Intamplari paranormale

lisaelisa spune:

In urma cu foarte multi ani, seara, ma aflam singura in toata casa.

Eram suparata si pe viata si pe oameni, nu-mi mai trebuia nimic de la nimeni...

Si, la un moment dat,... am simtit cum ceva, ca o umbra, paseste usor si se uita spre mine.

Nu m-am speriat... Ci i-am spus : Tu, ce mai vrei ! Si dus a fost.

Doamne ajuta !










lisaelisa

mami de ingeras dragalas

conchita spune:

deschisesem recent un subiect despre cercetarea stiintifica a remote viewing, dar s-a lasat cu misto-uri si n-am mai continuat. americanii s-au luat dupa rusi cu psy spying si au bagat milioane de dolari in asta. dupa rezultatele lor, se pare ca oricine pe lumea asta poate vedea la distanta, daca se antreneaza. acum, ii crezi pe aia de la CIA sau US Navy sau alte servicii secrete? crezi ce zice KGB?

conchita spune:

ai vazut fantome? eu, niciodata.
dar am facut un reportaj tv la Rosia Montana odata, unde sunt minele de uraniu si unde, din cauza radioactivitatii, se formeaza niste halouri de lumina la intrarea in mine - pe care localnicii le numesc Valva Baii, adica spiritul minelor, fantome. si era o batranica acolo in sat care povestea cum, seara, un cerc de lumina ii traverseaza incaperea, mereu pe acelasi perete. detalii nu mai tin minte, doar ca ma chinuiam sa gasesc o lampa s-o proiectez pe zid si sa si filmez in acelasi timp. asta e singura mea experienta cu fantomele - ale altora.

cand eram mica, la tara la bunica m-am dus cu o gasca de alti copii nebuni in cimitir, sa facem intrecere cine-i mai curajos si poa sa intre in cavouri. am intrat. nu s-a intamplat nimic.

lisaelisa spune:

Crede-ma, Conchita, nu vreau sa dezbat ce am vazut eu in seara aia.

Mi se pare de rau augur...

S-a dus si nu a mai venit niciodata.

Doamne ajuta !







lisaelisa

mami de ingeras dragalas

Mariaa spune:

multumesc mult de gand
inafara ca am dejtele cam lungi si ating taste alaturate aiurea si pe urma corectez, nu prea-mi editez mesajele... ce-i in gusha si-n capusha (brrr) ca si-n cazul de mai sus, de altfel.







un copil creste in inima mea

Eliza5 spune:

Singura intamplare paranormala pe care am experimentat-o vreodata a fost cand, intr-o noapte, acum vreun an, m-am trezit.. cred ca era vreo 2 sau 3 noaptea.. m-am trezit pentru ca am simtit nevoia sa merg la baie .
La 2 secunde dupa ce m-am ridicat din pat am auzit un zgomot foarte puternic, m-am uitat speriata inapoi si am vazut ca un tablou greu si mare pe care il aveam atarnat deasupra patului cazuse exact acolo unde ar fi trebuit sa fie capul meu.
Stateam intr-un apartament intr-un bloc, nu era o casa de lemn ca sa spui ca ridicarea mea din pat ar fi miscat peretii.
Am invatat atunci desigur ca nu e bine sa ai tablouri atarnate deasupra patului in care dormi. Si totusi eu tot am ramas cu sentimentul ca am un ingeras care ma avertizeaza inainte sa patesc ceva..

ladyJ spune:

Da, o cunostinta care misca tablouri...dar cam atat.Sau poate efectiv comunica( putin putin) prin telepatie.
A incercat sa ma invete sa fac lucruri cu puterea mintii, sa misc obiecte de exemplu. Sa te concentrezi, sa-ti folosesti energia. Crede-ma...mie imi venea sa rad, nu reuseam, eram total pe dinafara.

Mi-a zis ca-s pe o treapta inferioara a evolutiei spirituale
Mi-a zis ca nu are cum sa ma invete efectiv, ca trebuie sa VREAU eu.

