M-am hotarat.........adoptie(59)

Raspunsuri - Pagina 19

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ioanaalice spune:

sabineta , multumesc ca ti-ai adus aminte de mine, Miha si Claudia erau in cautari si oscilau intre optimism si grija , ce ma bucur ca si-au gasit puiutii! Rares era o dulceata acum un an, cand ne plimbam in Tineretului, si cred ca este si acum... Imi aduc aminte si de duminica aia vantoasa si ploioasa de la statia de metrou Unirii...

insa am o veste proasta si buna in acelasi timp: ne-am mutat din Bucuresti! noi suntem foarte fericiti, din pacate nu putem veni in Tineretului sau in Carol. Sper sa va intalniti cat mai des si cat mai multe!

ioana, mama lui Mihai
http://community.webshots.com/photo/2851178420103287451koEYbc?vhost=community

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Chrisum nu trebuie sa iti ceri scuze chiar nu ai de ce.Pe Maria am luat-o chiar dupa proces pe baza certificatului de grefa, insa sentinta ne-a fost redactata gresit si pana au facut corectura si apoi definitivarea a trecut timpul.In mod normal acum ar fi trebuit sa terminam dar...

Ce fain fetelor ca reusiti sa va intalniti.

Crisis ma bucur ca ai venit sa ne dai vesti.Iti doresti foarte mult un copil si de aia ai reactionat asa.Nu renunta .....pentru ca puiul tau te asteapta , nu degeaba te-ai indreptat spre adoptie si nu degeaba Dumnezeu te-a luminat cu gandul asta.Am trecut prin atatea si imi permit sa iti spun ca esecul care il simti acum nu e decat o mica victorie care te ajuta sa iti indrepti pasii spre puiul tau.Ai cautat si ai sperat intr-un loc gresit de acum mergi pe druml care te duce la copilasul tau.

Miha felicitari pentru citatie si Doamne ajuta se se termine odata.

Manuelita am ramas eu in urma sau nu ai scris.Pana la urma va fii o fetita?Nu poti sa ne spui nimic de ea?Felicitari



Ei sunt norocul meu : Razvan si Maria
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claudia72 spune:

Hello dragele mele,

Ne scuzati ca nu am putut sa venim si noi in parc dar am fost plecate la tara. pt prima oara si acolo ne-a mai iesit un dintisor si mai asteptam 3 care sunt pe cale sa iasa. Sper sa ne vedem cat mai repede, poate dupa pasti ca noi plecam iarasi la tara saptamana viitoare, acum suntem acasa pt a face injectia cu D3 si continuarea vaccinului lunar.

Sabina te ,Miha abia astept sa ne cunoastem, si Ioanaalice .
Misha si un cat mai repede.

Va iubim si va pupam.


MAMI DE BIANCA

Toate lucrurile bune se intampla celor ce asteapta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crisis81 spune:

Citat:
citat din mesajul lui asi

Crisis Ai cautat si ai sperat intr-un loc gresit de acum mergi pe drumul care te duce la copilasul tau.

Desi stiu ca mi-am facut-o cu mana mea, si ca am toate sansele sa nu-l mai revad niciodata pe baietel nu pot sa ma abtin sa nu . Nu-mi pot lua gandul de la el... ok, vreau si alt copil, dar nu in locul lui. Simt ca nimeni si nimic nu-i poate lua locul in sufletul meu. Am un gol imens acolo.... si nu cred ca se va umple in totalitate cu un alt copilas. Poate in timp.... in foarte mult timp.... poate niciodata. Nu voi inceta sa sper pana ce el nu va fi definitiv si irevocabil intr-o alta familie. Nu pot!





