Unde se opresc atributiunile bunicilor?

conchita spune:

ankalaura, iti inteleg frustrarea si supararea si n-am sa mai explic si eu acum cum e bine, au facut-o destul celelalte mamici. dar ma gandesc ca poti sa scoti ceva pozitiv din toata intamplarea asta si sa aduci tu discutia despre acelasi subiect, oferindu-i copilei, pe langa explicatia ta, si posibilitatea sa inteleaga ca exista foarte foarte foarte multe opinii despre subiect. si ca atunci cand va creste, va trebui sa-si gaseasca singura raspunsul potrivit, iar tu vei fi mereu langa ea pentru discutii. spune-i ca tu si bunica aveti pareri diferite si ca preferi sa te intrebe pe tine. iar daca mai voluntariaza vreodata bunica despre teme sensibile, spune-i fetitei tale sa o roage pe bunica sa nu le discute, ca ea, fetita, discuta despre asa ceva numai si numai cu tine. este important asta, pentru ca nu stii cine se mai trezeste cu explicatii savante si nu vei putea controla toate discutiile copilei cu alti membri din familie, colegi, vecini, anturaj. e mai bine s-o educi tu sa le evite si sa le discute doar cu tine, pentru ca-s probleme intime, si poti sa profiti de situatie sa o inveti si ce-i aceea intimitate, plus ce anume discutam cu parintii vs. restul lumii.

eu asa as face. as incerca sa intorc situatia in avantajul copilului, invatandu-l sa-si impuna un drept (de a nu discuta, in cazul asta), sa discearna intre pareri, sa le ceara numai anumitor persoane ( lectia despre incredere) si sa le refuze cu alte persoane (lectia despre intimitate).

ingridnen spune:

Ce probleme... parca vad ca incepe si Cristi sa intrebe, pana acum nu a fost curios.

Chiar ieri ma gandeam cum va fi cand va intra catelusa noastra in calduri precis va observa copilul si va intreba... trebuie sa ma gandesc la o explicatie pe intelesul lui

Ingrid si Cristi 6 ani

CRIXIA spune:

este important ca bunica sa informeze mama imediat, despre intrebarea copilei, despre modul ei de raspuns.....nu e vb ca-i fura copila, ci ca batranii trebuie sa inteleaga ca parintii sunt principalii raspunzatori de educatia copilului.

sunt bunici si bunici, unii poate sunt intelepti si chiar au acel dar de a explica frumos....dar sa ne gandim ca unii pot croi gresit gandirea copilului despre un anumit subiect. Eu am patit asta la prima serbare de Craciun a copilei...... eu ii spuneam cum va fi serbarea, ca fiecare copil isi va spune rolul, ca mosul va sta deoparte si ii va asculta....iar dupa serbare sa aflu ca bunica ii spusese altceva: ca Mosul ii va lua pe fiecare pe un picior, iar ei va trebui sa spuna poezia, dupa care mosul le va da un cadou. Deci, total pe dos! de abia atunci am inteles de ce fii-mea nu a cooperat la serbare, se uita mai mult la mos si nu intelegea de ce spune in mijloc poezia, pe care mai mult a spus-o doamna! si parea dezamagita ca s-a apropiat de mos, care i-a dat doar punguta. Am aflat dupa, faptul era consumat!

Cri mami de Ale ( 2003) & +27 sapt

ankalaura spune:

FANIA - felicitari pentru relatia pe care o aveti!

CRIX - intr-adevar, ma gandesc uneori ce as fi facut daca era vorba despre bunica paterna!

XIO - da, sigur ca biologic va fi mereu fiica mea. Dar eu ma preocup mai mult de creierasul ei, decat de ce scrie in buletin la nume si prenume...

