Obiecte foarte vechi-mostenire de familie.

De cand ma stiu am iubit lucrurile noi, moderne, futuriste, dar de la o vreme nu stiu ce m-a apucat (probabil imbatranesc) si am inceput sa-i cer mamei (prin telefon, evident) sa pastreze diverse vechituri de prin casa, sa le impacheteze cu grija si sa mi le trimita.Anul trecut cand am fost in tara mi-am adus asa: un radio vechi de prin 70, achizitionat de bunicul meu cu ani buni inainte de nasterea mea, un ceas desteptator care a apartinut strabunicului meu si care a functionat pana de curand, noul testament si o carte de rugaciuni (tot asa, ale strabunicului) si, cele 2 piese de rezistenta: o cana de sticla si o patura de lana tesuta la razboi,primite ca zestre de bunica mea, de la bunica ei materna. Altfel spus, aceste ultime doua obiecte au reusit sa reziste timp de cel putin 6 generatii (daca tin cont ca le voi face cadou fetelor mele ). Voi ati mostenit obiecte foarte vechi?

anda141 spune:

Eu nu suport vechiturile si nici nu inteleg pasiunea unora pentru ele.

rory76 spune:

Ah, ca-mi amintesc acuma, ca bunica lu' al meu avea o lada din aia de zestre, super frumoasa, si un radio din ala vechi din 1950 cred, si le-a lasat in casa cand a vandut-o si deshteptu' ala care a luat casa le-a pus pe foc, cica ce sa faca cu vechiturile alea! Imi venea sa-l omor! Mie imi plac mult obiectele astea vechi dar nu am vazut decat prin magazine de antichitati, sunt unele in Brasov...si am vazut si in Sinaia niste antichitati frumoase-bufeturi, oglinzi de cristal...Imi pare rau ca nu am pe cine mosteni, ai mei nu au pastrat obiecte vechi!! Te felicit, valen, pentru pasiunea ta! Probabil ca fetele tale, de cate ori vor vedea obiectele alea isi vor aduce aminte de tine...

"sky is the limit!"

BLUE ANGEL spune:

daaaaa, un ceas de buzunar, un monoclu, un fier de calcat cu carbuni (l-am vazut chiar in exercitiul functiunii , bunicul meu ,fiind croitor )o foarfeca maaaare de croitorie , o masina de cusut Zinger de pe vremea razboiului ...si multe altele ....am chiar o mica expozitie
dar imi pare rau a nu am putut pastra lada de zestre a bunicii ...pe atunci chiar nu aveam unde sa o tin ... nu stiu ce s-a ales de ea
pa

danat spune:

Si pe mine ma apucase o pasiune "retro" acum cativa ani, cred ca incepusem sa imbatrinesc . Eu am cateva obiecte de argint de folosit la masa, nu tacimuri, ramase de la bunica mea. Mai am un mojar din bronz care arata tare bine si e groaznic de greu.
Tin minte ca acum cativa ani i-am cerut lui tata niste sifoane din alea vechi, de sticla groasa si imbracate in plasa de metal, ca aveam eu in cap sa le pictez, dar negasind vopselurile potrivite am renuntat la ele. Acum mi-e ciuda, ca ar fi aratat tare bine reconditionate.


Eu nu ma omor in general dupa obiecte vechi, cum ar fi sa merg sa caut prin targurile de vechituri, nu ma inspira deloc, dar cele de familie imi plac.







Dana mama lu'Radu Stefan(Fecioras de 2003)

"Prietenii sunt aceia care te iubesc chiar si atunci cand te cunosc"

Hai la plimbare

ileanna spune:

Nu mi-ar place neaparat antichitatile dar mi-ar place sa am obiecte de familie f f vechi ...

liadorian spune:

Mie-mi plac mult obiectele vechi. Daca au stiut/putut sa ramana frumoase, le prefer celor noi. Imi pare ca aceste lucruri vechi is cumva libere de posesiune, nu-s ale nimanui de vreme ce stiu sa le supravietuiasca stapanilor temporari. Iar faptul ca timpul care trece le face si mai pretioase.. ei bine, asta e ceea ce-mi doresc si mie!

N-am norocul sa pastrez multe lucruri vechi - un manual de literatura romana din 1930 (pe care il duc mereu cu mine la scoala cand fac literatura veche sau pasoptisti), semnat de elevul de seminar care l-a folosit, si o lampa dintr-aceea cu gaz, pe care folosit-o si bunica mea cand era mica. A ars o data si la noi in casa, acum vreo doi ani.

Cinezee spune:

imi plac si mie obiectele vechi , care au o poveste , mosternire de familie , ma atrag deosebit si obiectele de mobilier

din pacate nu prea am ce avea in casa ..din cauza unor prob familiale ...parinti de ambele parti au rupt legaturilecu familiile

cristina1974 spune:

Eu am cateva bijuterii foarte vechi. O parte sunt de la bunica mea, iar ea le-a primit de la strabunica ei. Sunt din aur cu cateva pietre pretioase. Nu le port, decat foarte rar, la ocazii speciale.
Mai am niste bijuterii tot din aur primite de la bunica sotului meu,care si ea, la randul ei, le are de la predecesori. Nota speciala a acestor bijuterii este ca ele sunt facute in stil oriental vechi, tinand cont de faptul ca familia sotului meu este de origine iraniana.
Mai am o oglinda mare, de cristal, cu rame de lemn de mahon invelit in foita de aur.....tot de la bunica sotului meu,si un scrin extrem de frumos,dar greu de iti rupe mainile.
Nu pot sa spun ca ma omor dupa vechituri, insa sunt unele obiecte care au un loc aparte in sufletul meu.

CorinaDani spune:

mie imi plac in mod deosebit serviciile de ceai sau cafea, pictate manual, in culori pastelate si modele finute

mai am de la bunica mea un inel de aur cu rubin, foarte frumos, este exact cum se poarte acum inelele - cu piatra mare

de asemenea, imi plac tacamurile vechi de argint, acelea nu foarte incarcate ca model...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

A_Iulia spune:

Am si eu cateva obiecte din argint, de la bunica...

Insa piesa de rezistenta este o colectie de icoane (care insa s-au cam deteriorat cu deplasarile dintr-o parte in alta, dar la care tin foarte mult)