Atac cerebral ischemic
Atac cerebral ischemic | Autor: Yasmari
Buna seara tuturor!
Imi cer scuze, poate nu e locul potrivit pentru acest subiect dar v-as multumi mult daca ma puteti ajuta.
Tata e in spital de aproape o saptamina, atac cerebral ischemic, nu reactioneaza prea grozav la tratament, sg imbunatatire e c-a inceput sa recunoasca vizitatorii. Aici pe site vinmii de oameni, rog din suflet pe cei care au auzit de cazuri similare, ati putea sa irositi 10 minute sa-mi dati niste sfaturi? De doctori bune, tratamente de succes, orice sugestie o astept cu sufletul la gura.
Maine ajung in Romania si ma pregatesc psihic sa-l vad pe cel care m-a tinut pe genunchi spunindu-mi atitea povesti, cel ce m-a crescut in poezii de Cosbuc, cel pe care-l numeam Regele, cum zace nemiscat si lipsit de cele mai elemntare aptitudini intr-un pat de spital.
Ma agat de orice speranta...si voi sunteti mare parte din ea. Multumesc mult de tot. Sanatate sa va dea Dumnezeu!
Raspunsuri
kay spune:
buna.
In primul rand multa sanatate tatalui tau.
acum sa-ti spun si povestea mea. Bunica a avut un AVC (nu-mi amintesc daca ischemic sau hemoragic... s-a intamplat acum mai mult de 10 ani. imi amintesc in schimb seara in care s-a intamplat... avea tensiune mare, nu se simtea bine si dintr-o data nu a mai putut sa vorbeasca deloc, era intr-o stare groaznica... in maxim 30 min era la spital, la neuro... la AVC e fff important sa se intervina rapid. prima luna a fost grea... avea paralizie pe partea drepta, nu putea vorbi, manca, merge la toaleta... mama a stat cu ea non-stop in spital, dorme pe un scaun... incet incet bunica si-a revenit, a facut recuperare.dar tin minte ca a durat destul de mult pana si-a revenit complet, atat fizic cat si psihic... si acum dupa 10 ani e perfect normala, continua sa faca misto de mine din cele mai traznite idei, merge normal, vorbeste ffff normal, e perfect normala.
cunosc alt caz, tatal unei cunstinte, care a avut tot un AVC (nu stiu de care) peste noapte, l-a gasit sotia dimineata si l-au dus la spital. timpul in care a stat inconstient si-a lasat amprenta : merge in carje, cu greu intelegi ce spune... d`asta zic ca e fff important timpul in care se intervine.
iti urez rabdare, o sa iti trebuiasca. nu o sa fie usor sa il vezi asa, nici pt tine, nici pt el, dar faptul ca esti acolo, sprijinul tau si ajutorul familiei valoreaza mai mult decat toate medicamentele din lume.
alta chestie, va lua medicatie de acum. anticoagulante si ce se mai da, nu mai stiu... trebuie verificat INR (timpul de coagulare a sangelui) cred ca lunar, parca asa mergea bunica...
nu stiu ce sa iti mai spun, decat multa rabdare si putere ! 
************************************************************************************
Ajuta la construirea unei sectii de chirurgie cardio-vasculara :
858 - 2 euro/sms - Cosmote, Orange, Vodafone
www.inimacopiilor.ro
oana 
de 
SOSONICA (6.06.2007) 
asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un an
S
www.helpsonia.com , povestea Soniei , www.inocenti.org -> sponsorizeaza un copil !
"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."
kay spune:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=51122
uite un alt topic mai vechi !
te !
************************************************************************************
Ajuta la construirea unei sectii de chirurgie cardio-vasculara :
858 - 2 euro/sms - Cosmote, Orange, Vodafone
www.inimacopiilor.ro
oana de SOSONICA (6.06.2007) asa creste Sonia : www.onetruemedia.com/shared?p=63e6ea475473c2ddd2fc4c&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=image" target="_blank">intr-un anS
www.helpsonia.com , povestea Soniei , www.inocenti.org -> sponsorizeaza un copil !
"When in trouble or in doubt, run in circles, scream and shout."
