Varsta (viitorului) meu copil
Varsta (viitorului) meu copil | Autor: sunnyday07
Dragi mamici - actuale si viitoare,
Timpul trece repede, am ajuns (cred) pe la jumatatea procesul de obtinere a atestatului si mi-am dat seama ca nu sunt 100% hotarata spre ce interval de varsta sa-mi indrept cautarile.
Am mai intrebat in stanga si in dreapta, am citit tot felul de articole, am ascultat cu atentie motivatiile asistentului social si ale psihologului si apoi, "la rece", fara sa ma las influentata de surasurile bebelusilor si de farmecul copiilor de 3-6 ani am facut urmatoare lista de argumente pro si contra (ordinea este aleatoare).
Am adunat la gramada argumente logice cu emotionale.
Si acum am nevoie de ajutorul vostru, fie ca va cautati micutii sau ii aveti deja acasa, daca va face placere, sa ma ajutati sa completez lista.
Multumesc 
A ... eu am trecut pe cerere intervalul de varsta 0-5 ani, indiferent de sex.
Primul impuls ar fi sa spun ca imi doresc un bebelus de varsta cat mai mica, dar parca nu sunt pe deplin hotarata ....
bebelusi (0-2 ani) - argumente pro
-pierzi relativ putin din viata copilului (esti acolo la primul zambet, primii pasi, primul "mama")
-il ingrijesti asa cum crezi tu ca-i este bine (dragoste, alimentatie corespunzatoare, sub supraveghereau unui pediatru in care ai incredere, nu-l lasi sa planga, schimbi pampersi la timp, etc)
-poti sa-ti iei CIC si sa stai acasa cu copilul pana cand acesta implineste 2 ani
-poti sa-i formezi/modelezi caracterul asa cum crezi tu ca este bine
bebelusi (0-2 ani) - argumente mai "putin" pro
-este foarte greu sa gasesti bebelus adoptabil
-plasamentul este deseori riscant din diverse motive
-nu i se poate face un profil psihologic unui bebelus
-este posibil sa nu stii nimic despre problemele de sanatate ale parintilor biologici / copilului
copii mai maricei (2-5 ani) - argumente pro
-i se poate face profilul psihologic, poti afla cate ceva despre personalitatea si abilitatile sale
-exista un dosar medical al copilui si a mamei naturale (daca este cunoscuta)
-ai mai multe sanse sa gasesti copil adoptabil din acesta categorie de varsta
-copiii mai maricei se pot juca cu adultii, pot fi luati in concedii, la cumparaturi, etc
-stie deja ca a fost adoptat
-sunt foarte lipiciosi, sunt ca niste buretei care absorb si dau foarte multa dragoste (citat aproximativ din Deianira )
copii mai maricei (2-5 ani) - argumente mai "putin" pro
-adaptarea in noua familie este mai dificila
-este posibil sa fi suferit traume si abuzuri, sa fi fost lipsit de dragoste si atentie, etc
-este constient de ceea i s-a intamplat, ca a fost abandonat (lucruri care probabil nu vor fi uitate intreaga viata)
Multumesc,
Raspunsuri
gabibociort spune:
Draga sunnyday07, nu vreau sa mai adaug nici un fel de argumente pentru ca le-ai sintetizat tu foarte bine. Parerea mea este ca fiecare parinte stie in sinea lui ce doreste, la ce trebuie si poate sa faca fata.Povestea mea am spus-o aici, o reiau pe scurt si o voi completa acum (fac asta pentru prima data, nici macar sotului meu nu i-am spus inca ce ganduri ma incearca).
Pe fetita noastra Maria am vazut-o prima data cand avea 4 luni la o maternala acasa, am iubit-o din prima clipa si tot asa ne-am hotarat - pe loc. Am dus-o acasa 6 luni mai tarziu. Nu are rost sa va mai spun cum ne-a schimbat viata, este lumina ochilor nostri.
Tot acolo, in grija maternalei se afla si un baietel, Florinel, care avea aproape 3 ani atunci, acum are 4 ani. Un nazdravan scump si nevinovat. Noi tinem legatura cu maternala, ne mai vizitam, si de fiecare data cand plec de la ei, plec tot mai amarata pentru Florinel, deoarece se apropie timpul sa il trimita la un centru.
