Viata de dupa moarte - documentar
Raspunsuri - Pagina 5
marius spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui ladyJ
Nu cred ca ar trebui sa gandim atat de..pamantesc cu privire la ceva atat de..ne-pamantesc. Daca acceptam ideea ca dupa viata de aici exista alta viata, sub alta forma si sub alta dimensiune, e clar ca regulile de aici nu se aplica si dincolo. Poate viata de aici este este doar o treapta. Gandeste-te ca noi aici, suntem ca niste copii de 2 anisori. Cei de dincolo, au intelepciunea unui om de 80 de ani. Cand copilul de 2 anisori sufera(ii ia cineva jucaria) acesta plange. Omul matur de 80 de ani il priveste si NU plange, pentru ca STIE ca cel mic, e prea mic pentru a intelege exact aspectul acesta cu jucaria. Dar va ajunge si cel mic la nivelul intelegerii.  Ei, asa si cu cei plecati. Sunt in alta dimensiune, acolo unde ´´gandesc´´ altfel, vad altfel lucrurile, inteleg altfel. Vom afla si noi cand vom atínge maturitatea. Pentru ca, nu-i asa, degeaba ii explici unui copilas regula de trei simpla. Mai mult ca sigur nu o va intelege. Marius,  Gabi,  |
You got it!
Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa
Ayla21 spune:
Teoretic, da...
Practic, atunci cand cauti ceva care sa te multumeasca, nu ajunge.
Multumesc mult de atentie si de raspunsuri.
5 luni fara Alma
_.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._
Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda.
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
sanziana72 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Nu cred ca ar trebui sa gandim atat de..pamantesc cu privire la ceva atat de..ne-pamantesc. Daca acceptam ideea ca dupa viata de aici exista alta viata, sub alta forma si sub alta dimensiune, e clar ca regulile de aici nu se aplica si dincolo. Poate viata de aici este este doar o treapta. Gandeste-te ca noi aici, suntem ca niste copii de 2 anisori. Cei de dincolo, au intelepciunea unui om de 80 de ani. Cand copilul de 2 anisori sufera(ii ia cineva jucaria) acesta plange. Omul matur de 80 de ani il priveste si NU plange, pentru ca STIE ca cel mic, e prea mic pentru a intelege exact aspectul acesta cu jucaria. Dar va ajunge si cel mic la nivelul intelegerii. Ei, asa si cu cei plecati. Sunt in alta dimensiune, acolo unde ´´gandesc´´ altfel, vad altfel lucrurile, inteleg altfel. Vom afla si noi cand vom atínge maturitatea. Pentru ca, nu-i asa, degeaba ii explici unui copilas regula de trei simpla. Mai mult ca sigur nu o va intelege. Marius, Gabi, |
Si eu ma gandeam de curand la o paralela intre viata noastra si experientele copiilor la cresa/scoala/gradinita. Fiica mea ma intreba de ce trebuie sa mearga la gradinita si pana la urma, orice raspuns i-as fi dat, pentru ea nu avea substanta, nu era ceva concret.
Copiii percep altfel timpul decat il percepem noi. Ganditi-va cum i se pare unui copil prima zi de cresa/gradinita. Nu va putea pricepe de ce trebuie sa mearga acolo, chiar daca va fi interesat de lucrurile noi. O zi i se va parea ceva care dureaza ingrozitor de mult. In timpul acelei zile aproape ca va uita cum era inainte de a ajunge acolo fiind atat de implicat in lucrurile pe care le face in prezent. Va suferi pentru o jucarie luata, se va bucura pentru un joc castigat, se va imprietenii cu cineva, se va certa cu altcineva... Va trai o adevarata viata. Si dupa ce s-a implicat total, va veni cineva sa il ia de acolo. Va plange pentru ca isi va dori sa ramana sa se joace cu ceilalti copii. Iar ceilalti copii vor plange ca le lipseste un partener de joaca. Nu moartea ne sperie, ci absenta.
