Raceala sotului meu...

anyella spune:

Eu cred ca "raceala " nu intervine intr-un cuplu unde exista dragoste.Fiecare partener are nevoie de libertate in ceea ce ii priveste viata privata (numai a lui) ,vezi pasiunea,dependenta fiecaruia .Metoda de relaxare interioara.Acesta e ...un compromis,as spune,dupa subiectele citite.

In realitate e dorinta fiecaruia dintre noi de face ceea ce ii place.Mult,putin...atit ne ofera viata.De pilda,relaxarea mea e forumul,o emisiune pe N.G.,pe Discovery.Am perioade lungi cind nu deschid nici forumul,nici TV.Atunci cind o fac ,o fac cu placere.Ma relaxez.

Discutii...hm! Incearca sa discuti cu el despre ceea ce ii place,despre ceea ce vede.Vei vedea discutii in care se implica.Daca tot nu crezi ca il mai atragi sexual, incearca sa urmariti o emisiune cu conotatii sexuale, pe care sa o comentati prieteneste .

Prietenie nu poate fi...dar e primul pas : )

----------------------------------------------
Tashi

Victoria_mami spune:

Si eu cred ca se poate mai mult. SOL, te rog sa nu crezi ca iti rasucesc cutitul in rana; vreau doar sa-ti spun ca sotul meu era exact la fel ca al tau. ERA! S-a schimbat total cand am ramas gravi; nu stiu ce l-a facut sa se schimbe, dar unde inainte nu stiu daca schimbam 10 vorbe/zi, cat am fost gravi si acum, de cand s-a nascut Victoria, dupa ce o culcam pe Victoria, noi stam la "barfe" ore intregi. O sa-l intreb pe sotul meu ce l-a facut sa se schimbe si o sa-ti spun.

_
Mami de Printesa Victoria Isabella

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!

sol spune:

ne-am casatorit dupa 6 luni de prietenie. eram inca super indragostiti. la inceput oricum relatia este mai vulcanica, cu timpul lucrurile se mai domolesc.

pasional nu a fost niciodata. uneori il mai apuca vreo pasa de-asta romanticutza, ma surprinde placut...dar nu e consecvent...

ieri am avut o zi superba impreuna, asa cum imi place mie. i-am vorbit despre forum, despre discutii... probabil asta a cantarit ceva.
mai e o pb. am tot citit cat de implicati sunt barbatii in afacerile lor si cat de incapabili de detasare sunt. adica, au probleme in afaceri, acestea ajung vrand nevrand si in casa... eu i-am explicat de nenumarate ori ca nu putem pune viata noastra personala pe "hold" pana ajunge afacerea intr-un punct stabil. nu este 100% de aceasi parere cu mine.

dar eu mai insist. picatura chinezeasca. pana la urma trebuie sa prinda:))

ymca spune:

da, sol, cam asa este. barbatii se implica 100% in afacere si nu pot lasa problemele la usa casei; explicatia pe care am gasit-o eu este ca simt o presiune mai mare pe ei, in calitate de cap al familiei, sa asigure o stabilitate financiara. si atunci muncesc mult, nu se pot desprinde, si la un moment dat problemele de la birou interfereaza cu viata de familie si apar probleme de comunicare, relationare, etc.

cat despre inceputul vulcanic si iubirea de dupa, sunt de acord, se mai schimba anumite lucruri. dar daca a fost comunicativ, simpatic, deschis la inceput si a devenit cu timpul mai retras, atunci mie mi se pare ca exista o problema si eu cu siguranta as acumula frustrari. pentru ca eu am comunicat de la inceput in cadrul cuplului, am fost naturala, nu am dorit sa impresionez cu mare lucru (ba da. cu un bronz la solar, uniform) si asa sunt si acum.

sunt de acord cu anyella privind nevoia de libertate individuala in cuplu...dar ma uit in jurul meu si va spun cam ce vad; cupluri in care el este pasionat de pescuit (in fiecare weekend al verii, din momentul in care se da drumul la pescuit prin balti) si de vanatoare in restul anotimpurilor...rar isi aloca un weekend comun, in care el se ocupa de masina (alt hobby) si ea isi mai face ceva tratamente de infrumusetare, simtindu-se multumita ca s-a pus pe ea pe primul plan. am fost invitati la o zi de nastere a unei fetite...ne-am dus plini de bucurie si am ajuns acolo si-am gasit o mare de mamici si niciun barbat...a disparut si sotul meu de acolo, pretextand ca se duce sa-si ia un medicament si a venit sa ne ia mai tarziu de acolo...citesc pe aici despre doamne care viseaza sa se plimbe prin parc cu sotul, ccea ce pana la urma este un lucru extrem de simplu de facut si care nu necesita un mare efort din partea barbatului.

