Copilarosii martie-aprilie 2004 - 2 -
Raspunsuri - Pagina 11
Ela76 spune:
Laura - LA MULTI ANI! Si sa-ti traiasca si sotul. Sa fiti sanatosi si fericiti pana la adanci batraneti!
Am avut sedinta cu parintii aseara, se pare ca nu sunt pretentii prea mari, dar am avut de achitat caietele speciale si fondul clasei. Vor mai fi de platit si bluzele-uniforme, dar nu chiar acum. In rest, caiete, stilou, culori, acuarele, plastilina.
Cristina e entuziasmata de faptul ca e "proprietara" de chestii noi, cu invelitori si etichete, stilou roz, ghiozdan roz si el, ales de tat-su si asa mai departe. Pana la sosirea tricourilor comandate, ne imbracam dupa plac, iar in zilele cu educatie fizica putem sa-i ducem direct in echipament de sport.
Daniela - la voi cum e cu temele, primesc de facut si acasa ori le rezolva la scoala?
Mickyyy - surioarele nu vor si ele la scoala? Alex e tare suparat ca nu poate merge si el si ii tot "citeste" cartile surorii, cand o prinde neatenta.
O zi buna si o asteptam pe Laura sa dea de baut!
Ela, Cristina (21.04.2004) si Alexandru (04.06.2007)
Albumele noastre
Nedda spune:
Felicitari scolareilor si succese!! Sper sa le placa la scoala si sa tina tot anul entuziasmul primelor zile. :)
Ela, da, Lara are teme si pentru acasa. La spelling trebuie sa scrie un anumit numar de cuvinte cu un anumit 'pattern' (adica acelasi grup de litere la inceputul sau la sfarsitul cuvintelor). De obicei nr. de cuvinte cerut nu e foarte mare, intre 10-15, dar noi gasim acasa mult mai multe. (Cica parintii trebuie sa faca 'brainstorming' cu copiii si pot sa ii sugerez si eu cuvinte noi despre care discutam ce inseamna si pe care invata sa le foloseasca in propozitii. Saptamana asta a avut cuvinte care se termina in -ike, -ice, -ime, -ine.) La matematica are tema in fiecare zi sa rezolve (1 minut pe cronometru) cat poate de multe operatii dintr-o lista cu 40. Deocamdata sunt numai adunari care gradual se ingreuneaza. Fiecare lista e numerotata cu cate o litera din alfabet, insemnand ca lista A e cea mai usoara iar lista Z e cea mai grea. Pe lista A au avut ceva de genul 1+1, 2+2, 2+3... La scoala in ziua urmatoare le da test si daca rezolva in jur de 30 de operatii in minutul respectiv pot sa treaca la nivelul urmator. Lara e acum la lista I care are operatii de genul 4+2, 6+6, 7+7, 9+2, 8+3...). Dupa ce va trece si de nivelul Z va urma un alt set de liste cu scaderi, tot de la A la Z, apoi inmultiri si al patrulea set cu impartiri. Ideea e ca repetand in fiecare zi unele operatii si adaugand altele reusesc sa memoreze/rezolve usor si rapid pe cele pe care le stiu si sa invete altele noi.
Cam astea sunt temele la noi plus cititul in fiecare zi pentru cel putin 15 minute. Restul le fac la scoala. Citesc, fac compuneri (subiecte imaginate de ei) sau scriu in jurnal (intamplari si fapte reale din viata lor), rezolva cateva pagini pe zi de exercitii diverse din cartea de matematica (adunari/scaderi cu sute, probleme simple de genul "Ana are 10 mere si sora ei are 3, cu cat are mai multe Ana decat sora ei, multimi, forme geometrice, notiuni de timp si distante, etc.), deseneaza si coloreaza niste carticele de vreo 6-8 pagini despre viata presedintilor americani sau despre geografie...chestii d'astea. Astea toate trebuie sa le faca dupa amiaza si stand la scoala pana la ora 4 au timp destul. :) Programul pare incarcat si chiar si este. Dar fiind toate astea facute in atmosfera aceea de joaca/culori/magie a povestilor/etc. totul este foarte placut pentru copii.