Ei, ma gandesc tot mai serios sa il luam si pe el acasa, sa-l adoptam.
Drept este ca nu am discutat inca cu sotul meu si sper sa-l pot lamuri ca o sa facem fata la doi copii, din toate punctele de vedere.De fapt, eu am doua argumente: Maria si Florinel.
Sunt convinsa ca si tu vei sti exact care sunt argumentele tale cand va veni timpul. Mult succes. 
Gabriela
fericita de
MARIA (07.08.2007)
ce nu te omoara, te face mai puternic......si mai bun
Deianira spune:
Sunnyday, un copil mai mare (2-5 ani) se lipeste de tine cum nici nu iti poti inchipui. Sunt ca niste buretei care au multa-multa dragoste de primit si de dat si se lipesc de tine si nu poti sa nu ii iubesti. In ochii lor esti un fel de semi-zeu si iti ofera tot ce au ei mai bun. Poti creea o relatie atat de speciala cu un copilas de 3-4-5 ani... nici nu cred ca poate fi descrisa in cuvinte asa o legatura.
sunnyday07 spune:
Gabi ,
Asa este, voi sti, o mama stie pana la urma. Mie teama doar sa nu pierd ceva vreme cautand intr-o zona nepotrivita pentru mine in timp ce copilul ma asteapta in alta parte ...
Gabi, vorbeste cu sotul tau s-ar putea sa ai o surpriza si el sa se gandeasca la acelasi lucru .....
| Citat: |
| Noi tinem legatura cu maternala, ne mai vizitam, si de fiecare data cand plec de la ei, plec tot mai amarata pentru Florinel, deoarece se apropie timpul sa il trimita la un centru. |
Gabi, de la l-ar trimite la un centru? Am inteles ca doar copiii mai maricei, de peste 12 ani cred, sunt luati de la asistentele maternale.
In alta ordine de idei, cine a facut primul pas in relatia voastra cu Florinel, el sau tu/sotul tau? Sau poate chiar Maria?
Multumesc,
sunnyday07 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Deianira Sunnyday, un copil mai mare (2-5 ani) se lipeste de tine cum nici nu iti poti inchipui. Sunt ca niste buretei care au multa-multa dragoste de primit si de dat si se lipesc de tine si nu poti sa nu ii iubesti. In ochii lor esti un fel de semi-zeu si iti ofera tot ce au ei mai bun. Poti creea o relatie atat de speciala cu un copilas de 3-4-5 ani... nici nu cred ca poate fi descrisa in cuvinte asa o legatura. Good things happen to good people. |
Deianira, multumesc, o sa adaug in lista!
MI-am amintit acum ca si psihologul dela DPC mi-a spus cam acelasi lucru si eu uitasem.
Este o varsta la care copii constientizeaza faptul ca au fost parasiti si sunt pregatiti sa-ti rapunda la dragoste cu dragoste ...
Mariaa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui sunnyday07 -nu i se poate face un profil psihologic unui bebelus -ba da, se poate face si chiar se face (cel putin la dpc-ul de aici). e unul din criteriile de 'selectare' a copiilor care pot fi prezentati parintilor adoptivi copii mai maricei (2-5 ani) - argumente pro -exista un dosar medical al copilui si a mamei naturale (daca este cunoscuta) -acest dosar exista si in cazul copiilor mai mici de 2 ani -copiii mai maricei se pot juca cu adultii, pot fi luati in concedii, la cumparaturi, etc -si bebelusii de ce nu pot?! da, presupune mai multa organizare, dar n-ar trebui vazuti ca o piedica - de acum, gata, trag obloanele, nu mai plec niciunde... copii mai maricei (2-5 ani) - argumente mai "putin" pro -este posibil sa fi suferit traume si abuzuri, sa fi fost lipsit de dragoste si atentie, etc -acest lucru nu este exclus nici in cazul bebelusilor -este constient de ceea i s-a intamplat, ca a fost abandonat (lucruri care probabil nu vor fi uitate intreaga viata) -asta inseamna ca daca adopti un copil sub 2 ani, el n-o sa stie niciodata ca-i adoptat?! |
sunnyday07, nu vreau sa intru in polemica, mai ales ca si eu am aceiasi 'tema' de casa. ti-am raspuns la cateva puncte de pe lista in ideea ca dupa mine nu pot trage o linie clara intre cele doua categorii de varsta!
parerea mea e ca varsta copilului ar trebui sa se potriveasca cu ceea ce ne simtim fiecare capabili sa dam (ca timp si energie) la momentul inceperii acestui drum.
