Ce v-ar fi ajutat sa stiti inainte de nastere?

OanaRusu spune:

miereamara, foarte frumos spus se schimba total, si e sublim si chaotic in acelasi timp, e o alta viata - eu abia imi amintesc cum ma machiam candva.. pruncii mei au acuma 1 an respectiv 3 ani si cand ies pe usa sper sa fiu pieptanata si sa nu uit sticla de apa si hanuitele de schimb a copiilor - da' nici cand aveam 49 de kile si eram sexoasa nu eram asa fericita ca ies din casa cum sunt acuma, daca sunt amandoi sanatosi, dormiti si cu burtica plina
N-as schimba asta cu nimik

Oana, mami de
Ana Maria (intr-o zi de 13... 13 iunie 2008)
si Paul-Victor (ziua cea mai lunga: 21 iunie 2006)
Priveste partea buna a lucrurilor

unombun spune:

mindy,ce inghetata mincai contra arsurilor?

Mindy spune:

Orice fel, vanilie, ciocolata (mai mult low fat) dar nu o recomand nimanui, ingrasa teribil. Dar arsurile sunt nasoale rau, nu le doresc nimanui, si ma luau cel mai tare noaptea. Uneori trecea cu lapte rece.
Daca ai arsuri si vezi ca doar inghetata le amelioreaza, mai bine incearca smoothie, nu are atatea calorii. Pui in blender fructe, banane, capsuni sau ce fructe vrei cu un pic de miere (daca vrei mai dulce)multa gheata si un pic de iaurt sau lapte. Compozitia asta se poate si ingheta in forma de gheata de la congelator si cu un batz in fiecare sa se poata lua usor.

Cinezee spune:

SUBSCRIU LA CELE SCRISE DE TINE , CHIAR DACA STIU CE MA ASTEAPTA DUPA NASTERE NU STIU CE O SA FIE PANA NASC SI NU STIU CUM O SA FIE PRIMELE 3 LUNI

MAI VREAU SA ADAUG CA AM DAT SOTULUI SA CITEASCA TOT CE ATI SCRIS VOI AICI , CRED CA MULTI SOTI AR TREBUI SA CITEASCA ACESTE POSTURI INAINTE DE A NASTE O MAMICA SI MAI ALES SA INCERCE SA ISI AJUTE CAT POATE DE MULT SOTIA SI SA O SPPRIJINE CAT MAI MULT POSIBIL SI MAI ALES CAM TOTUL A SE FACA IN 2 CA COPILUL E UN ERZULTAT A IUBIRII DINTRE CEI 2,IAR EA ATUNCI AR FI O IDEE MAI PUTIN TRAUMATIZATA

CHIAR DACA NU AM NASCUT INCA SI NICI BEBE NU AM ,AM VAZUT FOARTE MULTE , BA UNELE CHIAR FOARTE URATE LA CUMNATUL MEU ,FAPT PTR CARE I-AM SPUS SOTULUI CA NU VREAU SA AJUNG ASA

pana la mai putin de 3 luni

Idaira spune:

Uiiiiiiii....mi-ar fi placut sa stiu ca sint purtatoarea unei mutatii genetice pt ca m-ar fi scutit de multe,multe probleme si nu m-as mai fi luptat cu o asa-zisa infertilitate cu toate implicatiile si consecintele ei psiho-sociale.

In ciuda faptului ca sint ca un burete in a capta informatii,absolut tot ce-am citit pt a ma pregati sa fiu mama,s-a sters in doi timpi si trei miscari cind a venit Carla.

Ca a fi insarcinata nu inseamna cea mai fericita etapa din viata mea ci una stresanta,epuizanta, cu 9 luni pline de peripetii,cu repaus la pat,fara sex,cu ambitie si perseverenta de a-mi injecta singura heparina,cu dieta pt ca eram la un pas de a face diabet gestational,cu frica permanenta in san ca pot pierde sarcina,mai ales dupa amniocenteza si ca fiecare luna care trecrea era ca si cum as fi facut primii pasi pe Luna.Un cumul de sentimente contradictorii,noi, care ma faceau cind sa pling cind sa rad.

Ca ma pot tranforma intr-o hiena cind e vorba de copilul meu,chiar si fata de persoanele iubite,atunci cind nu fac EXACT ca mine lucrurile.

Ca se creeaza o interdependenta 100% intre mine si copil si ca nu pot nici macar sa respir cind sint departe de el.Si ca as fi putut linistita sa-mi fi rezolvat treburile fara sa alerg ca nebuna,de facusem febra musculara pt ca fata era ingrijita la fel de bine si de tatal ei.