CONCHITA - multumesc

Nu cred ca sunt geloasa Insa ma deranjeaza faptul ca mama mea nu imi acorda incredere in ce fac. De la cum imbrac copilul si de la culoarea pantalonilor pe care mi-i cumpar, si care ei, evident, nu ii plac, pana la orasul in care traiesc, sotul pe care mi l-am ales, felul in care conduc,.... Si nu, nu am nevoie de aprobarea ei > drept urmare, tot sotul ala il am, tot pantalonii aia mi-i cumpar, tot ce consider eu ca este bine, aleg... Cu unele chestiuni traiesc, le ignor, le suport, ma fac ca nu le vad sau le combat, dupa caz, dar de regula sunt lucruri marunte, pentru care nu e cazul sa ne creasca tensiune. Dar pe masura ce fata creste, lucrurile devin serioase, si insusi faptul ca ma vede in permanenta contrazisa de propria mea mama consider ca nu ii face bine.
Daca accept parerea ei despre pantoful cutare care merge sau nu incaltat cu ciorapul cutare, ei bine, despre lucruri serioase (si in cazul nostru, intime), deja ma astept macar sa fiu informata, daca nu consultata inainte.
Intr-adevar, sunt bunici si bunici.
Parintii mei, ca bunici, sunt chiar extraordinari! Sincer! In sensul ca ii citesc fetei, o plimba, o asculta, se preocupa de odihna ei, de hrana, ii intereseaza bucuriile, succesele sau supararile ei.
Si in acelasi timp, sunt prea "sensibili" sa spun, la unele lucruri: o incalta, o imbraca, o spala pe maini, uneori ii baga in gura, o lasa sa manance in sufragerie uneori, ba chiar, candva, umblau cu farfuria de mancare dupe ea! Mai nou nu mai umbla cu mancarea dupa ea, ca ne-am certat pe tema asta. Si nici nu o mai incalta cand sunt eu de fata, dar ii banuiesc ca o fac atunci cand eu nu sunt Asa-i ca sunt capcauna?
In august fata face 6 ani! Nu va fi nimeni sa o incalte sau sa o imbrace la ora de sport la scoala, si nici nu ii va baga nimeni in gura. Asa-i ca sunt capcauna?
Eu consider ca exagerarile astea, faptul ca un copil de 6 ani este uneori tratat ca un bebelus, sunt eronate si dauneaza copilului. Adica, daca e vorba despre indragosteala, e mare, nu? Daca e vorba sa se spele pe maini, e mic?
Deci nu vreau sa ii refuz copilului bucuria de a fi cu bunicii. Sunt fericita sa fie cu ei si sa ii citeasca povesti minunate, sa se plimbe, sa se simta iubita si ascultata.
Dar nu consider ca a incalta un copil de 6 ani este semn de iubire!
Si de aceea ma preocupa UNDE SE OPRESC atributiunile bunicilor. Care granita ce nu trebuie trecuta.
Consecintele implicarii bunicilor pot fi bune, pot fi mai putin bune, sau pot fi derutante.
Povestile sunt bune.
Incaltatul e mai putin bun.
Discutiile intime pot fi derutante.

Deci despre chestiunile intime... Va trebui sa ma gandesc bine, sa aleg o cale. Poate sa o iau putin inainte. Sa ii creez eu un cadru potrivit, unde, daca e cu adevarat curioasa, sa intrebe.
Mi-e ciuda ca la noi, lucrurile astea se fac cam dupa ureche (inca)
Asa cum era exemplul de mai devreme, cu fosta invatatoare care dadea explicatii despre moartea omului in varsta
Din pacate, aproape pe nimeni nu preocupa adevarata educatie sexuala (sau de igiena) a copiilor - in Romania.
Ca parinte, trebuie sa te gandesti singur, sa te apuci sa citesti, eventual articole straine Nu neaparat pentru continutul pe care sa i-l prezinti copilului, si pentru felul in care e bine sa o faci, pentru momentul potrivit...
Deci trebuie sa ma pun pe studiat cu seriozitate, ca pana recent am considerat ca este inca micuta, dar deja se cam apropie momentul la care va avea nevoie de explicatii...

Citeam cu ceva timp in urma un subiect, tot despre fetite, ce, cum si cand le spunem. Si povestea o mamica.. am ras de m-am prapadit Ca fetita ei (micuta) i-a spus ca s-a pupat pe gura cu un baietel, si ca singura idee care i-a venit in momentul acela a fost sa o intrebe daca s-au spalat pe dinti inainte. Mie nu cred ca imi dadea prin minte asa ceva! Super spontana reactie

filofteia spune:

Stii, in clasa I, in ziua cu sportul se duc in trening si cu adidasii in picioare.

ankalaura spune:

FILO - peste tot? Acum aud prima data, dar nici nu m-am interesat pana acum.

filofteia spune:

Peste tot pe unde stiu eu...si pe forumul nostru de clasa a II -a asa au spus toate mamicile.
Noua abia acum in clasa a II-a, numai iarna, ne-au cerut alti adidasi, ca tot in trening se duc...
Dar tu o dai la 6 ani si o luna, doua la scoala???

ankalaura spune:

Nu, nu o dau la scoala acum Intrebarea (si problema) era de principiu... Noi oricum plecam din tara la anul, si nu va face scoala in Romania.
Dar principiul este cam acelasi... Poate fi vorba de incaltatul acasa, sau de imbracat... Sau, cand era mai mica, de tinutul in brate. Mai precis, prea mare pentru tinut in brate...
Dar daca atunci, cand era prea mare pentru a fi dusa in brate - personal, preferam sa car bicicleta si sa mearga copilul pe bicicleta decat sa ajung sa car copilul in brate - lucrurile pareau simplute, acum s-au complicat...
Mai am o problema... dormitul cu ea in pat... Si nu numai cu ea in pat, dar tinuta bine in brate, facut masaj, scarpinat in par, cantat nani-nani, citit o mie de povesti....
Sunt rea nu?
Eu sunt modelul care prefera orele fixe (sau aproximativ fixe), la fel cum prefer regulile.
Regula este de o poveste seara (una mai lunga, nu capra cu trei iezi...) sau un capitol dintr-o carte serioasa (acum citim "Robinson Crusoe). Si cu mine nu se lamenteaza niciodata "dar sa mai citiiiim unaaaaaa", pe cand cu ai mei da. Si ei mai citesc. Ce daca se face 11 noaptea si copilul nu doarme??
Totodata, eu nu o pun sa doarma la pranz. Daca doarme la pranz, abia o mai trezesc, iar seara ma rog de ea sa se culce... Daca nu doarme la pranz, la 9 jumate e in pat, la 10 doarme, si, la aproape 6 ani, 9 sau 10 ore de somn mi se par suficiente....
Ei, mama o pune in pat la pranz, iar ii citeste, o adoarme.... desi cea mica nu vrea...
Si ce daca ii spun eu sa o lase in pace?? Nu domne, trebuie sa doarma...