Nu asta este si viata noastra? Poate ca intr-o lume si un timp quadridimensionale viata noastra pe pamant e doar o simpla zi de gradinita. De ce am venit aici? Ca sa invatam, dar suntem prea mici ca sa intelegem ce avem de invatat.
Poate ca suntem fiinte n-dimensionale, dar ca sa invatam sa traim la toate nivelurile trebuie sa invatam aceste lucruri. Si atunci trecem prin diferite dimensiuni sa invatam sa le folosim. Incepem cu cele mai putine si ajungem la cele mai multe. Dar asa cum nu poti aduce o sfera intr-un plan bidimensional, ci doar un cerc (depinde de lumina), nu putem ajunge nici noi, cei n-dimensionali, intregi in planurile inferioare. Putem ajunge doar prin proiectii.
Se spune ca avem si mai multe corpuri - oare nu sunt acestea doar proiectii ale aceleiasi fiinte? Corpul 3D apartine planului fizic. E proiectia noastra in planul fizic. Planul cauzal ar contine emotiile, sentimentele, cele care sunt cauzele multora din actiunile noastre. Putem masura sentimentele cu inaltime/lungime/latime? Nu prea, desi am tot incercat. Cui apartine planul mental? Cum putem intelege o lume in 5D cu o biata minte 3D? Nu putem. De aceea anumite lucruri le intelegem doar cu sufletul, care pare sa aiba mai multe dimensiuni.
| Citat: |
| citat din mesajul lui marius Am mai dat exemplul acesta il reiau pentru tine: Iti poti inchipui cum ai arata daca ai trai intr-o lume bidimensionala? Adica sa fi un patratel, un cerculet.... si sa te misti in lumea ta. Iti poti inchipui nu? Nu este greu. O lume de patratele pe o masa. Ok Acum vine un pix si se apropie de sus de lumea ta. Pana sa o atinga nu-l vezi nu ai cum. Apoi vezi un punct apoi un cerculet care creste si apoi scade apoi un punct si apoi nimic. Acesta ar fi pixul pentru tine in lumea ta bidimensionala. Dar cum ai putea sa intelegi ca defapt un pix arata altfel? |
Intr-un fel similar incercam sa imi inchipui eu, adolescenta fiind, o lume quadrimensionala.
Daca desenezi un punct in mijlocul unui cerc intr-o lume bidimensionala, nu vei putea niciodata sa il scoti in afara cercului fara sa strapungi cercul. Asta daca traiesti intr-o lume bidimensionala. Dar daca traiesti intr-o lume tridimensionala e o joaca de copil. Il ridici si il muti.
Asa apar probabil si minunile in lumea noastra tridimensionala. Dintr-o lume 4D poti lua o bila dinauntru unei sfere si sa o pui in afara ei fara ca aceasta sa parcurga un drum perceptibil in lumea 3D. Pentru ei va fi un miracol, teleportare, magie... Doar pentru ca difera perspectiva.
