Bunele maniere... in parc

alinutza00 spune:

"Este si problema igienica, pt ca nu mi se pare normal sa 'scape' pipi sau kk pe plaja/apa mica de la malul marii sau piscina.Pt. asta exista scutecele pt innot."
lara_c, noi folosim si scutece ptr apa, avem si slip special bb ptr apa, si minune , retin doar treaba mare nu si pipi, esti sigura ca cele folosite de bebelusa voastra sunt si ptr pipi?

Nu realizasem pana acu cat de multi se deranjeaza serios din cauza unui pipi in parc. Nu sunt mandra ca ii las sa faca in parc, chiar ma jenez, am incercat sa cumpar o olita de voiaj mica, nu am gasit, dar voi incerc sa o achizitionez...caci ai mei(cel mare, cel mic e inca pe pamp) nu au bunul obicei de a face pipi la 4 ore, in timpul sapt iesim in parcurile de langa casa, deci nici olita de rezerva in masina..iar asta micu nu vrea sa l intrerup de la joaca ca sa l car dupa mine 5 min in primul bar sa si faca nevoile David.

Si nici nu mi a dat prin cap pana acu cat rau le fac ducandu i in locurile de joaca, in loc sa i culturalizez toata ziua(o facem tot in week). Si eu care credeam ca le fac un bine lasandu i sa se joace liber in parc, caci dupa mine asta nu se aseamana deloc cu socializarea de la gradi...
Dupa gradinita, la 4, mergem direct in parc, iar celui mare, ce ia ultima masa la 12.30 la gradi ii este mereu foame. Imi pare rau daca unul sau altul poftesc la ce mananca fimeo, eu le ofer si lor cerand permisiunea mamelor...nemancat nu am de gand sa l las. A, nu, nu v as oferi pufuleti , doar cracker bio din faina integrala, o focaccia etc
De obicei gustarile se dau la 11 si 16.30-17. Oanamada, nu sunteti niciodata afara la ora aia?

Jucariile le luam in parc sa ne jucam impreuna cu altii,le mai dorim si pe ale lor...marturisesc insa ca si pe mine ma deranjeaza mamele ce se fac ca ploua cand al lor copil smulg jucaria din mana lui Toma(nu se intampla insa prea des). Toma fuge plangand dupa respectivii sa si recupereze jucaria, eu dupa el incercand sa l calmez , si rugandu ma sa apara ca prin minune si mama nazdravanului si sa intervina totusi in vreun fel.

Vroiam sa va relatez ceva ce pe mine m a ingretosat
O familie, mama, tata, fetitza de 2 ani si ceva, la groapa cu nisip din Moghioros acum cativa ani. Mama in stanga fetitei, tatal dreapta, copilul se intinde dupa o lopatica "parasita" pe langa ea. Ceee faci?? Ai jucariile tale, nu ai voie cu jucariile altora. Copilul intentioneaza sa se apropie de o alta fetita. Cee faci? Stai aici, joaca te cu noi! Copil nu se mai razvrateste asa ca parintii se relaxeaza si incep sa se uite stanga dreapta..Ia uite l si pe ala cu degetul in gura! Tatal: l ai vazut pe ala cum mananca cu mana murdara de nisip?? Mama: ia uite o si pe aia cu caruciorul rosu cum e imbracata..si tot asa

AdiS spune:

Citesc si realizez ca noi, stiindu-ma pe mine si pe "mister", ne incadram in categoria celor care deranjeaza.

"mister" este dintre cei care azi se poarta ca un inger si a doua zi sigur are o altercatie pe diverse teme. Si tot asa. Uneori este ok, alteori zau ca nu e. Azi lasa toti copiii fara nici o problema sa se urce pe tricicleta lui, maine nu "vrea" muschii lui si pace. Azi se impinge sa ajunga la topogan, a doua zi este un domn. Sau ma rog, cateva zile zici ca am terminat cu educatia lui apoi o ia de la capat. daar cu altceva.

Noi suntem dintre cei care mergem cu jucariile in dublu-triplu exemplar. Adica 2 galetuse, 3 lopatele, 3 greble, figurine cat mai multe, masinute, never si nimik intr-un singur exemplar. Chit ca iau eu fara stie el, sunt in rucsac. Este grozav pentru mine sa pot aplana cu succes un conflict. Vrea un alt copil jucariile lui "mister" si o vrea chiar pe cea din mana lui? Ok ii ofer alta sau altceva. Daca s-a fixat pe jucaria ceea atunci trec la fi-miu sa il ademenesc cu altceva (jucarie sau actiune). Invers, vrea copilul meu jucaria altuia si o ia instant, imediat ofer altceva copilului respectiv. Sper sa bage la cap si fi-miu aceasta tactica de luat-oferit. Dar asta este un proces continuu si care se intinde pe luni/ani. Asa vad ca se intampla la al meu copil. Acum spre exemplu mai sa pic jos cand il aud intreband "vrei te rog sa imi dai ....". Dar asta este la inceput, ohooo, va mai trece muulta vreme pana cand acest mod de abordare a lucrurilor ii va deveni obisnuinta.