Lucrurile astea mi se par daunatoare. Faptul ca o incalta cand eu nu sunt de fata, desi i-am interzis sa o faca. Sau ca are cu ea discutii despre care eu ar trebui sa stiu. Sau ca ii da (fara ca eu sa stiu) o ciocolata Kinder, desi eu i-am interzis sa ii dea. (desigur, sunt rea si persecut copilul, il privez de bucuria dulciurilor...). Ei bine, lucrurile astea erodeaza, il fac pe copil sa fie confuz, si sa speculeze, sa fie... cum sa zic... sa profite de oportunitati in functie de persoana cu care este... Sa joace la doua capete pana cand obtine ce doreste....

ralu_t spune:

raspund si eu, desi n-am apicat sa citesc toate raspunsurile, doar primele 2 pagini fiindca sunt la birou si nu am timp deloc
anka, eu as aborda problema la modul urmator: as discredita-o un pic pe bunica in ochii fetei-insa o discreditare inteligenta la modul: bunica inca mai crede ca tu esti fata mica, si din acest motiv ti-a dat o asemenea explicatie. eu stiu ca tu esti mare si intelegi ca asa cum nu e frumos sa bagi mana in nas in public, asa nu e frumos nici sa pui mana in chilotel in public.
daca fata intelege ca bunica o "subapreciaza", nu-i va mai cere sfaturile, le va cauta la tine.
si ca sfat pentru toate mamicile, nu le umpleti capul cu boli si rusini inutile si distructive pe termen lung, organele noastre genitale sunt pentru placere pana sa ajunga sa fie pt procreatie. copiii au o sexualitate si senzualitate extrem de dezvoltate, in ciuda aparentelor. cata vreme ei asociaza placerea ca o interdictie care daca este permisa vine incarcata de o mare vinovatie, vor ajuge la maturitate cu diverse tulburari, nu numai la nivel sexual. ei intuiesc placerea care deriva din sex, cunosc deja placerea derivata din jocuri masturbatorii!!! putem sa ne prefacem ca noi (adultii) suntem altfel(bonlavi) si sa-i facem sa simta ca firescul lor este in fapt o mare problema care trebuie remediata ca altfel vine apocalipsa sau putem fi sinceri si relaxati si sa le prezentam situatia asa cum este. e firesc sa simta placere, nu e frumos sa se atinga in public fiindca sexualitatea merge mana in mana cu intimitatea. asa cum multe altele nu se fac in public (caca , pipi, scobitul in nas), dar nu le curge sange pe nas si pe urechi daca o fac acasa, in intimitatea lor...
genul asta de abrodare nu va crea un copil obsedat de sex sau masturbare, va duce la un copi si un viitor adolescent sanatos, pe care pulsiunile inconstiente legate de sex nu-l insapaimanta, nu sunt asociate cu vinovatia, sunt firesti, naturale si extrem de placute...

ralu- de bebe albastru
tudor 15.05.2008
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=72e131407d80530203c592" target="_blank">montaj tudor
i believe in miracles...povestea noastra

filofteia spune:

Anka... la noi este situatia inversa... Adi vorbeste cu buni (soacra-mea) cu dumneavoastra , pentru ca intre ei nu este nici o relatie... A stat cu ea la tara o saptamana si n-a mai vrut sa stea... eu as fi preferat sa-l rasfete asa cum spui tu ca face mama ta cu fetita ta, sa aiba o relatie, sa se joace cu el, sa-l invete una alta ... ea asteapta sa ajunga in a cincea, sa-l mediteze la matematica (este fosta profesoara). Sunt convinsa ca meditatie va insemna sa se duca el la ea acasa, in grupa ca orice alt copil .
Mie imi place realtia dintre mama ta si fetita, pentru ca baiatul meu nu are parte de asa ceva...il mai rasfata tatal meu, dar la el ajungem doar o data pe an ...
Faptul ca o luna pe an este supra rasfatata, nu-i face rau, parerea mea...era o problema, daca ar fi fost tot timpul in preajma ei, dar asa...Gandeste-te ca atunci cand va fi mare se va gandi cu mare drag la clipele petrecute la bunici.

EI si??? Tot ea sta noaptea cu ea, iar cand vine acasa reluati programul obisnuit...chiar daca primele doua trei zile intampinati rezistenta, cu timpul o sa inteleaga...

La noi programul de culcare este la ora 21, doar cand are scoala a doua zi, in restul zileleor, poate intarzia pana la 22,30... deja este o regula si a inteles-o.

EU sper vara asta sa mearga iar sa stea cu buni la tara macar o saptamana... desi am fost anuntati de buni ca abia dupa 1 iulie va fi la tara...