| Citat: |
| citat din mesajul lui marius Am mai dat exemplul acesta il reiau pentru tine: Despre suflete. Eu nu am cum sa-ti spun nimic despre suflete mai mult decat pot eu sa spun. Sufletele asa cum incercam noi sa le percepem nu sunt triste pentru ca lumea sufletelor e formata din iubire. Poti sa definesti o iubire trista? Probabil nu. Suntem noi oamenii tristi sau veseli si sunt sentimente. Si iubirea este un sentiment pentru noi. Insa este un pic altfel ca si pixul din exemplul meu. Iubirea nu este un apanaj al omului. Un om iubeste atat cat ii permite el sufletului ca sa iubeasca. Uneori (de multe ori) iubirea este neconditionata. Aici este deja ca o taina. Pentru ca aceasta este iubirea pura. Sa existe iubire care nu este pura? Nu nu exista iubire care sa nu fie pura. Exista insa diferite perceptii ale noastre asupra senzatiei de iubire. Uneori iubirea este asociata cu caldura. Defapt cu energia. da iubirea este o forma de energie. Determina modificari de comportament. Sfideaza rationalul pentru ca nu apartine lumii rationale. Este un alt sac. Care insa se intrepatrunde cu alt sac. Se misca intre saci cum s-ar spune. Partea frumoasa a iubirii este ca e asemeni unei pete de ulei pe o suprafata a unei ape. Apa este sufletul fiecaruia, pata de ulei este iubirea. Pata de ulei ia forma dupa cum sufletul o accepta. Iubirea imbraca sufletul. Depinde doar de fiecare dintre noi cat anume ne hotaram sa daruim iubire in jurul nostru. Iubirea nu inseamna neaparat expresii carnale. Ele sunt efecte intre oameni - rezultate. Iubirea este peste ele in tot si toate. Da iubirea ne inconjoara asemenei unei pete de ulei pe o apa. Daca o respingem se va mula in imediata vecinatate. Daca o acceptam ne va cuprinde. Atunci cand plantezi un copac daruiestio mediului tau o forma de energie. Este o forma de iubire pentru ca sufletul tau a facut gestul acesta pentru ceva ce se afla in imediata vecinatate. Atunci cand vei respira aerul curat te vei umple de liniste, defapt iti vei echilibra energia proprie cu energia din jurul tau. Sigur te vei intreba unde sunt sufletele. In cer sau pe pamant? Ce este cerul sau pamantul? Tabla ta bidimensionala pe care te misti tu un cerculet oarecare. Ce forma are pixul? Am incercat sa-ti sugerez cat de complicat poate sa fie pentru noi deocamdata niste cerculete pe o tabla bidimensionala sa percepem cum arata un pix. De aceea spun: toate vor fi sa fie atunci cand randul le va pune la locul lor firesc. Pana atunci respira aer curat. |
Bazele lumii 3D sunt binare, adica o lume 2D. De aceea suntem o lume a contrastelor: alb-negru, bine-rau, rai-iad, ying-yang...
Sentimentele si emotiile se inscriu si ele in aceste tipare: fericire-nefericire, bucurie-tristete, dragoste-ura...
Perechile despre care vorbim aici sunt doar niste proiectii binare.
De fapt acestea sunt niste triunghiuri, niste emotii tridimensionale.
iubire
dragoste ura
Cea despre care vorbeste Marius este iubirea din varful triunghiului, care vine dintr-un plan superior. Ca sa reusim insa sa o intelegem, a trebuit mai intai sa invatam ce e ura si ce e dragostea (iubirea pamanteasca care include si atractie, placere, dar nu numai).
De aceea nu putem explica iubirea in cuvinte 2D sau 3D. Pentru ca ea nu incape acolo. Cea pe care o simtim noi uneori, in momentele de gratie, s-ar putea sa fie doar o iubire 4D. Dar cum o fi intradevar iubirea nD !? E ceea ce unele religii numesc iubirea divina?
Religiile sunt doar niste unelte de invatare, de cunoastere, pe care le-a creat omul. Nu ar trebui sa fie un scop in sine. Asa cum poti cu un cutit sa tai o paine sau sa injunghii un om, asa si aceste unelte, religiile, se pot folosi ca sa construiasca sau ca sa omoare.