La fel si cu mine: azi, strig dupa el, imi dau seama si apoi sunt atenta langa cine sunt. Uite chiar ma intrebam, daca persoana respectiva isi cere scuze, atunci este stearsa din catastif?

Pana la varsta asta a lui "mister" am avut multe faze de genul luat jucarii, nestat la rand, alergat, tipat, batut si dat si luat, cand era pe la inceput turna nisip de la inaltimea lui, pus in cap, primit si el in cap. (si vor mai fi, dar altele) Nu mi s-a intamplat ca parintele celuilalt copil sa reactioneze urat si nici eu nu m-am gandit ca ar putea sa gandeasca in acest fel. O sa fiu mai atenta in parc. Eventual il evitam. Mergem acolo numai cand ploua (s-a si incalzit afara) si ne putem desfasura in voie.

pisigri spune:

Nu 2 ore sint un capat de tara...dar ma uit aici, la locurile de joacA dintre blocuri, mai ales bunicile stau de dimineata pina seara la povesti, si nici nu baga in seama cite o intrebare de-a piticului... Nu cer unui copil de 4 ani sa ia notite, dar mi se pare EXTREM de important sa vorbesti cu copilul mereu, sa ii arati si sa ii explici. Ma rog, eu ii turuiam buburuzei de cind mi-au adus-o in salon in maternitate, de se uitau la mine ca la felul 14...

if you can't say something nice, then don't say nothing at all
http://pisigri.blogspot.com/

oanamada spune:

Daca in ceea ce priveste restul lucrurilor spuse de tine sunt in mare parte de acord, cu asta nu, nu sunt de acord, orice argument mi-ai da! Pentru ca mi te-ai adresat in mod direct mie, in privinta gustarilor luate in parc am sa-ti detaliez putin cum vad eu lucrurile...poate sunt exagerata, poate nu sunt si vad lucrurile care multi altii....
1.In primul rand programul de gustari i-l faci tu...nu este o regula la ce ora se ia o gustare!
2. In al doilea rand, intotdeauna cand ma duc in parc...si vad ca si prietenele mele fac la fel...imi hranesc copilul acasa, inainte sau dupa...
3. Daca se intampla ca fata sa-mi zica ca-i este foame...am uneori la mine o banana (pentru ca nu necesita curatire totala si poate fi tinuta chiar si cu mainile murdare), ma retrag pe o banca undeva unde nu sunt copii si ii dau- dar si acest lucru il fac foarte rar. Dincolo de asta mi se pare absolut neigienic sa ii dai copilului sa manance in parc (indiferent de cate servetele folosesti!)
4. Da, mi s-a intamplat sa suprapun statul in parc cu gustarea....si a mancat putin mai tarziu sau am plecat frumos acasa, a mancat si ne-am intors...nu inteleg de ce se considera de catre unii parinti un efort atat de mare..sa dai o fuga pana acasa sa manance copilul si sa te intorci.
5. Chiar mi se pare deplasat cand vad cate o mamica sau o bunica ca "intinde" masa (impropriu spus...tranteste un servetel pe banca si incepe sa toarne pe el, vorba cuiva cozonac sau mai stiu eu ce!). In primul rand ma gandesc la faptul ca poate unii copii poftesc, poate unii nu au voie din X motive si poftesc, poate sunt prea mici si nu au voie dar sunt curiosi si ar vrea sa guste, poate unii nu au acasa asa ceva si poftesc....etc..indiferent in care categorie ar intra copilul tau, in momentul in care vede un copil mancand este normal ca se duce fuga si se uita in gura lui si vrea si el..macar din spirit de imitatie daca nu de pofta...tu ce crezi ca rezolvi daca oferi copiilor si/sau le intrebi parintii daca au voie si parintii spun ca nu, dintr-un motiv sau altul? Copilul ala tot baleste ca un catel pe langa tine...si n-ai rezolvat nimic....

Oana siCati mica (1 an si 8 luni)

CATI POZE NOI

"Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti întreaga lume."

witeflower spune:

Ce frumos ar fi un parc

...in care toti copiii - macar cei pana la 12 ani - vin insotiti!

...in care insotitorii-adulti (fie ei parinti, bone, bunici sau matusi) - isi supravegheza copiii cu atentie - atat pentru siguranta acestora, cat si pentru a nu provoca neplaceri altora!

...in care adultii respecta regulile elementare de politete si bun simt - atat in comunicare, cat si in ceea ce priveste comportamentul, pastrarea curateniei! (...oferind astfel un bun exemplu copiilor si cerandu-le sa respecte si ei aceleasi reguli)

...in care oamenii inteleg ca e ok ca oamenii sa fie diferiti intre ei, au pareri si preferinte diferite - si ii invata pe copiii lor acelasi lucru! (si nu sa stea pe banca barfind cu cineva despre alt parinte sau despre alt copil)!

...in care spatiile de joaca sunt ale tuturor, dar nici adultii nu le ditrug/murdaresc si nici nu le permit copiilor lor sa o faca!

