Sindromul emigrantului

am zambit cand am citit acest articol.. m-am regasit cam peste tot... dar voi?


/*******************************************************************/

Socul cultural al intoarcerii este la fel de traumatizant ca si emigrarea in sine. Sindromul este, spun psihologii, cu atat mai evident cu cat repatriatul a parasit mai de timpuriu tara natala si cu cat a petrecut mai mult timp afara. Conform raportului "International Migration and Development", al Natiunilor Unite, se apreciaza ca peste 180 milioane de indivizi traiesc in afara tarilor in care s-au nascut. In momentul emigrarii, conform rezultatelor unor studii efectuate de Departamentul de Psihologie al Universitatii San Diego, California, individul traverseaza, in general, urmatoarele etape:

Luna de miere - in aceasta etapa, diferentele intre locul lasat in urma si cel nou, in materie de hrana, peisaj, clima sunt percepute de imigrant intr-o lumina romantica.

• Etapa de investigare - in aceasta etapa imigrantul compara totul din jur cu ceea ce-a lasat in urma: gustul hranei este diferit, ritmul vietii este ori prea alert, ori prea lent, vecinii sunt dezgustatori si iritanti, cei din jur sunt sub asteptarile sale. Imigrantul manifesta adesea "mood swings" (nr. toane), ori cade in depresie.

• Etapa de acomodare initiala - imigrantul intra in rutina, viata lui capata un ritm, devine destins si gaseste similitudini cu ceea ce ii era familiar inainte de a pleca, observa si afla despre oamenii din jur, afla despre evenimentele din localitatea sa, recunoaste obiectivele si are reperele geografice relativ solide.

• Entuziasmul - imigrantul se simte ca acasa. A adoptat multe dintre obiceiurile alimentare locale, nu mai compara, in general, cele doua lumi, functioneaza foarte bine ca individ in noua societate si a adoptat mult din comportamentul cerut de noul loc.

• Socul cultural al reintoarcerii - daca un imigrant decide sa se reintoarca, el parcurge aceleasi etape descrise mai sus. Cel mai adesea efectele sunt si mai evidente asupra individului decat adaptarea initiala. In subconstient apare culpa de a fi plecat fara sa fi incercat "aventura" pana la capat.

Portretul emigratului

Ajunsi in etapa de adaptare propriu-zisa, imigrantii pot fi clasificati astfel:

• Neadaptatii - sunt indivizi pentru care adaptarea in ala tara este imposibila. Ei raman in enclava geografica (getto-ul) care e format din acelasi grup etnic, unde pot vorbi limba. Au o perceptie ostila despre tara de adoptie. Manifesta, in schimb, aceleasi mari probleme de adaptare si daca decid sa se repatrieze. Statistic, circa 60% dintre imigranti se comporta astfel.

• Adaptatii - o alta categorie de imigranti opteaza pentru integrarea completa in tara de adoptie si isi pierd, in scurt timp, identitatea etnica. Ei raman in tara de adoptie pentru totdeauna. Circa 10% dintre imigranti fac parte din aceasta categorie.

• Cosmopolitii - Unii imigranti reusesc sa proceseze elemente ale culturii si vietii din tara de adoptie pe care le considera pozitive, favorabile in timp ce isi pastreaza identitatea etnica. Cu inteligenta, isi creaza acel melanj identitar confortabil traiului. Acestia nu au probleme daca sunt pusi in situatia de a opta pentru intoarcerea in tara de origine, la fel de bine cum se pot reloca oriunde. Circa 30% dintre imigranti pot fi definiti drept cosmopoliti.

In baza acestor definitii, putem spune ca, in marea lor majoritate, romanii din Canada sunt cosmopoliti. Acestia nu au format ghetto-uri, indiferent de vechimea de la sosire si, conform datelor Statistics Canada, sunt repartizati proportional cu numarul total al etnicilor, in toate marile aglomeratii urbane din tara.

Sursa: Ziarul Acasa, din Canada


s-auzim numai de bine! si

columbiana spune:

Ma regasesc si eu, dar n-as numi faza de adaptare ‘entuziasm’, mai degraba integrare/acceptare; categoria de imigranti ma vad in a treia, cu exceptia ‘readaptarii’ in tzara de origine; sper ca nu ai deschis iar vreo cutie a pandorei candidat la zz, mai ales ca iarasi Canada J)

ardeiash spune:

canada reprezinta doar sursa de inspiratie.. restul e valabil pt toata lumea , zic eu

s-auzim numai de bine! si

lara_c spune:

Fetelor, cum se face ca numai romanii sunt emigranti?Sau in fine. cei din tarile din Europa de Est, Africa, Asia (in general tari mai putin dezvoltate)???Restul sunt expats??
Un american stabilit in Romania este intotdeauna un expat, dar un roman din Amercica este emigrant.
Eu una nu ma consider emigrant, pt. ca in primul rand nu am plecat din tara pt. un trai mai bun/serviciu etc.Ci pur si simplu pt. ca sotul meu este britanic iar serviciul lui este de asa natura incat nu poate sa se mute el in Ro.
Inainte de a locui in UK am trait in Belarus iar in august plecam in Bangladesh pt 3 ani.Cu greu as putea fi considerata emigrant acolo.
Deci, cu toate ca articolul este interesant,eu consider ca este putin 'invechit'.In ziua de azi sunt multe familii mixte, multi copii nascuti din parinti de o anumita nationalitate care nu au fost niciodata in tara de origine.Sau mai rau nu vorbesc limba.
In rest, sunt aproximativ de acord ca exista niste etape.Ele difera cred de la individ la individ in functie de cat de mult/devreme in viata a fost expus la alte culturi/tari.

