creierul: marea si interesanta... necunoscuta
Raspunsuri - Pagina 2
Andrea_S spune:
kathy_vl,
la subiectele despre hidrocefalie am scris ceva din povestea noastra, dar as prefera sa discutam acolo sau in privat despre problemele la creier (chiar te voi contacta pe mail in cursul zilei de azi).
prefer sa lasam acest subiect ("creierul, marea necunoscuta")pentru informare sau sesizari, cum ai facut tu, dar atat, ca sa nu amestecam lucrurile.
daca exista interes, poate chiar facem un subiect aparte, legat de leziunile cerebrale, dar deja parintii interesati au creat subiecte pe fiecare problema in parte si mi se pare mai bine asa. sunt multe cazuri, multe particularitati, si cei interesati de informare gasesc mai usor ce cauta daca se uita la titlul unui subiect, zic eu.
Andrea
Andrea_S spune:
Pana voi continua descrierea creierului, de la A la Z, sa zicem, nu ma pot abtine sa spun ceva care mie mi s-a parut interesant.
Dupa nastere, miscarile bebelusului sunt cele care modeleaza harta pe care si-o formeaza creierul.
Daca bebelusul face anumite miscari doar pe parte, dar nu si pe cealalta, atunci, dupa ce acea harta (neuronala, mentionez) s-a format, este (foarte) greu sa o schimbi.
Acest fapt imi aminteste de o vorba: "Un om format, cu greu il mai schimbi."
Vom vedea mai tarziu ca anumite lucruri legate de "harta neuronala", "harta emotionala" au legatura cu neurotransmitatori (neuropeptide). E foarte interesant, mai ales pt cine nu stie (adica pt mine, mai ales, ca invat din mers. Dorind sa le spun altora... de fapt imi spun mie... funny 
) !
Atitudinea naste altitudinea!
Andrea_S spune:
Azi cautam niste imagini despre creier si am dat peste acest site, care mi se pare o resursa extraordinara pentru parinti. E in engleza, dar folosind google translator se poate citi si in romana.
www.thebrainlabs.com/brain.shtml" target="_blank">http://www.thebrainlabs.com/brain.shtml
Intr-un tabel sunt linkuri la diferite parti ale creierului. Iar la pagina dorita se afla nu doar descrierea partii respective, ci si ce s-a observat la persoanele care au probleme in acea zona din creier (fie ca ea lipseste, fie ca nu e bine dezvoltata etc.)
Mie mi se pare foarte interesant, pentru ca iti ofera idei despre ce anume sa observi la propriul copil.
Spune si in ce conditii pot fi afectate acele parti ale creierului.
Desigur, este doar una din resursele de care am putea tine cont, dar ea este sumara, nu cuprinde totul. E ca un ghid, sa zicem.
moshtoma spune:
"Centrii bulbari ai tonusului muscular au un rol important īn repartizarea tonusului muscular. Aceasta functie are o mare importanta īn mentinerea pozitiei corpului, atāt īn timpul echilibrului static, cāt si īn timpul echilibrului dinamic (īn timpul miscarilor). Īn aceasta functie, centrii bulbari ai tonusului muscular tin sub influenta lor centrii medulari ai tonusului muscular si sunt influentati de centrii din partile superioare ale encefalului. Īn functionarea acestor centri, o mare importanta o au excitatiile care vin din organele de miscare si din aparatul vestibular al urechii interne"
moshtoma spune:
Creierului ii plac surprizele!
Deci....Sa facem copiilor nostrii surprize...placute:
Dupa o surpriza, neuroplasticitatea (abilitatea neuronilor de a se conecta intre ei) creierului creste. Daca mergi printr-o jungla si-ti apare in fata un tigru, surpriza! Creierul trebuie sa treaca imediat intr-o treapta superioara pentru a gasi o solutie. Conexiunile se formeaza instantaneu pentru ca tu sa vezi solutiile si sa alegi rapid una. Pentru a supravietui, trebuie sa procesezi rapid informatia. Neuroplasticitatea creste si cand radem. Astfel, dupa o repriza buna de ras, invatam mai bine sau muncim mai eficient. Si totusi, acest creier minunat nu face diferenta intre ce e in afara si ce e inauntru, adica ce vedem, informatiile din exterior sau ce gandim. Asa se produc atacurile de panica. Creierul interpreteaza frica, gandul persoanei ca pe un semnal de panica si actioneaza ca atunci cand vezi un tigru....