Ana71 spune:
Buna,
Tatal meu a facut un AVC ischemic acum 8 ani. Pe fondul unei tensiuni oscilante (cu accese de hipertensiune). Ne-am trezit intr-o seara ca evident se simtea rau, nu mai putea vorbi si era total dezorientat.Am ajuns de urgenta la spital. Primele luni au fost cumplite, a fost paralizat, pampers-ii de rigoare, nu mai putea vorbi....mama a petrecut mult timp cu el la spital. I-a crescut si glicemia pe fondul acestui AVC (inainte nu avusese nici un fel de probleme de genul asta). Apoi a venit acasa, am gasit un logoped, a facut gimnastica medicala....A fost o perioada groaznica mai ales ca noi locuiam impreuna cu parintii mei, baietelul era micut (1 an si un pic) eram plini de datorii.....A evoluat destul de bine, dar nici acum dupa atatia ani nu poate vorbi decat anumite cuvinte (ne limitam la o comunicare usoara cu el) dar se deplaseaza singur (chiar face diverse cumparaturi usoare la magazinele de langa bloc-cu lista scrisa de noi de acasa). Judecata e cat de cat alterata, se mai zapaceste uneori (la genul ca nu-si aduce aminte unde e bucataria, sau ii ceri o cana si-ti da o revista, etc...) dar e mult mai bine fata de cum a fost. A inceput sa se deplaseze (cu ajutorul gimnasticii medicale) dupa vreo 5-6 luni de la AVC. A fost tratat (si inca mai merge uneori la control) la un neurolog deoasebit (dr. Cotolan de la spitalul Colentina). Conteaza foarte mult increderea pacientului in medic (si tatal meu a colaborat f. bine cu acest domn dr). In acesti 7 ani a mai avut diverse probleme, aparute ca efect secundar al acestui AVC si la anumite perioade de timp s-a mai internat. Ma rog, in mare cam asta e povestea lui.....Depinde f. mult si varsta pacientului (tatal meu avea atunci vreo 70 ani), antecedente medicale, etc. La unii am auzit povesti mai fericite legate de AVC la altii mai urate. Oricum sfatul meu este sa te innarmezi cu multa rabdare, e o boala care macina foarte mult pe cei apropiati pacientului. Rezultatele tratamentului se vad in timp. Va doresc multa sanatate si daca mai ai intrebari nu ezita sa mi le pui!
Tala spune:
acum 4 ani am patit eu asa ceva (aveam 26 de ani) si s-a manifestat cu semi pareza pe dreapta si diplopie (vedere dubla). Dupa un tratament cu cortizon (la greu) de 3 saptamani intensiv si apoi inca 4 luni pana la eliminare mi-am revenit complet. Mi s-au facut toate investigatiile posibile si mi s-au dat toate diagnosticurile posibile (nici acum nu este f clar de la ce s-a declansat). Intr-adevar conteaza si medicul si tratamentul. Eu ti-as recomanda sa-l duceti la Spit Militar, acolo este unul dintre cei mai buni neurologi din tara (in scapa numele dar intrebi de seful/profesorul sectiei). Chiar in spital am cunoscut o doamna care fusese cu 2 ani in urma (avea cam 70 de ani) intr-o stare f proasta (anevrism, inconstienta prelungita, paralizie etc) si uite ca-si revenise complet. Deci sunt sanse, trebuie sa credeti doar.
santate multa
Bucurie!
Yasmari spune:
Fetelor, va multumesc ENORM. Sunt in aeroport dar am citit pe nerasuflate!
Multumesc inca odata si sanatate tuturor!
XIO spune:
fiecare caz e altfel , depinde de marimea ischemiei , de teritoriul in care s-a produs, doar doctorul te poate lamuri cu privire la evolutia viitoare.
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
***Fur is for petting**
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/greecky/
Happiness_4_us spune:
In septembrie 2005, tatal meu a suferit un AVC- ischemic.
Medicii din Targoviste ne spuneau s ane pregatim ca nu rezista. Dupa multe insistente am ajuns cu el la Buc , la spitalul Bagdasar, la dr Lazar. Un om si medic extraordinar.
Dupa o saptamana la ATI ( terapie intensiva) a fost stabilizat si mutat in salon.
A fost o perioada crunta, nu putea face nimic, era paralizat pe partea stanga, gura-i ramanese stramba si un ochi fix si mai deschis decat celalalt, nu manca decat cu paiul si totul pasat, iar la inceput numai supe.
Incet incet a inceput sa-si revina, a mai stat internat in salon inca 3 saptamani dar a inceput sa recupereze.
Am platit o infirmiera care avea grija de el noaptea,ziua faceam noi cu schimbul, asta in ultimele 2 sapt de stat in spital, ptr ca in primele 2 eram noi acolo zi lumina. Inutil sa-ti mai spun ca dormeam in masina si asteptam mereu sa se schimbe turele asistentelor ca sa "fim draguti" si astfel sa putem intra la el.
A fost o perioada grea insa a trecut.
Acum tata este bine, atat cat se poate, se descurca singur, la modul ca a recuperat partea paralizata, insa nu va mai fi niciodata cum a fost, iar asta este cel mai dureros ptr mine.
Are momente in care este bine bine si il recunosc pe cel care m-a crescut, cel care ma jughinea, care-mi spunea povesti si vorbe bune, cel pe care-l iubesc cu toata fiinta mea, dar si momente in care uita, cade in stari depresive si ne cearta ca l-am oprit din drum.
Ii multumesc bunului Dumnezeu ca l-a lasat sa mai stea cu noi si nu ni l-a rapit atat de timpuriu.
Multa sanatate tatalui tau si voua multa putere!
Faceti absolut tot ce se poate si, daca nu sunteti convinsi ca ce spune medicul la care este in ingrijire este ce simtiti, cereti si parerea altui neurolog.
La noi s-a dovedit a fi asa, nu spun ca este o regula!
Nana, Andrei Stefan ( 26.09.2007)
Povestea nasterii fluturasului!
Fluturas iubit, sa nu uiti niciodata, ca mami este intotdeauna cu un pas in urma ta. Trebuie doar sa intorci privirea si sa intinzi manutza si mami te va ajuta in orice clipa!
Stelele care cad, nu pier! Stelele care cad, se duc pe un alt cer!Ramas bun, steluta iubita si scumpa, Emma!
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank">Povestea unui licurici scump!