Stresul nasterii premature

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 2

iuliapapusa spune:

Buna fetele, pe 13 sept a venit mica mea minune cu greutatea de 2550 48 cm scor 9.Deja aem 11 zile insa avem unele probleme.La icter a scazut f mult in jur de 310 gr si am plecat din spital cu 2380.In 6 zile a luat in greutate decat 60 grame.Nu am lapte suficient iar doctorul mi-a recomandat sa ii dau si nan 1.Insa mananca foarte putin maxim 60 la o masa.Diferentele de la o masa la alta este cam de 3 ore si atunci ca o trezesc eu.
O alta problema probabil de la laptle formula o avem cu constipatia.Iese afara numai cu termometru.
Off sunt asa de stresata, nu stiu ce sa mai fac.
Daca aveti sfaturi va rog din inima sa ma ajutati.Orice este de folos.
Si nu in ultimul rand va multumesc ca ati fost alaturi de mine

de luta Stefania Gabriela (13.09)
poze burtika

joklk spune:

Iulia sa iti creasca mare prichinduta.
Te asteptam la "Prematurii, esentele tari se tin in sticlute mici". Acolo sunt sigur mamici care te pot ajuta. Ce pot eu sa iti spun e ca desi ii dai formula, mai dai si atata lapte cat ai. Si incearca sa stimulezi lactatia. Medicii trec foarte repede pe formula in loc sa ii recoande mamei sa stimuleze si sa o invete sa puna bebe corect la san. Este ceai de stimulare a lactatiei de la Fares foarte bun si mie mi-au ajutat si pastile Galafor.

Johanna mami de strengarita Karla Luiza (14.09.2008)
pozele noastre
Povestea piticului nostru drag Karla-Luiza

lorelei_19 spune:

E pur si simplu sfasietor sa-ti vezi copilul cu tot felul de furtunase, ace si fire si intr-o cutie unde nu-l poti atinge. Ti se rupe inima si-ai da orice sa faci schimb de locuri, sa fii tu cea care preia durerea si lui sa-i fie bine. Si-ti pui intrebari si ai remuscari, te acuzi ca poate nu te-ai alimentat bine in sarcina, ca poate nu ai facut suficienta miscare/ sau prea multa? iti pui intrebari si te uiti muta de disperare la ghemotocul din fata ta care se lupta sa traiasca. Am trecut prin momentele astea si stiu ce este. Fiica-mea a venit pe lume la 29 de saptamani si a avut 1.700 Kg, 48 cm (foarte lunga pentru greutatea ei) si scorul abgar 3 pentru ca a suferit la nastere (placenta praevia, cezariana). Nu m-am putut acuza de a nu fi mers suficient de des la medic, chiar in ziua in care s-a pornit hemoragia fusesem la medicul de familie si a spus ca e totul perfect. Si totusi? unde incepe si unde se termina vina noastra??? Ce am facut fals? de ce n-a mai putut ramane 11 saptamani in burtica???
Dupa 4 luni de spitalizare (2 luni insarcinata doar la pat si 2 luni ca mamica de prematur ce nu se putea adapta la viata si nu lua deloc in greutate), cand in sfarsit a atins greutatea de 2.450 Kg ni s-a dat voie sa plecam acasa. Stabilisem ca la inceput acasa va fi la mama soacra ca sa ne ajute cu mandruta. Si ea crescuse 4 copii si era (mai este inca) o femeie inteligenta, cu mult bun simt si aveam o incredere oarba ca impreuna cu ea o vom pune pe picioare pe fiica-mea. Mi se fixase asa in minte ca odata ce suntem la ea s-au terminat problemele. Ajunsa acasa, primul lucru pe care l-am facut a fost s-o desfas pe fetita. Cand a vazut-o cat e de mica, bunica ei a spus ceva de genul: "vai ce mica e, mi-e si frica de ea". In momentul acela toata lumea mea s-a naruit, toata increderea aia pe care-am avut-o s-a stins si-am realizat ca si ea este om si ca prea mult nu poate face nici ea. Urmarea a fost c-am cazut intr-o depresie crunta, am inceput sa tremur si sa plang si nu m-am linistit pana n-a venit doctorita (vecina noastra de-atunci) si mi-a facut o injectie. Pur si simplu s-a prabusit lumea cu mine... Din fericire am scos-o la capat si fiica-mea e acum o tanara domnisoara absolut normala si draguta. Mai tarziu, cand am vizitat una dintre asistentele medicale cu care intre timp ma imprietenisem (deh, 4 luni de spitalizare...), mi-a spus ca nu credea ca fiica-mea o sa fie vreodata normala, nici mcar ca o sa supravietuiasca.

strumfy_12 spune:

lorelei_19 te admir foarte mult pentru curajul avut.

micos spune:

Buna Am citit experientele prin care ati trect si nu pot sa spun decat ca va admir ca ati rezistat si ati mers mai departe. Eu traiesc sub semnul nasteri premature de la 28 de sap. Pana azi am crezut ca totul o sa fie bine dar, azi la consult doctorita mi-a spus ca in opinia ei o sa nasc cel mai tarziu la inceputul lunii dec.( datala care ar trebui sa nasc in mod normal este 2-ian) deci, mai devreme cu o luna. Sincer imi este tare frica, nu stiu daca bebe va fi destul de bine dezvoltat. Deocamdata bebe are 1500.