..citat de pe un alt forum.. http://psihologie.myphpbb.eu/forum/viewtopic.php?t=1189
Andrea_S spune:
In practica (in viata) putem folosi aceasta "slabiciune" a creierului - adica faptul ca organul acesta nu face diferenta dintre ce se intampla in interiorul lui si ceea ce se petrece de fapt in afara sa.
De exemplu:
Ai vrea sa faci miscare, sa-ti cresti tonusul, dispozitia ta sa fie mai buna ?
Simplu! Imagineaza-ti ca faci o activitate care-ti place enorm, una care iti da mereu bucurie, te face sa ai forte noi etc. Participa la aceasta scena imaginara (sau la aceasta amintire, daca te vezi retraind ceva) cu toate simturile, implica-te emotional - foarte important aspectul emotional - si...
... rezultatul:
cand te trezesti din visare te simti ca si cum tocmai ai facut activitatea respectiva, tocmai ai fost acolo unde te-ai imaginat - in corpul tau s-au activat anumiti neurotransmitatori, care au trimis anumite mesaje muschilor, organelor etc. ca sa-ti dea senzatiile respective.
moshtoma, ma bucur ca ai intervenit. Esti dragut sa explici citatul despre "centri bulbari" pe intelesul unui copil de 7 ani ? E interesant ce ai mentionat acolo, dar intra greu in cap si chiar merita sa fie inteles, zic eu. Te rog, ne spui acelasi lucru, dar altfel ?
Atitudinea naste altitudinea!
Andrea_S spune:
Mini-dictionar explicativ:
Neuroplasticitate = exprima capacitatea creierului de a dezvolta noi conexiuni, de a reorganiza noi retele neuronale ca raspuns la noi experiente sau la diversi factori de stres, de a prelua noi functii ale unor neuroni lezati.
Neurogeneza = presupune formarea de noi neuroni din celula stem.
Celulele stem: au origine embrionara si sunt celule precursoare, nediferentiate, asa ca pot servi ca sursa pentru dezvoltarea fie de neuroni, fie de celule gliale, care au rol si de sustinere a masei neuronale, dar si alte functii importante pentru creier
(Sursa: D.C-tin Dulcan, Op.Cit., Vol. II, p. 40-41.)
Atitudinea naste altitudinea!
moshtoma spune:
Incerc desi nu sunt de specialitate: de fapt am extras si eu dintr- un referat de specialitate documentandu-ma si fascinandu-ma -ca si pe tine- aceasta mare NECUNOSCUTA: creierul uman.... vreau sa spun ca nu sunt asa un mare cunoscator.... este un desen aici http://www.waiting.com/brainstem.html#anchor580032
Deci (inceput promitator !!!): era vorba despre bulbul rahidian...in latineste "medulla oblongata" care este asezat īn etajul posterior al cutiei craniene si īn partea craniala a canalului rahidian. El este continuarea maduvei spinarii, de aceea se mai numeste si maduva prelungita. Are forma unui trunchi de con cu baza mare asezata cranial, o lungime de circa 3 cm si o greutate de 6-7g.
Se pare ca aici este problema copiilor nostrii.... Ei bine undeva in acest bulb exista o particica mica, mica... numita "parte bulbara" care are forma unui triunghi cu baza īn sus.... In aceasta mica particica se afla niste "centri bulbari", dintre care ...cei mai importanti sunt centrii unor functii vitale (centrii respiratori, centrii cardiaci, centrii vasomotori), centrii unor functii digestive (centrul salivatiei, centrul deglutitiei, centrul masticatiei, centrul suptului), centrii unor functii metabolice (centrul glicozuric), centrii unor reflexe de aparare (centrul stranutului, centrul tusei, centrul clipitului), centrii tonusului muscular.....
Copilul meu a avut probleme de exl cu centrul salivatiei, al respiratiei, al deglutitiei..cand era mic.... Acum in urma unor recuperari si-a mai revenit.....Si ajungem si la centrii bulbari ai tonusului muscular.... pe care i-am identificat ca fiind cei mai afectati la copii cu CP......