Ana68 spune:

conchita,fascinant subiect...sincer iti zic...Eu sunt pasionata de paranormal si twilight zone incepand de pe la 17 ani...am avut un coleg de liceu de-o desteptaciune cum rar am intalnit si nu exagerez deloc.Il intrebam din absolut orice domeniu si in 90% din cazuri imi raspundea(recunosc ca stiinta asta a lui m-a fascinat si daca fascinatia asta se poate numi ca am fost indragostita lulea de el,atunci asa a fost),iar unde nu stia sa raspunda recunostea atat de franc ca nu stie,insa cauta raspunsul si mi-l dadea dupa ce se documenta.
In fine,ca sa nu mai ma lungesc...acest colegut al meu,intro seara,a venit la mine acasa in vizita si,n-ai sa crezi,insa am dicutat despre Biblie...in special de Apocalipsa...Mi-a oferit o alta interpretare,un alt inteles,recunosc deschis ca nu in sensul religios si am inceput sa fiu tot mai curioasa.
De atunci am inceput sa-mi procur,sa-mi cumpar fel de fel de carti iesite pe piata despre paranormal si toate fenomenele legate de acesta.
Citind am aflat,si aici imi permit sa-i dau un raspuns aproximativ si pentru ladyJ,in sensul ca un om de stiinta,un cercetator...subliez asta,a spus ca toti oamenii avem capacitati extrasenzoriale,sunt in genele noastre,numai ca unii dintre noi le experimenteaza,asa cum scria si Mariaa si conchita,in urma unor emotii,suparari sau chiar in urma unor accidente de orice natura,iar altii nu le experimenteaza niciodata.Unii stiu despre ele si le cultiva ca sa le poarta experimenta si ,ca sa spun asa,a le putea tine in frau.Este o scoala si pentru asta...daca nu esti stapan pe tine,pe sufletul tau,sa ai o anume tarie de caracter si sa iti zici ca esti mai presus de ceea ce ti se intampla...o poti lua razna,la modul cel mai direct posibil si ajungi direct la psihiatrie,incercand sa convingi oamenii ce nu inteleg trairile tale.De aia le si spune paranormal,din cauza ca societatea umana,de la inceputul aparitiei ei si pana in prezent,in urma unui lung sir de experiente istorice,politice,sociale si ce mai vreti voi...a ajuns sa impuna reguli de conduita,reguli morale,reguli sociale din care daca cineva face un pas mai la stanga sau mai la dreapta,este catalogat anormal.Sper ca am fost coerenta...
Sa revin,ca m-am starnit...toti oamenii au capacitatile acestea,numai ca nu le stiu folosi.Nu vreau sa ma intelegeti gresit si nici nu imi bat joc de o anume categorie sociala,insa ca un exemplu....ca sa intelegi ladyJ de ce conchita se fereste de marturisire...poate nu e un bun exemplu,dar asta imi vine acum imi minte...soacra mea are 68 de ani,e femeie foarte simpla,a facut doar 4 clase si unul din sensurile vietii ei este sa nu necajeasca pe Dumnezeu.Tine posturi,merge la biserica...ma rog,tot tacamul,numai ca ea o face cumva in habotnicie,pentru ca asa face si doamna X si doamna Y si ea cum sa fie mai prejos,ca o barfesc alea.Cum crezi tu ca eu as putea sa merg si sa-i spun femeii asteia ca se poate decorporaliza,ca poate beneficia de puterea telepatiei,cand ea habar nu are ce inseamna,ba s-ar gandi daca nu cumva am fost la vreo vrajitoare sa-i fac farmece?Mi-a mai venit un exemplu in cap...si e haios,ca am ras de nestiinta persoanei in cauza,rusine sa-mi fie.Primul meu sot primise niste proiectoare de masina cadou si,fiind vara,a asteptat pana catre 12 noapte sa le poate proba.Acolo unde locuia,casa cu etaj fiind,la etaj locuia si locuieste si la ora actuala,o femeie bisericoasa dusa la extrem,gen Hamas sau Al geazira...ca sa intelegi pana unde e dusa credinta ei in Dumnezeu.Nu baga o frimitura de paine in gura pana nu multumeste Cerului si absolut toate actiunile ei se datoreaza Tatalui Ceresc.In fine,fostul sot a iesit impreuna cu fratele lui sa probeze proiectoarele si,ca sa vada cat bate lumina in sus,le-au indreptat catre cer...dupa actiunea asta,in cateva secunde au inceput sa se auda tipete la etaj si vecina de care scriu,ciufulita si disperata,a iesit in pijamale pe balcon,urland cat o tineau plamanii "Lumini ceresti!Doamne Dumnezeule,apara-ne pe noi pacatosii...ne-ai aratat lumina ta cereasca!"
