Educarea copiilor in spiritul iubirii de Romānia

spic de grau spune:

Si noi si bulgarii am intrat in acelasi timp in UE.

Cat timp eram in RO auzeam ca in Bulgaria e super periculos, ca te ataca prin munti..etc etc.

Acum suntem si unii si altii in UE. De ce oare la TV aud numai de cersetorii romani vs Bulgaria - noul Eldorado al francezilor. DE CE?

Nu mai de mult de luna trecuta, in ziarul local se vorbea despre cum s-au saturat localnicii de taberele de romani (scria negru pe alb), care ocupau rand pe rand terenurile ocupabile din departament, si cum cereau ajutorul jandarmilor sa ii expulzeze.
Ca sa impiedice caravanele de a mai ocupa spatii ca - parcuri, sensuri giratorii (da da!), margini de sosele, francezii sapa santuri la intrarea pe o astfel de zona, sau aduc blocuri mari de piatra.

Deci revin la intrebarea: de ce suntem cei mai ce? de ce auzim numai de ai nostri? ce se intampla? unde e buba?
Mai auzisem ca romii unguri ar fi mai periculosi.. Dar de ei de ce nu aud nimic pe aici?
Sau oare rom/roman suna atat de asemanator ca autoritatile/ ziaristii, cum dau de un rom - il trec ca roman chiar daca el nu e roman?..

Sper ca s-a inteles ideea - sunt cam obosita la ora asta.

AB spune:

Eu nu ma inghesui cu iubirea de Romania. Ce atata iubire? Am plecat, nu? Pai pleci de langa ce iubesti? La mine e durere si nostalgia copilariei si adolescentei. In plus ce sens are sa-mi invat asa programat copiii sa iubeasca ceva? Le arati ce-ti place tie in viata automat. Acestea pot fi icoanele pictate si costumul strabunicii, povestile si padurile cu covoare de ghiocei sau pesterile Apusenilor sau schiatul prin salbaticie. Dar la fel imi place sa le arat carutele vechi ce-mi strabateau insula, moara la care-ti macina faina pentru acasa de vrei si farurile insulei mele si sa alerg pe dune cu mareea urcanda in spate sau altele. Nu-i arat ceva pentru ca-i romanesc sau american ci pentru ca-mi place mie.

Copiii mei vorbesc foarte bine spre perfect romana, dar nu din dragoste de "tara mea muma" ci pentru ca mi se pare penibil sa nu priceapa povestile bunicii cu tot parfumul lor.
De asemenea consider ca prin cunoasterea romanei la adolescenta daca si-o doresc, vor putea sa-si clarifice sentimentele fata de originile mele. Originea nu se poate ascunde nici daca ai vrea la prima sau a doua generatie si mai ales nu in Europa. E un sentiment de superioritate etnica care transpira prin multi pori ai "bastinasilor". Si copiii multora vor fi confruntati cu ideea ca esti ca noi, dar nu chiar 100%. Asa ca mai bine sa aiba o perspectiva corecta asupra ei: cu bune si rele si cu simtul umorului.

Eu nu ma jenez de cersetori cand sunt in Europa. Nu evit sa vorbesc romaneste, dar nici ma apuca vorbitul taman atunci. Daca-mi gasesc un loc de parking undeva in centrul vreunui mare oras le dau ceva, daca nu, nu.
Si nu ma jenez de Romania in general. Cu putina istorie invatata sesizezi ca nu-i natie perfecta si ca fiecare are destule de dus in carca chiar si-n istoria recenta. Prefer tiganii romani, decat masacrele franceze din Algeria si mizeria din Rwanda sau alte tari africane sau decat lasitatea olandeza la Srebrenica. Asta ca sa vorbesc de tarile europene pe care le-am considerat posibile tari adoptive.
Aici in US n-am inca confruntarea directa cu ce-i rau in .ro.

Ramona J spune:

Daca el e acolo cu pasaport romanesc, pai e roman. Si eu daca intru intr-o tara cu pasaport american, sint americanca - indiferent ce limba vorbesc sau care imi este originea.

AB spune:

Ramona asta-i parerea ta. Europenii is rasisti in mod oficial. Adica la stiri ai : doi francezi de origini maghrebine au ucis o batranica. Numai la negative. La capitolul pozitiv : francezul Lucas Wagadugu a castigat proba de 100 m garduri.
Cam genul asta de discriminare il asteapta spiculet... cand fac prostii sa se zica domne ca-s romani de origine roma. Eh asta n-o fac, ca pentru ei tot de mana a doua esti

Ramona nu-s sigura daca in Europa ai fi fost considerata americanca .
Totusi fii fericita ca ai putut fi considerata romanca in Romania.
Eu pana nu ajung americanca nu-s nimic desi posed cateva pasapoarte. Nu-s romanca in Romania, nu-s frantuzoaica in Franta.