Deianira, o multime de
pentru tine. Vei fii o mama exceptionala 
un copil creste in inima mea 
gabibociort spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui sunnyday07Gabi, vorbeste cu sotul tau s-ar putea sa ai o surpriza si el sa se gandeasca la acelasi lucru .....
Gabi, de la l-ar trimite la un centru? Am inteles ca doar copiii mai maricei, de peste 12 ani cred, sunt luati de la asistentele maternale.In alta ordine de idei, cine a facut primul pas in relatia voastra cu Florinel, el sau tu/sotul tau? Sau poate chiar Maria?Multumesc, |
Cred ca primul pas in relatia cu Florinel l-am facut impreuna, doar ca pasul meu masoara ceva mai mult. Sotul meu se fereste sa se mai implice emotional, o iubeste pe Maria nespus, apoi la palit in cap criza asta financiara. L-a vlaguit si toata procedura asta de adoptie, el este un om mai sensibil, poate nu-i dispus sa o ia iarasi de la capat.
Clar ca la un moment dat voi aborda subiectul, doar ca trebuie sa aleg bine acel moment.
Oricum, am asteptat sa terminam cu actele Mariei, sa se linisteasca, apoi o sa-l asaltez.
Apropo, maine avem infatisarea la tribunal pentru incuvintarea adoptiei. Tine-ne pumni!
Gabriela
fericita de MARIA (07.08.2007)ce nu te omoara, te face mai puternic......si mai bun
asi spune:
Sunnyday asa fara parti bune si proaste (ca doar nu alegi o marca de masina sau mobila) sufletul tau ce spune?Cred ca spune ca vrei un copil ,ca vrei sa fii mama iar primul tau impuls a spus bine si nu ai nevoie de nici o lista.
Lasa-te purtata de iubire nu de partea buna si partea proasta.
Ei sunt norocul meu : Razvan si Maria
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
Mariaa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui asi Lasa-te purtata de iubire... |
un copil creste in inima mea
norma spune:
Buna tuturor,
v-am citit cu mare interes, dar si cu tristete. Suntem cu atestatul in mana de doi ani si nu aveam nici un alt raspuns de la DPC decat "aveti rabdare, nu sunt copii, mai trebuie sa asteptati.." si sentimentul de neputinta crestea frustrant. Acum in sfarsit, dar nu datorita lor, putem sa vedem doi copii si suntem foarte emotionati. Au o vasrta mai mare (3, respectiv 6 ani) si sunt frati. Emotiile sunt foarte mari si pentru ca nu stim ce bagaj de amintiri si trairi au acesti copii dar suntem dispusi sa oferim multa dragoste. Speram din suflet sa fie bine.
O primavara frumoasa tuturor,
Norma
sunnyday07 spune:
| Citat: |
| nu vreau sa intru in polemica |
Chiar daca am polemiza un pic, n-ar fi nimic rau in asta. Persoane diferite pot avea opinii diferite pornind de la acelasi lucru - dragostea pentru copii. Dar chiar nu este cazul, si eu cred acelasi lucru ca si tine.
Nu poti trace o linie exacta si nu poti spune ca un copil de 2 ani este "asa" si unul de 2 ani si o zi este "altfel".
Probabil ca ai dreptate in multe cazuri, unele lucruri sunt valabile poate doar pentru bebelusi foarte, foarte mici (cele cu jocurile, concediile, bolile, etc).
Cred ca am mai spus, vreau doar sa clarific pentru mine personal cam spre ce zona de varsta sa ma indrept.
Energie am suficienta si timp imi pot gasi pentru un nou nascut. Stiu insa ca asta e aproape imposibil in conditii legale, asa ca n-am sa persist in aceasta directie.