Lara
Erinn's mummy
http://picasaweb.google.com/LovelyLaraUK/Wedding?feat=directlink
http://picasaweb.google.com/LovelyLaraUK/ErinnKendall?feat=directlink
http://picasaweb.google.com/LovelyLaraUK/AroundTheWorld?feat=directlink

www.onetruemedia.com/shared?p=7a28966e1c7a95b174b0df&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">My stars

Emeralde spune:

nu si in Emirate - aici suntem expatriati

mihaela_s spune:

Conform Dexonline, cuvintele sunt sinonime:

EXPATRIÁT s., adj. v. emigrant.

A SE EXPATRI//Á m#259; ~éz intranz. A p#259;r#259;si patria, stabilindu-se în alt#259; #355;ar#259;; a emigra. [Sil. ex-pa-tri-a] /<fr. expatrier
Sursa: NODEX | Trimis#259; de siveco, 21 Aug 2004 | Gre#351;eal#259; de tipar

EXPATRIÁ vb. I. refl. A emigra. [Pron. -tri-a, p.i. 3,6 -iaz#259;, ger. -iind. / < fr. expatrier, cf. lat. ex – afar#259;, patria – patrie].

Ca sa raspund la subiect: da, m-am regasit si eu in articol. Interesant.
Pe mine ma socheaza procentul mare de neadaptati...


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie

danat spune:

Puteti sa postati si la subiectul meu deschis pe aceeasi tema, cumva din alt unghi privita :-)
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137191

Ar fi interesante si experientele voastre





Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)

"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Hobby

dodo spune:

Pai e simplu, RO nu are politica/legi privitoare la imigrare, cel putin nu stiu sa fi auzit vreodata de o lege in acest sens. De domociliu provizoriu, da, dar aia e alta mincare de peste. Iar faptul ca tu, personal, nu te consideri imigranta in UK, e feeling-ul tau, dpv legal, viza acordata pt intrare in UK trebuie sa fie incadrata de un articol al legii imigrarii (spouse visa). Dar nu asta era subiectul. Cred ca majoritetea am parcurs etapele enumerate, perioada de timp difera de la individ la individ. Eu nu am ajuns la faza de cosmopolitism, adica imi e bine-n pielea mea si nu planuiesc sa ma intorc in RO, decit in vizite, si asta cit or mai fi parintii, pe urma...cautam alte coordonate de calatorii...

AB spune:

Ha, ha ba are mey sa nu-ti vina a crede da-s mai rele ca ale altora. Stiu o fata tare simpatica care si-a luat cetatenia romana... Era SF-curat. Nici nu mai stiu...5-7 ani parca de stat in tara.

Lara_c in general dincolo de DEX un expatriat la momentul acesta este un om care pleaca sa lucreze in alta tara pentru o perioada mai lunga sau mai scurta. Nu cere cetatenia locului in care munceste, plateste fond de pensii si in tara de origine. Dincolo de asta este evident si o conotatie sociala puternica asa de "bisnit" class.

In engleza americana (webster online te poate ajuta) expatriate nu contine ideea de rezidenta permanenta in alta tara decat cea de origine, pe cand immigrant da.

Modalitatile tipice de emigrare sunt: prin casatorie, prin adoptie, ca refugiat. Numai in istoria moderna (aceea cu independenta coloniilor si aparitia tarilor de emigratie) se accepta ideea de emigrare prin cautarea unui loc de munca.

mihaela_s spune:

Revin ca mi-am amintit, apropo de raspunsul lui AB. Eu am lucrat in Ro pentru expati. Nu stiam ca asta e termenul, nu isi spuneau asa si nici noi nu le spuneam asa, cred ca termenul e mai actual sau nu ajunsese la noi pe vremea aceea.
Prima data am lucrat pentru o companie straina care isi deschisese o filiala in Ro si am avut colegi francezi de la firma mama care lucrau in Ro. Erau de cativa ani acolo, au stat si dupa ce eu am plecat de la ei, probabil mai sunt si acum, sa tot fie vreo 13-14 ani. Ei primeau salar de la firma mama, plateau probabil taxele in Franta, doar locuiau in Ro. Nu stiu amananunte ca nu discutam cu ei probleme financiare. Ei erau detasati temporar si urmau sa se intoarca in Franta la un moment dat.
A doua firma era a unui neamt care a dat faliment in tara lui si a venit cu bani putini in Ro si a deschis acolo o fabrica. E si acum acolo, de vreo 15 ani. Nu stie romaneste, nu a cerut cetatenie si nu cred ca doreste, dar are proprietati in Ro. Firma e a lui, cea din Ro si mai are una micuta in Germania, a reusit si pe aceea sa o repuna pe picioare. Probabil acolo isi plateste taxele la nemti, pentru pensie.

Am facut o paranteza cam mare, imi cer scuze ca am fost offtopic, dar mie astea mi se par exemple de expati, daca e sa folosim termenul asta.

Nici noi, care am venit cu contract de munca aici(beneficiind de intrarea in UE) dar ne-am rupt de tot de Ro, nu ne putem considera expati, suntem emigranti. Eu nu-l consider un cuvant jignitor, e un cuvant care a pornit asa cum zice AB de la refugiati politici, de razboi, etc si acum si-a extins intelesul.


vorbe de copil...

Hobby

calator de profesie