a fost cel suedez la inceputul anilor '50, cind totul se sorta, se ordona, iar cuvintele cheie erau disciplinå si curatenie.

Dragostea este si ea o tema! A a iubi sau a fi iubit! Fiindca fara dragoste, da, supravietuiesti (spune Margareta), insa toata viata ii cauti substitut. Christina isi cumpara Paradisul Postindustrial, Margareta se implica in relatii scurte, fara obligatii, iar Birgitta alege drogurile si bautura! Desiree stie!! Ca si Pisicheru' :))

Si eu am fost frapata de Christina, ca personaj, care, desi beneficiaza de aproape jumatate de carte e stearsa si imprevizibila; prin contrast, Birgitta e bine "vacsuita" in cele doar 50-60 de pagini alocate . Cred insa ca o explicatie pentru parcursul lor ca si personaje s-ar gasi in numele capitolelor si in
metafora ciresului (ma refer la poza cu cele trei fete catarate in cires).

Christina si "geamanul pompa" - ea a fost intotdeauna cea de jos, cea sacrificata. Adulta fiind, vrea sa pompeze, vrea reversul. Isi vrea locul (si culoarea) care i se cuvin.

Margareta e printesa din cires constanta si galbena; pare a nu dori pe nimeni si nimic, asa cum nimeni n-o doreste.

Birgitta, Mean Woman Blues si versurile lui Stephen King: "Sometimes, being a bitch is the only thing a woman has to hold on to". Chiar si-asa...cade din virful ciresului :((

In fine, Desiree, "un zimbet de idiot" (habar n-am cum s-a tradus pe romaneste numele capitolului) il are pe Hubertsson; si el pe ea. E si poezia lui Lars Forssell, care zice (in traducerea mea din suedeza, sorry Adeluctza daca zgirie la ureche ): "Ne mai avem doar unul pe altul, unul pe altul, unul pe altul. Sintem un dublu strigat".

Gata, hai ca m-am intins o groaza ..si tot n-am terminat!! Mai viu io.