Ca urmare...excitatiile care pot ajuta la refacerea acestor centrii mai mult sau mai putin afectati ....si care citam eu ..pot veni din din organele de miscare si din aparatul vestibular al urechii interne.... si am ajuns iata la logica pentru care castigul echilibrului reprezinta PRIMUL pas si CONDITIA pentru care un copil cu CP sa umble..... (terapiile electromagnetice facute prin spitalele de recuperare..ajuta in acest sens ..dar slab....)...iar al doilea pas este CALEA spre/dinspre organele de miscare.... CALE pe care Vojta a numit-o "pathing"... adica "batatorire de poteci" -neuronale in cazul nostru !!!- spre/dinspre bulb spre organele de miscare: maini... picioare... si nu numai....salivare, deglutitie...si astea sunt tot ..."miscare"... Ca sa conchid cu Vojta.... Vojta este ca sa zic asa... pasul nr.1 in formarea neuroplasticitatii..... De aceea afirmam prin alt thread ca Vojta este bun si eficient la creierul "fraged"...
Andreea, ca si tine vreau sa "descopar" cum pot sa-mi ajut copilul.... Nu am fost eu foarte bun la anatomie....dar am pretentia ca pot intelege.... Ca sa poti explica unui copil de sapte ani, trebuie mai intai sa intelegi tu..... Sper ca vei reusi.... Multa sanatate !!!
moshtoma spune:
A-propos de "descoperiri".... incerc si eu sa inteleg in marea mea NEVOIE... altii cum -de pilda- a fost Cristopher Reeve si-au inchinat viata si banii acestor cautari... eu doar mai citesc de prin literatura de specialitate....
Eu CHIAR m-as bucura sa existe in "clubul" nostru un parinte care a terminat medicina.... sa ne mai lumineze si pe noi.....
Andrea_S spune:
Draga moshtoma, ma bucur ca putem comunica aici.
Frumoasa explicatie, multumim pentru ea si pentru link.
Desigur, sunt de acord ca mai intai trebuie sa intelegem noi, inainte sa putem explica in termeni mai simpli, ca unui copil de 7 ani... De! Vroiam si eu sa invat de la altii...
Referitor la un om care sa fi studiat medicina...
Da, ne-ar ajuta, dar din motive obiective raman rezervata cand vine vorba de cunostintele pe care le detine un om care a studiat medicina, indiferent de varsta.
Daca e un om implicat in cercetare e una. Daca e un om care doar a invatat ceea ce s-a predat in facultate si a ramas cu atat, fara sa se tina mereu la curent cu noile descoperiri, e altceva.
Daca e un om care s-a limitat doar la specializarea sa, fara sa tina cont si de disciplinele conexe, e una. Daca e un om care pe langa specializarea sa, a abordat si discipline conexe in propria profesie, e altceva.
(Orice medic priceput in meseria lui il consider bun. Criteriile dupa care impart eu medicii le folosesc doar in situatii in care cred ca chiar e nevoie de mai mult, de o viziune mai ampla.)
Un om cu mintea deschisa, o fire careia ii place sa cerceteze ceea ce ii predau altii, si nu ia totul de-a gata mie imi este mai atragator si mai de respectat decat unul care ramane inchis in standardizare.
Am norocul sa am contact cu un mediu in care sanatatea, medicina si omul si viata in general sunt privite nu liniar, ci folosind gandirea laterala sau chiar pe cea globulara. In acel mediu am invatat si am aflat despre lucruri care multora le-ar parea incredibile, dar care, pentru cei care le stiu, pur si simplu sunt fapte cunoscute de zeci sau chiar mii de ani... dar care pur si simplu nu se urla in gura mare... din diverse motive (nici bune, nici rele).
Sunt situatii (si aici ma refer la cunoasterea corpului uman) in care ceea ce stiau civilizatiile vechi (si ceea ce au transmis din generatie in generatie, in cercuri sau prin moduri mai mult sau mai putin stiute) abia de ceva vreme incoace poate fi verificat de stiinta moderna. Unele chiar, din cauza lipsei unor instrumente sau metode adecvate, nu pot fi inca demonstrate de stiinta moderna.
Atitudinea naste altitudinea!