Mamici de Ghiocei Martie-Aprilie 2009 (67)

Pisik06 spune:

Doranna, mie la Giulesti imi cere adeverinta de la serviciu ca platesc CAS si trimitere de la medicul de familie. Asta e regula, fara nu te interneaza. La nastere mi se pare aiurea, sa te trimita medicul de familie sa nasti . Dar, suntem in Romanica, tara hartiilor

34+ Ana Bianca

florinela79 spune:

Dyana 27esti o mami frumoasa posesoare de burtica frumoasa.
Petraesti bine frumusica, nu esti mare decat la burtica.
Sa ma vedeti pe mine...ca mi se pare ca sunt sferica, si m-am umflat de tot. http://family.webshots.com/album/570001271EIVubo

Si eu stiam ca daca faci cezariana te programeaza pe la 37-39 saptamani, oricum ei stiu cand se apropie momentul nasterii, nu trebuie sa astepti musai travaliul (nu prea e bine sa intervina in timpul travaliului), daca tot ai asteptat travaliul si a si inceput...cred ca te lasa sa incerci natural, nu mai opereaza asa ca vrea muschiul nostru.
Stiu de la prietena mea, care nefiind din Bucuresti, a venit din provincie la control la Filantropia, a consultat-o si i-a zis tu in 12 ore nasti, nu are sens sa ma pleci.
Deci ei stiu cand se apropie nasterea, din saptaman 36 mergem saptamanal la consult. Verisoara mea a nascut la 2 CFR, la 38 de sapt i-a zis saptamana viitoare facem cezariana...ca se apropie momentul (ea nu a vrut sa nasca natural, deci la cerere cezariana ).

Florinela 34+

simina_kin spune:

iar mi-a venit CM-UL . Nu mai pot.Am obosit sa tot sper...nu mai pot...a drak viata...Nu mai inteleg nimc..de ce mi-a fost rau??? de ce mi-au iesit bubite in gura??? de ce pofteam la orice??? de ce??de ce?? Toata lumea spune sa nu ma mai gandesc la copil ca d-aia nu prinde, da cum as putea sa fac asta daca este tot ce-mi dorsc, este motivul pt care ma trezesc in fiecare dimineata...cum sa nu ma mai gandesc???

Poze

florinela79 spune:

La mine merge foarte prost cand vreau sa scriu mesaj. In casuta de mesaj eu tastez si scrisul apare dupa secunde bune .
Intradevar cunosc multi medici care fac numai cezariana programata la: 2 CFR Dr. Gerasie, la Giulesti Dr. Niculescu, ca sa fii sigura ca nasti cu el si nu ai surprize gen: conferinte, plecat din Bucuresti...etc.
Doctora mea anunta..."sunt plecata intre data de si data de; si nici la tel. nu raspund"...daca nasti probabil o suna de la spital si atunci raspunde. Dar e foarte aiurea sa fii in spital fara medicul tau...te baga in seama mamamare, adica nimeni. Eu am fost dupa medical cand nu era ea si desi ma recomadase la asistenta sef. am stat 3 ore in spital sa iau medicalul. Cand a fost ea in 20 min am plecat acasa.

Florinela 34+

aris26 spune:

salutare. greu tine omul pasul cu voi. sper ca toata lumea e ok...incerc maine sa recuperez, am intrat un pic acum si am citit ultimile pagini
dorana - o sa ai nevoie de adeverinta, dar nu moare nimeni daca nu o ai exact cand te duci la spital. eu de exemplu am plecat din spital si au sunat dupa mine sa o trimit prin fax ca uitasera sa-mi ceara, deci poate sa o aduca sotul a doua zi fara probleme.eu o sa imi fac adeverinta si o las fara data, cand ma apuca trec repede data si gata. daca nu ai mai fost internata in elias, era bine sa mergi inainte de nashtere intr-o zi cand ai timp sa iti faci o foie de prezentare. in felul asta cand te duci sa nashti dai doar buletinul si te au deja in calculator, intr-un minut esti internata. intreaba doctorul daca e posibil.apropos: cu cine nashti?