"Cele mai importante lucruri in lume au fost realizate de oameni care au continuat sa incerce chiar si cand se parea ca nu mai este nici o speranta." - Dale Carnegie

Mergi la inceput
Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Sa fiu sincera as prefera un copil care sa nu mai aiba nici o legatura cu familia naturala, de preferat sa il adopt la o varsta la care sa nu fi avut timp sa realizeze ca... a avut o mama naturala, o familie naturala, frati si surori... nu stiu de ce am senzatia ca indiferent ce ai face, odata cunoscandu-si familia naturala va "trage" spre ea pe masura ce va creste, pentru ca va avea amintiri despre acea familie
Chiar daca suna poate egoist eu imi doresc o familie a mea, un copil al meu, chiar daca asta nu implica neaparat sa il si nasc eu.
Nu agreez cresterea unui copil de doua familii.
Faza ca va ajuta familia care il va lua sa il creasca, ca se pot chiar muta in apropierea familiei adoptive... pana la urma... nu inteleg, daca chiar le pasa si au posibilitatea sa il creasca, pentru ca sunt departe de a nu avea ce manca si unde cresc trei... creste si al patrulea... deci, revenind, ceea ce spun ei acolo nu mi se pare ok.
Ori e al tau si ti-l cresti, ori e al altuia si si-l creste cum considera de cuvinta.
Mi se pare extrem de bulversanta situatia pentru ambele familii implicate si, mai ales, pentru copil.
Imaginati-va urmatoarea situatie: copilul pe la 5 anisori, asa, se joaca cu copiii vecinilor in fapt fratii si surorile lui. Cum ii explicati de ce fratii si surorile lui cresc la parintii naturali, iar el la familia adoptiva. Cum va intelege asta? Pe fratii lui de ce ii tin si pe el nu? Oare pe el nu il iubesc? Ca mami si tati naturali nu sunt saraci sa nu aiba ce manca. Dar mami si tati care il cresc oare il iubesc? Cine sunt de fapt mami si tati?
Mi se pare mult mai greu de raspuns la aceste intrebari cu familia naturala in coasta.

Asa, nu se stiu naturalii, il iei, il cresti... da, ii spui ca e adoptat, si ii explici de ce, frumos, onest, incercand sa nu ii ranesti sentimentele si sa aiba incredere in oameni in continuare, incercand sa diminuezi cat poti de mult gustul amar pe care e firesc sa il aiba oricine stiindu-se nedorit la un moment dat, incercand sa ii arati ca nu exista pe lumea asta copil mai iubit si mai dorit decat el, ca e minunea noastra, chiar daca nu a stat 9 luni la noi in burtica fizic, ca s-a nascut nu din burtica noastra ci din inima noastra... dar... cum faci asta cu parintii naturali in casa de alaturi? Parinti naturali fericiti cu ceilalti copii ai lor? si care se pot implica nepermis de mult in familia ta, familie din care implicit fac si ei parte... pana la urma, copilul ala al cui ar fi? Pana la urma, parintii adoptivi, in aceste conditii sunt parinti sau... il cresc si atat ca o gradinita cu program prelungit?
Astea sunt intrebarile care imi vin acum in minte vis-a-vis de aceasta situatie.
Nu stiu, poate eu sunt mai radicala. Dar ori e copilul meu, ori nu. Nu as fi dispusa sa il "impart" cu familia naturala. Eventual sa mi se atraga atentia de ce il dau la lectii de pian si nu de vioara cum fac fratii lui in familia naturala, sau de ce nu il las sa bata mingea pe maidan si il duc la inot.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maimutzak spune:

De acord cu tine carmencat, ai perfecta dreptate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Salviae spune:

Mariaa, da, avem atestat. S-a produs o neintelegere, dar avem atestat din 3o decembrie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Am citit si eu articolul cu familia care "doneaza" bebelusul.

Carmen, de unde ai inteles ca ei vor sa fie implicati in viata copilului in viitor?

Oricum, discutia mi-a amintit de un film foarte frumos "Juno" - vi-l recomand daca nu l-ati vazut.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabibociort spune:


Bag putin nasul sa va spun ca de ieri avem certificat nou de nastere. In sfarsit am terminat. Promit solemn ca sambata ma betivesc.Pup toate mamicile cu puiuti lor, mamicile aspirante si sper sa-mi fac vreme mai multa de povestit. De distractie, cam asa arata un copil satul de joaca, alergat si mancare, care nu mai are rabdare sa ajunga in patut. http://community.webshots.com/slideshow/570829682IDOITA


Emma INVINGE cancerul!
Gabrielafericita de MARIA (07.08.2007)
ce nu te omoara, te face mai puternic......si mai bun

Mergi la inceput