Fii atenta ce descriere are un subforum de pe aici de pe DC:
"Fosti colegi de cresa, scoala, liceu, facultate, moldoveni, ardeleni, munteni, evrei cu suflet de romani, cluburi, secte... unitate in diversitate."
Si eu care nu-s de religie mozaica mi-am primit intr-un subiect pe aici o replica : o admir pe X, si si "noi romanii" ar trebui sa facem nu-s ce....
adica io nu eram romanca doar pentru ca nu-s pura ci amestecatura. Ca asta mi-e limba materna, in tara aceea am crescut si nu mi-a trecut prin cap ca as fi altceva e ceva nesemnificativ.

Asa ca vezi tu... e complicat rau

Ramona J spune:

Aoleu!
Mai, eu nu ma dau americanca. Dar zic ca atunci cind calatoresti intr-o tara si te prezinti cu pasaport american pai cam asta esti considerat. La o adica ei ar contacta autoritatile americane.
Asa si cu dragii de romi, pe cind au de a face cu autoritatile si ii cauta de pasaport ei sint romani, nu?
Oricum, TARE exemplul cu francezul Lucas Wagadugu!

AB spune:

Hi, hi sau te deporteaza cu autobuzul plin de fuste colorate conform tratatului de repatriere cu Romania

Sa fii cuminte

Ramona J spune:

M-ai speriat, in Franta nu mai vin ca ma trimit astia in RO cu papornite cu tot. Free trip!

anca_a spune:

Lisaelisa, pentru ca vad ca insisti sa nu-mi intelegi mesajul ma gandesc ca e posibil ca in cazul tau sa fi facut o eroare de rationament ...adicatelea tie, cu toate ca uneori ti-e rusine cu romanii care ne fac de ras, sa nu-ti fie rusine in acele momente ca esti romanca.

Pentru ca in general asta se intampla. N-am vazut niciun roman caruia sa-i fie rusine cu romanii celebri in timp ce orice scursura care mai face cate ceva prin strainataturi le alimenteaza unora complexul de inferioritate si ii face sa mai aplece pentru a cata oara?! capul rusinati.







Somnul ratiunii naste monstri.

conchita spune:

depinde.
eu sufar de multiple personality disorder cand vine vorba de iubirea de tara. parca s-ar ciorovai un card de gaste in creierul meu cand dezbat dilema pentru sine. ma regasesc mult in Gombrovicz in idila sa cu polonia-mama si, sentimental, mai degraba cred ca o iubesc cand ii vad negii pe nas. si intr-un fel paradoxal, vanitatea viscerala de a fi romanca mi se declanseaza tocmai cand ii supureaza cosurile pe fatza, ah, imaginea, ah rromii, ah comunismul, valeu coruptia, aolica mediocritatea, etc. adica, trebuie sa recunoastem ca am motive de mandrie - uite din ce mlastina m-am facut io lebada. si-atunci ii iau apararea. e ca un pui zgribulit care are nevoie de mine s-o apar si s-o iubesc, asa cu bube in cap cum e ea. dar daca vine cineva cu fitze din interior si-mi cere s-o iubesc, dar sa inchid ochii la bubele din cap, tot viscerala mi-e si revolta, basca rusinea - uite, dom'le, romanismul caruia ii apartin e si superficial si te iubeste numai cand esti pe val. dar cand esti in santz, face stanga imprejur de jena.

ca e o chestie aici: te uiti la cineva ca la un roman, sau ca la un om pur si simplu?

si fie raspunzi ca She, ca nu conteaza, fie ca Ilse si Mirela ca, ba da, conteaza (din motive diferite).

nu poti sa faci abstractie de faptul ca esti roman. romanismul e o trasatura de caracter si personalitate, in ultima instanta, asa cum e si frantuzismul, americanismul, whatever. ce defineste o natiune este suma crezurilor si deprinderilor culturale si de mentalitate. deci da, ca esti mamaligar sau hotdogist sau croissantist - e motiv de mandrie sau de rusine. e vorba despre valorile colective care le dubleaza pe cele personale. eu, popeasca, pot sa nu cred in brizbrizuri si fitze, dar daca asta vezi pe strada in romania majoritar, inseamna ca fitzele sunt trasatura nationala de care, personal, poa sa-mi fie nu numai jena, dar pot sa arunc si-un dispret total in nota de plata. cine sa ma condamne, altcineva decat prototipul national al pasunistului fitzos. pe care, teoretic, ar trebui sa-l iubesc, dar practic nu reusesc nici sa ma pici cu ceara. deci, pana la urma, nu iubesc nici eu romania, nu? daca nu pot sa-i iubesc negii pe nas altfel decat teoretic si abstract...

lisaelisa spune:

Eu chiar imi iubesc tara si fac parte dintre cei care nu ar putea trai in alta parte decat aici, in Romania. Aici sunt radacinile mele. In alta parte m-as simti pierduta.
Dar nu pot fi de acord cu faradelegile comise in special de romi, pe al caror pasaport scrie roman, aruncand asupra tuturor romanilor mocirla in care traiesc si se simt bine.
Ori de cate ori am ocazia, acuz autoritatile romane de prea multa toleranta fata de acestia, care pur si simplu au luat-o razna...

Nu imi este rusine ca sunt romanca; imi este rusine de ticalosiile facute de o parte, si aruncate in carca tuturor romanilor.