33+
poze

AMR 7 saptamani

aris26 spune:

offff simina, din pacate stiu atat de bine ce simti acum e imposibil sa nu te gandesti, din momentul in care ai decis sa ai un copil, gata, nu mai ai cum sa nu te gandeshti.. de ce nu incerci sa mergi la un specialist pt infertilitate(stiu...suna groaznic cuvantul asta) sa stabiliti impreuna un plan de atac? pe mine m-a ajutat sa nu o iau pe campii. e adevarat ca cei mai multi o sa-ti zica ca daca ai ramas o data o sa mai ramai, dar noi stim ca nu e atat de simplu si trebuie sa facem ceva, pt ca asteptatrea ne omoara.

33+
poze

AMR 7 saptamani

florinela79 spune:

Simina iubita mea , nu mai fi trista stiu cel mai bine prin ce treci. Ani de zile ma bucuram ca-mi intazaie ciclul (era neregulat si cu pastile), mi se parea ca am ameteli, greata, simteam si ghemotoc in burta, faceam teste de sarcina ca nebuna. Nu era luna sa nu astept cu speranta ca sa fie ceva in burtica mea, o mangaiam in speranta ca am un suflet.
Plangeam si faceam crize ca nu-s buna de nimic pe lumea asta, daca sunt "stearpa", nu ai idee in ce hal ma faceam, Mirel sotul meu era exasperat , ii ziceam "o sa ma lasi ca eu nu fac copii si tu iubesti copii mult, an de an de Craciun plecam trista de la rafturile cu jucarii".
Dupa atata tratament si analize si inseminari si monitorizari si HSG, cure de slabire si alte nebunii.....foliculi erau , endometru 6 mm, nici nu mai visam....eram programata la operatie.
De nebunie am zis "gat numai ca turbez, intrerup tratament, intrerup tot..." mi-am dat demisia de la serviciu, m-am inscris la un master si un doctorat in domeniul meu, mi-am gasit un loc de munca pe un salariu dublu, "de copii nu sunt in stare, apoi imi vad de viata mea".
Nu mai pun la socoteala, soacra cu gura ei proasta "daca puteti sa face-ti face-ti daca nu bastard sa nu luati".
Ei bine dupa toate astea....am plecat intr-un tur al tarii, am baut am fumat, m-am distrat...pe 1 august incepeam munca la noul loc de munca, mi-a fost foarte rau...m-am gadit ca am intrerupt tratamentul si de asta (hormonii si prolactina o iau razna)...oricum urma laparoscopia, asa ca m-am dus la endocrinolog.
Ce sa vezi si sa nu crezi, chistul meu avea "ochisori", avea 6 saptamani si ii batea inimioara .
De fericire nu stiam ce sa fac nu credea doctora, dar eu...ne-am pupat
de bucurie.
Asa ca nu fi trista ca nu e cand vrea omul si atunci cand iti da Domnul. Cat m-am rugat si cat am plans....
Iubita mea, cu calm si credinta si dorinta..o sa ai sigur un bebe

Florinela 34+

florinela79 spune:

Simina, are dreptate Aris, daca e o problema..incerac sa o descoperi...poate fi una de natura hormonala sau una ginecologica...daca vrei iti pot recomanda un bun specialist in endocrinologie. Oricum trebuie sa ai rabdare, sa ti se faca un set de analize hormonale, monitorizare si niste examene ginecologice (ceva vaginalal sau endometrul, pt ca la trompe e ok, din mom ce ai ramas).

Florinela 34+

carmenada spune:

Of, stiu ca din afara este totul asa de simplu si ca este tare usor sa dai sfaturi, dar te rog incerca sa-ti revii si sa lupti mai departe pentru ce iti doresti.Noi suntem aici si te sustinem . Stiu ca esti o femeie puternica si stiu ca pana la urma visul tau se va implini, dar nu-ti pierde speranta si lupta mai departe.