...in care parcul - cu tot ce contine el - e accesibil tuturor, mari sau mici, dar jucariile sunt ale cui le-a adus acolo si le imparte daca vrea, cui vrea, fara ca ceilalti sa faca "scene"! (ma refer in principal la adultii care se oripileaza cand copilul meu de 5 ani refuza sa-i dea o jucarie unuia de 2 si care ori insista ca acela "e mai mic", deci i se cuvine, ori fac comentarii rautacioase)

...in care oamenii nu agreseaza copiii - fizic sau verbal, nici pe ai lor, nici pe ai altora!

Prea frumos ca sa fie adevarat?

Ca, pana la urma, tot ce s-a scris in aceste pagini, poate fi strans in cateva cuvinte si nu ar fi prea greu de aplicat. De ce nu se poate?

witeflower spune:

Si un scurt comentariu la regula "Nu-mi hraniti copilul!

In principiu sunt de acord cu a nu oferi unui copil mancare, chips-uri, pufuleti sau altceva fara acordul parintilor.

Dar spuneti-mi si mie cum ar trebui sa procedez cand copilul meu mananca ceva (si eu il tot pistonez ca asa e frumos, cand mananci in prezenta altcuiva sa-l intrebi daca doreste, nu sa stea sa se uite salivand, in gura ta).

Prima varianta care imi vine in minte ar fi sa nu intreb copilul"Vrei?", ci sa intreb parintele "Are voie?"
Sau ar fi mai bine sa nu zic nimic si sa-l las pe al meu sa manance linistit, iar pe celalalt copil salivand?...

Dar ce ma fac daca celalalt copil cere? Daca mama e prezenta, ma voi conforma de-acum si ii voi cere permisiunea. Ca, pana acum, recunosc sincer ca nu am facut-o. De ce? Pentru ca, parintele fiind de fata, isi vede si aude copilul cand cere, ca vrea si el. Sau il aude pe al meu cand il intreaba daca vrea. Deci, daca crede ca nu e ok, poate sa spuna pe moment ca nu-i da voie. De ce sa fiu eu aia rea, ca nu vreau sa-i dau? Nu e mai corect ca parintele insusi sa-i spuna ca nu are voie? Si atunci, eu clar ca nu voi insista, ci voi spune "Imi pare rau, mami a zis ca nu ai voie si trebuie sa respectam ce spune mami." Mai mult decat atat, imi voi lua copilul deoparte pana mananca, sa nu accentuez problema.

Dar daca copilul nu e insotit? Ce fac? Il refuz, spunandu-i ca nu-l pot servi cu pufuleti fara acordul parintilor?

Cinezee spune:

bine ca macar la astia mici mai este inca ok , cine stie popate se mai schimba ceva in viitoru apropiat

pana la mai sunt cam 4 luni si cam o sapt

ruxandraru spune:

Apropos de copii raciti... Eu sint astmatica si tusesc uneori, iar fi miu a inceput sa ma imite. Pentru ca la primele imitatii de crize de astm am intepenit de groaza pina m am prins despre ce era vorba, Tudor a concluzionat ca e o metoda cool si la indemina sa atraga atentia. Si sa vedeti ce fetze a facut lumea cind in virful toboganului a inceput fi miu sa horcaie teatral, iar pe mine sa ma buseasca risul. Ce or fi crezut despre noi?! Iar el facea asa pt ca observase spray ul de Ventolin din mina mea. Cei mai multi au fugit (cred ca si eu as fi facut la fel!), iar celor mai curajosi le am explicat si Tudor a intarit din virf "da, ma potec" (n.a. ma prostesc). Da imaginea de ansamblu... Bine, n a fost chiar ca de Pasti, la cimitir, cind intr o liniste pioasa se aprindeau luminari si el a inceput sa cinte din toti rarunchii Multi ani traiascaaaa... Aia a fost de film!

dov spune:

adevarul e ca atunci cand suntem la cate un loc de joaca acoperit, prefer sa-l duc la o toaleta...dar in rest imi place sa-l cresc intr-un stil mai "sauvage" asa...si apropo, din orasul ala de la semnatura ta am crescut si eu primii 14 ani de viata...crede-ma nu se compara cu ce e in bucuresti.

cat priveste restul "sfaturilor" despre cum sa-mi cresc eu copilul...eu va ador pe voi astia, de genul tau. Nu stiu cum d-zeu traim noi, astia, ceilalti...umilii, care nu cunsoc nevoile copiilor lor...ce m-as face eu fara voi?

lisaelisa spune:

Ma dau in leagan doar cand vad ca nu sunt alti copii prin preajma - deci nu risc nici-o amenda. Iar greutatea corporala, este de vreo 60 kile. Nu se rupe nici-un leagan la asemenea greutate.
Si pe mine ma deranjeaza adolescentii care se dau in leagan, dar motivele mele sunt altele : se dau in leagan ca bezmeticii, urla, se imping, iar unii mai cu tupeu, imi dau cupilu' jos din leagan, daca nu stau fix langa ea.