Sper ca am reusit sa te fac sa intelegi putin din teama conchitei si as adauga si cealata parte a celor din gasca lui Toma Necredinciosul...care spun ca pana nu vad nu cred...si pentru a-si ascunde ooarecare teama de a cadea in ridicol,decurg la mistouri de persiflare.
Revenind la oile noastre de aici...cici,ai niste linkuri cu acele forumuri de care ai scris?Sincer si eu sunt foarte interesata de ele si daca se poate,te rog posteaza-le.
conchita...ma bucur ca tu ai avut curaj sa deschizi subiectul.Ma fascineaza si sincer si fara a ma lauda,si eu am experimentat cateva din actiunile twilight zone...La mine decorporalizarea e ceva placut,nu e cu durere...ma pot vedea pe mine si pe toti ceilalti,din orice parte si directie...si o "patesc" si dormind si treaza fiind,chiar discutand cu cineva.Mi se intampla sa mai si premonesc si cam se adevereste ce spun,mai tarziu sau mai devreme,de aia incerc sa nu ma gandesc cand simt ca-mi vine asa ceva in cap,dar nu reusesc intotdeauna.De obicei cand spun ceva premonit,o fac fara mine,vorbeste gura singura,ca sa zic asa...Si cel mai rau este ca imi vin cel mai des premonitii de rau...de aia ma abtin cat pot si imi e frica de ele...si daca nu le zic,atunci incep sa-mi apara scenarii in fata ochilor,ca si cum premonitiile s-ar razbuna pe mine si mi-ar trece prin fata ochilor ce ar fi trebuit sa-mi iasa pe gura.
Obiecte nu am miscat vizibil...poate imperceptibil...insa fac chestii de care ma sperii uneori.Imi amintesc,eram insarcinata cu primul copil,casa cea noua se construia si locuiam cu primul sot,provizoriu,intro casa de chirpici,impreuna cu un nene care lucra la noi la santier.Intro seara eram foarte obosita,ma durea spatele ingrozitor,sarcina era destul de inaintata si as fi vrut sa doooooorm...Intre cele doua camere era o usa ce statea mereu deschisa,din cauza faptului ca se facea focul in soba din prima camera,numai acolo era soba,asa ca nu aveam incotro,usa ramanea permanent deschisa ca sa pot avea caldura unde dormeam.In seara aia era meci de fotbal,m-am pus in pat,la un moment dat sotul a venit langa mine,el a adormit imediat ,eu nu puteam de galagia de la televizor.L-am rugat pe nenea ala sa dea mai incet,a dat,insa dupa 3 minute televizorul urla si mai tare,ca omul era surd,saracu' si nu intelegea nimic de la meci.Si uite asa m-am tot perpelit sa adorm,ba cu plapuma pe cap,ba cu perna...degeaba.M-a curpins o furie de nedescris...ceva cumplit,imi ardeau obrajii si urechile,imi venea sa merg si sa-i dau una la nenea ala de sa adoarma instant....mi se incazise stomacul...eram o vijelie,o furie oarba deja...si mi-am imaginat,asa de o data,ca din fruntea mea tasneste o sageata albastra,de un albastru pur si asemanatoare cu un diamant ca si trasparenta....am vazut sageata asta iesind din fruntea mea,stand un pic deasupra capului meu,apoi...cu o viteza uimitoare,am trimiso cu privirea direct in ecranul televizorului.Ecranul s-a facut instant albicios,cu pureci cum se spune si sub nici o forma nenea ala n-a reusit sa mai prinda imaginea pe el.Dupa treaba asta am adormit brusc...nu mai stiu nimic,decat ca eram extenuata si...fericita.
A doua zi a venit un prieten de familie sa repare televizorul,nu stiu din ce cauza nu a mai putut fi reparat,a ajuns direct la gunoi...oricum era un alb-negru sport...

Uau....cat am scris si cat as mai scrie...dar fac loc si altora...abia astept sa citesc mai departe...

Ana-Maria,mami deAlex&Luana


Album pi casa

Pi casa nou



Amalgam de ganduri

Ana68 spune:

No haideti acuma...nu mai scrie nimeni nimic?Am dat la refreshuri de mi-a intepenit deshtul....

Ana-Maria,mami deAlex&Luana


Album pi casa

Pi casa nou



Amalgam de ganduri

conchita spune:

eu citeam mesajul tau pentru a doua oara. :-))
iar in Ro cred ca e ora de culcare...