Carmen 30+

Ilinca_M. spune:

Simina, eu am vrut sa-ti spun ceva de la inceput, dar am zis ca mai bine-mi musc limba decat sa crezi ca din cauza vorbelor mele ai avut ghinion...As putea si acum sa ma abtin, sa tac si sa zic ca nu-i treaba mea, sa nu ma bag, dar tocmai fiindca-mi esti draga vreau sa-mi spun parerea. Cand ai intrat si ai zis ca s-ar putea ca luna asta sa ti se indeplineasca visul, ma gandeam ca ti-a intarziat si ca ai motive sa crezi asta; cand ai spus ca abia peste 10 zile ar trebui sa-ti vina urmatorul ciclu...mi-a fost foarte mila de tine si de cat rau iti faci singura. Nu-i posibil sa fii asa fixata pe subiectul asta incat sa nici nu astepti sa treaca mai mult de 2-3 zile de la ovulatie si sa incepi sa-ti faci iluzii, sa-ti vezi tot felul de simptome "sigure", sa te incrancenezi in ideea ca acum sigur esti insarcinata...Am vazut ca atitudinea multora este sa te incurajeze, dar in ce mod? Sa te asigure ca de data asta sigur asa e, ca daca tu simti inseamna ca e sigura treaba, ca ametelile-s un semn etc...Atitudinea asta mi se pare foarte periculoasa, nu mi se pare deloc un sprijin moral pentru tine, dimpotriva, eu cred ca iti accentueaza iluziile si fac ca dezamagirea sa fie mult mai mare. N-o mai lua pe calea mistica, nu mai incerca sa gasesti tot felul de semne si senzatii prevestitoare...crede-ma, nimeni nu simte la 3-4 zile de la ovulatie ca a ramas insarcinata!!
Ce vreau sa zic, pe scurt: e admirabil faptul ca iti doresti un copil, dar nu fa din asta singurul scop al vietii tale si o obsesie atat de puternica, pentru ca se intoarce impotriva ta. Iti spun pentru ca mama mea s-a incrancenat 10 ani sa ramana gravida dupa moartea fratiorului meu si abia dupa ce si-a cam luat gandul si s-a mai relaxat, a ramas si am aparut eu! Psihicul e aproape la fel de important ca si fizicul. Trebuie sa ai incredere si optimism in capacitatea ta de a procrea, sa fii sigura ca vei putea asta, dar sa nu cazi in extrema cealalta de a te gandi zi si noapte doar la asta, e un stres care impiedica visul sa ti se realizeze.Stiu ca e usor de zis in teorie dar practica e mult mai grea, dar gaseste o metoda sa te relaxezi: ai o profesie superba, un sotz iubitor, un catzel dragalash...nu te indeparta de toate astea in dorintza ta (fireasca, de altfel!) de a avea un copil. Esti foarte tanara, stii sigur ca POTI ramane insarcinata (asta e primul pas imbucurator; e rau ca s-au oprit sarcinile anterioare din evolutie dar e mult mai bine decat daca n-ai fi putut ramane niciodata insarcinata.O multime de femei au un copil dupa 2-3-4 sarcini pierdute!). Vei avea un copil, asta trebuie sa-ti fie "targetul", dar nu-l fortza, lasa-l undeva in cursul lui firesc, nu fa din asta o "lupta pe viatza si pe moarte", o sa ajungi sa te imbolnavesti, sa fii depresiva, sa-i intristezi si pe si pe cei din jurul tau...
Daca te-am suparat cu ce ti-am scris, iarta-ma. Puteam sa ma rezum la un "lasa ca va fi cu noroc luna viitoare!", dar nu pot sa fac asa ceva, n-ar fi corect fatza de tine.

29
http://community.webshots.com/user/Ilinca_M