adica as vrea ca barbatii sa aiba toate libertatile din lume, sa se simta pretuiti si liberi in cadrul cuplului, dar sa depuna un minim de efort ca sa se simta si doamnele bine. aasta inseamna sa-si aloce 1-2 zile pe luna in care sa le faca toate placerile, oricat de cliseistice ar putea sa para (mic dejun la pat, rupt de flori din copac si pus dupa ureche...ma rog, exagerez, dar sper sa se inteleaga ideea).

eu nu am mai vazut de multa vreme in preajma mea cupluri echilibrate...mereu este unul care depune multe eforturi pentru a construi si celalalt care profita. sau poate ca eu traiesc cu imaginea parintilor mei care au trait impreuna extrem de frumos...tatal meu dansa cu mama prin casa, ii aducea flori fara nicio ocazie, o alinta mereu...aveau discutii, proiecte comune...tare frumosi mai erau.

Dorsilia spune:

Eu am o idee personala de cand eram mica despre iubire, deosebita de cea a lui Marquez pe care l-am tot citit si rascitit in speranta ca o sa ma converteasca...fara succes inca. Il recomand calduros si celorlalti pt ca el evoca o idee confortabila si tipic masculina, sa te multumesti cu ce primesti si gata. Ideea mea e ca trebuie atunci cand iubesti sa iubesti asa cum vezi ca are nevoie celalalt...si aici e problema, ca multi nu stiu, nu pot, sau nu vor sa vada de ce fel de iubire are nevoie celalalt.

Atunci cand esti angrenat intr-o relatie serioasa si ai un rol serios asumat, fie de parinte, fie de sot, atunci ai o responsabilitate imensa, aceea de a fi foarte vigilent si centrat pe nevoile celui de langa tine. Sa-si ajustezi iubirea, grija, in functie de semnalele emise de celalalt? Da, asta merge cand ai rolul de parinte doar. E simplu, daca vezi ca micutul tau e dornic de multa pupaceala si joaca si luat in brate, daca esti un parinte sanatos la cap, il iei si-l smotocesti pana se satura. Daca ai un copilas care nu agreaza atatea efuziuni si atentii, nu-l sufoci. Dar trebuie sa interpretezi corect. De ex un copil cu parinti reci, austeri, severi, critici nu se va exterioriza si nu va cere atentie, iubire si dovezi de afectiune, desi si le va dori mult. Insa daca i-au fost inabusite de mic mecanismele normale de manifestare, va ramane un copil timorat care nu va arata ce vrea, nu se va lupta sa obtina nimic, doar se va face miiiiic si va acumula in el frustrari cu carul an dupa an.
Greul vine atunci cand ai rolul de sot/sotie insa. Si mai ales cand in mica pruncie ai fost un copil asa cum am descris mai sus. Te vei comporta cu sotul/sotia cam cum s-au comportat parintii cu tine. Adica te-au ingrijit, ti-au asigurat cele necesare traiului dar la nivel emotional-afectiv au fost restanti, in relatie predominand dar manifestarile emotionale stresante.
De ex daca ai un sot care din cand in cand rabufneste si-ti reproseaza oarecum ca nu simte ce ar vrea sa simta din partea ta...atunci inseamna ca trebuie sa vezi ce poti face. Asta daca iti pasa. Desigur ca daca nu ai constanta in comportament ci faci totul pt ca ti se cere si vrei sa multumesti, pana la urma o sa para artificial. Sa te straduiesti nu e ok pt ca atunci ti se va reprosa ca o faci doar ca sa scapi de cicaleala, daca nu te straduiesti esti luat drept insensibil si indiferent fata de relatie. Oricum ai da-o nu e bine. Si asta pt ca ai o mica problema in capacitatea de daruire, si de manifestare a sentimentelor. Si acum sa aruncam vina pe...pe cine credeti?

sol spune:

pe cine?''

ce frumos scrieti voi si ce usor este sa dai dreptate fiecaruia!

o idee e clara: e mare lucru sa faci o casnicie sa mearga, sa mearga bine, sa te simti, privind inapoi, fericit, privind inapoi la 10 sau la 30 de ani...
multa intelepciune iti trebuie!

marius spune:

Da, si o doza de compromis.

Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa

sol spune:

clar!

Rufus spune:

Ooo,daaa...e tare greu, orice s-ar zice.
Ceea ce in primele momente vine de la sine, dupa un timp devine strategie curata.
Trebuie vointa de ambele parti si, vorba lui Marius, ceva compromis, ca suntem oameni si mai scapam boii.

sol, cei care scriem frumos o facem ca suntem doar spectatori la show-ul tau. Din balcon se vede perfect scena. Daca ar fi sa scriem despre noi...n-am trece intotdeauna examenul.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

Victoria_mami spune:

Foarte frumos spus. Mi-a placut.

_
Mami de Printesa Victoria Isabella

Victoria Isabella, Printesa Noastra Perfecta!