Incercati sa convingeti un copil de 2 ani ca poezia pe care a invatat-o la cresa de la dna educatoare e altfel sau ca trebuie sa tina altfel lingurita! Va face o criza de mai mare frumusetea si va trebui sa mai creasca pana va intelege ca o lingurita se poate tine in mai multe feluri si pana la urma sa serveasca aceluiasi scop.
| Citat: | ||
citat din mesajul lui gabi3604
Lady Exact problema asta a infinitului mi-am pus-o si eu, dar exact la fel ! (nu poti accepta ca ceva nu se termina, dar nici ca se termina nu poti accepta... ca ce e dincolo de locul unde se termina el  ).Cred ca e vorba de o limita intrinseca a gândirii noastre. Doar nu e ... infinita nici biata noastra minte  interesant a început topicul asta tuturor |
Infinit, Divinitate... cred ca sunt nume pe care le-am dat limitarii si necunoasterii noastre. Si eu mi-am pus problema cu infinitul in adolescenta. Am facut si o paralela cu moartea. Daca viata e finita si se termina prin moarte, din cate stim noi acum, moartea ar fi infinita! Si daca nu e infinita, ce e dincolo de ea? E un cerc vicios.
Poate ca mintea noastra nu e infinita, dar daca noi suntem infiniti si mintea noastra e doar o proiectie, o unealta care ni s-a dat?
Privind la orizont si mergand sper el vom putea spune ca se intinde la infinit, nu il vom ajunge niciodata (cel putin nu pe pamant). In acelasi timp e finit, este o limitare a ceea ce vedem. Cum poate fi finit si infinit in acelasi timp? E un paradox. Daca suntem pe o banda Moebius?
Si totusi, privind din spatiu pamantul vom intelegem si orizontul. Cand vom avea perspectiva care trebuie asupra infinitului, il vom intelege si pe el.
Ce am scris mai sus nu sunt niste raspunsuri. Sunt doar niste intrebari carora le caut raspunsul si uneori mi se pare ca am intrezarit o explicatie. Ca peste un timp explicatia respectiva sa se schimbe la 180 de grade.
Ma bucur doar ca am intalnit si altii ce par sa isi puna aceleasi intrebari. Macar nu ne vom plictisi
.Si aici ajungem la alta idee
. Gandurile de fapt nu ne apartin, ci traiesc intr-un mare ocean (planul mental) la care avem toti acces. Deci acelasi gand poate trece ca un peste de la un om la altul. Iar cand unul il prinde in undita si nu vrea sa ii mai dea drumul, se cheama originalitate. Altii insa prind un pestisor-gand mic si il hranesc si au grija de el pana se face mare si devine ditamai teoria. Poate ca acel pestisor a mai trecut prin mintea altor oameni inainte, dar nici unul nu i-a dat importanta si nu a vazut frumusetea pe care o ascunde. Suferim atunci cand nu intelegem. Cand vom intelege, probabil ca o sa treaca si asta. Dar cand va fi asta, nu stim.
"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)
marius spune:
In mod cert trebuie sa recitesc ceea ce ai scris. In mod cert.
Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa
maru spune:
vin si eu cu a mele impresii:
am fost o data "moarta", coma mai precis, si la final am avut asa un puternic sentiment de liniste si de inconjurare de iubire. stiu ca erau rugaciunile parintilor mei si ale sotului sa ma trezesc, si atunci am simtit palpabil iubirea.
Nu am vazut tunele de lumina, nu m-a trimis nimeni inapoi ca am misiune neindeplinita pe pamant, ci doar acea noapte totala si iubire ce parca o gustam, atat era de materiala.
Asa ca am trait ani de zile cu speranta ca exista ceva dupa, ca lumea nu se termina cu carne, oase si inmormantari grotesti. Mai ales ca descoperisem ca sunt si claustrofoba
apoi am facut o operatie banala cu anestezie totala. S-a stins "lumina" si apoi s-a aprins din nou. Si asta m-a bulversat total, am scris la un moment dat pe blog.
Ce e comun in cele 2 experiente? lipsa durerii, lucru pentru care nu mi-e frica sa mor, mi-e frica sa traiesc fara sens, sa mor fara sens.
l-am citit pe moody, am citit-o si pe alison dubois, de ce totusi nu pot sa ii cred pe cuvant?
Ayla21 spune:
Am spus ca nu mai scriu aici, si poate bine ar fi asa.