Ca a alapta nu inseamna sa pui copilul la san si stie el ce are de facut.

Ca dupa 9 luni si 40 de zile fara sex mi se parea atit de fireasca starea ca in prima noaptea m-am simtit ca o adolescenta dezvirginata.

Ca chiar daca identificasem toate simptomnele depresiei postnatale,stiam cum se intervine,am experimentat-o si trait-o din plin si ca nu te ocoleste numai pt ca stii despre ce e vorba.



Carla
Povestea Carlei

nushulica spune:

subscriu la tot ce ai zis dar mai ales la frazele astea 2 da,chiar asa e fix intr-o hiena m-am transformat si am ajuns de m-am certat cu toata familia ca nu executau fix ce ziceam eu...apoi am renuntat sa mai chem pe cineva la mine sa nu ma mai enervez

---

de David
Poveste

nushulica spune:

despre depresia postpartum as putea zice multe...citisem mult inainte de a naste si imi repetam intr-una ca nu voi pica in depresie eu care-s o fire vesela si plina de viata,sufletul petrecerii in tinerete

n-a fost asa...m-a apucat depresia din spital(cand in salon la terapie intensiva unde eram dupa cezariana o mamica plangea dupa puiul ei nascut mort) si umblam ca bezmetica la 4dimineata am urcat 3 etaje operata de 1 zi sa-mi strang puiul in bratesi cand am ajuns la salonul de bebelusi o acritura de asistenta nu ma lasa sa intru ca e noapte si copiii dormce stia ea ce e in sufletul meu???cand m-a vazut cum plang probabil de mila m-a lasat sa intru si pana la zi am stat cu puiul in brate si am plans(pe muteste sa nu-l trezesc)

multe sunt de zis...cartile nu ne pregatesc pt cea mai mare schimbare din viata noastra aceea de a deveni mame,eu nu mi-am revenit decat intr-o zi cand plangea puiul si eu cu el in brate,si mi-am dat seama ca e dependent 100%de mine si ca daca ma mai lamentez mult ii fac lui rau!!!abia atunci m-am pus pe picioare,am facut un dus m-am pieptanat(ca n-o mai facusem demult)si mi-am asteptat sotul cu masa pregatita(de s-a crucit saracul)

---

de David
Poveste

Tala spune:

ar trebui adaugat la titlu "si dupa nastere". puiul meu are 2 ani si 9 luni dar pe cuvant ca citind multe posturi de aici observ ca inca mai am mult pana sa ma trezesc la 'realitate' - care o mai fi realitatea?
F important mi se pare sa incerci sa fi constient ca parinte ca tot asteptand sa treaca colicii, dintii si tot asa, trece copilaria copilului tau si viata ta. Printre toate greutatile nasterii si cresterii unui pui de om sunt toate minunile aferente acestor momente. Cred ca doar un parinte si un om care a trecut pe langa moarte poate aprecia la justa valoare sau poate identifica ce este cu adevarat important. Din cauza depresiei (cred ca am avut asa ceva) multa vreme nu mi-am permis sa ma bucur cu adevarat de fiecare momentel din viata minunii mele pt ca ma tot temeam sa nu gresesc cu ceva, sa fac totul perfect si ma epuizam ingrozitor. Am invatat intre timp sa ma amuz cand scapa un ou crud pe jos, cand umple cu plastilina toate gauricile posibile si lista e luuuuuuunga.

Bucurie!

LindaZ spune:

Gata! Cursul pentru viitoarele mamici se va cheam EMOTII DE MAMA - cum sa fii pregatita emotional pentru schimbarile de dupa nastere, pe 20 iulie: http://mindmaster.ro/parenting/cursuri/cursuri-pentru-viitorii-p%C4%83rin%C5%A3i/emo%C5%A3ii-de-mam%C4%83.aspx
Nu am avut cum sa cuprind tot ce ati spus voi aici in doar trei ore de curs, dar sper sa conteze si astea si va multumesc mult, mult de tot din toata inima pentru ca v-ati deschis sufletul atat de larg.
Insa vor aparea cateva articole pe aceasta tema in reviste si site-uri de profil, din iulie incolo, in care vor fi mai multe informatii.
Un alt curs pentru mamicile cu copii mai mari va fi Disciplina fara pedeapsa: http://mindmaster.ro/parenting/cursuri/cursuri-pentru-parinti/disciplina-f%C4%83r%C4%83-pedeaps%C4%83.aspx
Multumesc mult, Mihaela

Clover spune:

De ce nu oferi o reducere daca cineva descopera cursul tau prin acest site?