As vrea sa citez pe cineva, pt ca nu-mi apartin cuvintele, doar pt ca gandesc la fel, si acest cineva se exprima foarte clar.
"In clipa in care vorbesti de suflet, reincarnare sau alte povesti similare inseamna ca accepti exitenta unui "ceva" care are anumite proprietati, contine informatii, de ex. amintiri, sau trasaturi de caracter insa este imaterial. Ce anume pastreaza acest asa zis suflet? Identitatea vechii personane? Felul ei de a fi? Amintirile? Cunostintele, aptitudinile? Toate acestea fara un suport material? Ca si cum ai avea cativa gigabytes de informatie, dar fara un suport de stocare gen hard-disk.
Din experienta mea directa (neurologie, neurochirurgie), pot sa afirm ca toate amintirile, senzatiile, cunostintele, trasaturile psihice etc. sunt rodul EXCLUSIV al activitatii creierului uman. Un organ ca oricare altul, doar mult mai complex. Cel mai stralucit savant sau om de cultura este redus la nivelul de leguma in clipa in care un atac vascular cerebral, o tumora sau orice alta afectiune distruge cativa centri nervosi. Poti transforma un savant intr-un imbecil printr-o simpla incizie facuta gresit. Unde se duce informatia acumulata de el in acel moment? Nicaieri.
Chestia cu pacienti comatosi care ulterior redau franturi din convorbirile celor din jur este in prezent explicata stiintific. S-a dovedit pe experimente riguros efectuate ca simtul auzului este pastrat mult dupa ce alte functii cerebrale inceteaza, deoarece po****tiile de neuroni raspunzatoare de auz sunt foarte rezistente la hipoxie. Ca urmare, la un anumit grad de profunzime al comei, omul continua sa inregistreze informatii auditive, chiar daca pe moment el nu realizeaza cele vorbite in incapere (nu este constient, nu intelege). Ulterior, daca este norocos si scapa, e posibil sa poata reda fragmente din ceea ce a inregistrat. Daca s-ar sectiona nervii auditivi sau s-ar distruge arille temporale de proiectie corticala a auzului, persoana respectiva nu ar mai reda nimic din ce s-a vorbit in sala. Asadar, nu e nici un fel de suflet plutitor prin incapere.
In privinta senzatiilor de tunel, plutire, aura divina etc. nu sunt altceva decat un fel de vise din care la trezire poti sau nu sa-ti amintesti diferite parti. Am avut pacienti care au trait asemenea stari in timpul unei simple anestezii generale, cand viata lor nu a fost in pericol nici o clipa. Aici mai intervine si educatia pe care o ai, si interpretarea subiectiva a viselor adauga coloratura mistica necesara. Daca vrei cu orice chip sa crezi in minuni, si o pisica neagra sau urma unei pete de cafea este un semn divin.
Printesa dintisor
_.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._.-**--**-._._.-**-._
Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda.
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
marius spune:
Imi poti spune stiintific unde este stocata iubirea? Nu are sen sa intreb daca la mijloc este un proces neuronal. Pentru ca daca este stocata inseamna ca pot sa distrug(printr-o simpla incizie) iubirea sau daca accept aceasta ipoteza pot sa o provoc sau sa o dezvolt.
Aaa ca sa nu uit " Ca si cum ai avea cativa gigabytes de informatie, dar fara un suport de stocare gen hard-disk." - care este unitatea de masura pentru iubire? Unde poate fi stocata? Exista suficiente cazuri in care o planta (de exemplu o floare) s-a dezvoltat in apropierea unei persoane. Daca discutam de procese neuronale sunt deja arhicunoscute revenirile din stari comatoase fara o explicatie stiintifica suficient de riguroasa.
Acum desigur departe de mine sa am vreo discutie pe teme de neurologie nu snut de specialitate insa cred ca discutam de un aspect perfect logic, stiintific, material in timp ce din X varii motive exista aspecte care nu pot fi imbracate in sfera materialului stiintificului pentru ca nu au o baza logica.
Hai sa te mai intreb ceva:
Exista expresia "unde pupa mama trece". Iti dai seama ca stiintific este un nonsens. Dar de ce are efect? O sa-mi raspunzi poate ca discutam de efectul Placebo. Ahh daca intram pe acest teren te pot intreba de ce exista acest efect Placebo? Stiintific desigur ca si raspuns. Vroiam in final sa sugerez ca exista aspectul material, stiintific de cercetare si raspunsuri care tin de experienta acumulata si exista se pare o zona in care nu putem sa materializam anumite fenomene ca sa le nominalizez cumva. Ok voi mai reveni.
Eu pur si simplu / Pagina familiei / Tot noi / Mai multe... / www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank"> Video
Pagina legislativa
ladyJ spune:
Creierul este un organ. Probabil ca procesele psihice sunt declansate de acest organ minunat numit creier. Adica nu probabil, sigur. Sunt, de exemplu, persoane care dupa un accident UITA TOT. Absolut tot. E ca si cum ai sterge cu buretele toate amintirile,toate SENTIMENTELE, toate cunostintele. OK..se prea poate ca in aceasta situatie sa vezi persoana cea mai draga tine si sa nu mai nutresti niciun sentiment pentru ea. Din simplul motiv ca nu ti-o amintesti.
Da, poti sa pierzi intr-o clipa orice informatie, orice indentinate de sine. Si o iei de la zero..inveti sa simti, sa gandesti, sa iubesti, sa cunosti.
Insa, si este un mare INSA,toate explicatiile acestea medicale au in centru, totusi, UN OM VIU. In coma sau nu, omul NU este mort! Pana si neurologul din citatul de mai sus spune ca ´´(....) la un anumit grad de profunzime al comei, omul continua sa inregistreze informatii auditive,(...)´´ Asadar, la un anumit grad. Sa inteleg ca la alte grade, ramane totusi o necunoscuta, nu? Si e normal sa fie asa, la urma urmei cine ne poate spune cu certitudine ce se intampla exact cu omul cand e mort?
Stim ca functiile x y si z inceteaza. Stim ca omul nu mai reactioneaza la nimic.Corpul e inert. Stim ca organul numit creier e in bezna. Nimic nu mai functioneaza. Sigur, nimic din ceea ce SE VEDE. Pentru ce ar avea nevoie un suflet mort sa ...simta, cu corpul, senzatii precum rece-cald? Pentru ce ar avea nevoie un creier sa continue sa developeze amintiri PAMANTESTI pentru un suflet care nu mai e pe pamant?Gata, s-a temrinat cu pamantul. Organul responsabil de tot ceea ce aveam noi nevoie aici(gandire, amintiri, perceptii, senzatii) poate lua o pauza.Aceasta dimensiune s-a incheiat.
Iar daca exista o alta dimensiune unde energia (sufletul) pleaca..acolo cu siguranta nu-i vor folosi cognitiile pamantesti.
Omul este energie. Energia nu are nevoie de ochi ca sa vada sau de urechi ca sa auda. Exista alte forme, ma gandesc, de comunicare a energiilor. Si iubirea e tot energie.Cand simti ca iti este invadat sufletul de acel ceva...pe care nu-l poti explica, ce poate fi, daca nu o farama de energie transpusa cumva in corpul pamantesc?
Stiinta evolueaza si bine face. Dar, totusi, cu un OM MORT, dar mort de-a binelea, nu a reusit inca nimeni experimenteze cognitii.
capcaunul spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Si iubirea e tot energie. |
Mai degraba rezonanta.
ladyJ spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui capcaunul
Mai degraba rezonanta. |
Explica.
Dupa cum vezi la topicul asta se scrie mult. Ma bulversezi daca esti asa de...scurt in exprimare.