Micky, am vazut ce ai scris dincolo despre supararile Malinei. Eu sunt de acord cu ce ti-a zis LadyJ (sper ca nu i-am gresit nick-ul). In rest am fost foarte aproape sa postez ca cine iti zicea ca ai facut bine la faza cu scurtatul pantalonilor de trening a gresit. Au fost vreo 2-3 raspunsuri care ti-au aprobat modul cum ai rezolvat conflictul. Eu as zice in mod prietenesc ca ai gresit. M-am vazut exact in locul tau numai ca la noi era urmatorul scenariu: am mers in magazin cu Lara sa isi cumpere haine. Ca o paranteza, eu nu pot sa ii cumpar haine sau pantofi fara ca ea sa fie cu mine sa le incerce si sa aprobe ca ii plac si ca le va purta. Tot ca o paranteza trebuie sa spun ca este foarte-foarte sensibila la materiale, etichete, diverse cusaturi pentru ca o zgarie si irita psihic!!!! De pe la 2 ani ea nu mai poarta ABSOLUT DELOC pantaloni, blugi sau ciorapi cu chilot. Sunt excluse bluze stramte, fuste/bluze/rochii cu nasturi sau croieli iesite din comun. Cam mare paranteza asta, dar uneori este o adevarata problema sa ii gasesc numai haine din bumbac, simple la croiala, din material moale, nesifonat, necreponat si alte inventii ale modei. Revenind, am fost cu ea in magazin, am ales ce-a vrut, am mers la cabina de proba, a incercat toate hainele de cate ori a vrut si le-am cumparat. Acasa am intrebat-o din nou daca va purta ce a cumparat. Raspunsul fiind "da" am purces la taierea tuturor etichetelor din interior (cu foarfeca!!), atelor suplimentare care ar fi putut-o deranja, am spalat hainele si urma purtatul lor. (Iar fac o paranteza sa spun ca hainele cu etichete taiate aici nu se mai pot returna la magazin. Daca tai numai eticheta de carton care atarna de ele as putea sa le returnez, dar daca tai si etichetele cusute in spatele lor si le mai si spal la masina.... Lara stie foarte bine toate astea.) Rand pe rand le-a refuzat dimineata cand sa plecam la scoala desi isi alesese hainele cu care sa se imbrace de seara. Intr-o dimineata a schimbat 7 bluze (sapte!!!! da, le-am numarat!!) neputandu-se hotari. La fel cu sosetele, fara volanase, fara cusaturi pe dinauntru, etc., a schimbat 5 perechi (numarate de mine!!!) pana sa gaseasca una. Nu mai zis ca intarzia la scoala daca mai stateam. Cati dintre parinti au rabdare la asemenea faze ANI in sir. Nu am avut o singura situatie de genul acesta ci sunt frecvente. Nu numai ca nu ma enervez, pentru ca nu vad rostul, dar nu mi-a trecut o clipa prin minte s-o fac vinovata in vreun fel si sa ii servesc teorii de genul ca uite ce fac eu pentru tine, uite cati bani am dat pe haine, uite cat ma chinui eu sa ai tu atatea, uite ca..., uite ca... Copiii nu inteleg valoarea in bani a lucrurilor si nu inteleg sacrificiul financiar sau de timp al parintilor. Faptul ca tu ii tot spuneai Malinei ca bunica ii scurteaza pantalonii insinuand ca este o favoare facuta fetei nu aduce recunostinta automata a copilului. Eu as fi procedat altfel: renuntam pe moment sa o conving sa incerce pantalonii. Punct. Uitam de pantaloni. Ma duceam la ea (chiar dupa ce trantise usile si tipase si as fi luat-o simplu in brate spunandu-i cat de mult o iubesc. As fi povestit de "cai verzi pe pereti", de ce vrei tu, despre ce a facut cu surorile in ziua respectiva sau despre cum a mancat Lizi la pranz...sunt numai cateva exemple. Mai trecea un timp, 15 minute, 20, o jumatate de ora dupa care o rugam sa incerce pantalonii sa vedem cat de bine ii stau si cat de frumoasa e cand poarta pantaloni de culoarea aceea...a pantalonilor. Si i-as fi spus cu toata sinceritatea ca sunt asa de fericita ca am fetita atat de frumoasa care va fi imbracata atat de frumos a doua zi la scoala incat toti colegii ba chiar si invatatoarea vor fi uimiti. Acum eu nu stiu nici cum e Malina si nici cum sunt alti copii. Eu stiu cum e Lara si am sentimentul ca in general copiii sunt mai degraba sensibili la aprecieri, complimente si rugaminti decat la simtul datoriei indus de o morala pe tema sacrificiilor facute de parinti pentru ei.
Sper sincer ca nu te-am suparat cu ce am zis pana acum si cu ce voi mai zice mai departe. Gresesti cand consideri iesirile nervoase ale Malinei drept obraznicii. Nu sunt decat exprimari ale furiei ei, total indreptatite. Trebuie sa fie greu sa ii acorzi numai ei o parte din timpul tau dar ar trebui s-o faci. Chit ca o iei de mana si va duceti numai voi doua pana la magazinul din colt sa cumparati o paine. Si altceva si mai important: intreab-o si incurajeaz-o sa iti spuna de ce suparata. Nu in momentul crizei dar in cel imediat urmator. Vorbeste cu ea. Asta e cheia, vorbeste cu ea cat poti de mult despre sentimentele ei, despre ce simte cand se enerveaza. Ai zis ca ea nu vrea sa te asculte cand incepeti o discutie. Ca sa o faci sa te asculte trebuie sa ii arati tu disponibilitatea ta de o asculta pe ea. Trebuie sa ii arati ca tu chiar iei in serios ce iti spune ea si ca daca iti vorbeste despre ce simte tu stii ce sa faci si cum sa te porti si nu vei mai gresi data viitoare. Intreab-o chiar pe ton de gluma de ce simte nevoia sa tranteasca usa cand e suparata??? N-ar fi mai usor sa foloseasca cuvintele ca sa exprime ce simte? Usa nu are sentimente, usa trantita nu spune de ce e nervoasa Malina. Mai mult, usa aia e de lemn, pe ea nu o doare, dar urechile Malinei sunt foarte pretioase pentru mami si sunt sensibile la zgomot. Mami ar fi tare trista sa stie ca urechiusele Malinei sunt deranjate de o usa de lemn trantita. Nici o clipa nu as face referire la surori cand as discuta chestiile astea cu ea, cum ca ce face Malina deranjeaza in vreun fel pe surori. Mai mult, nici o clipa nu mi-as aroga un ton superior de parinte atoatestiutor si care face sacrificii pentru copii. Am fi parteneri de discutie absolut egali si eu (eu, mama) as asculta cu mare atentie si mi-as insusi la modul cel mai serios ce imi spune copilul.
Inca o data, sper ca nu te supara ce zic si imi cer scuze anticipat daca asta fac. Imi cer scuze mai ales pentru tonul din mesaj care ar putea parea contrar a ceea ce am incercat eu sa demonstrez aici.
Nedda spune:
La multi ani Laura!!!!! M-am luat cu scrisul si am uitat. Sper ca ai petrecut bine de ziua ta. Si probabil ca ai si urmarea in weekend, nu? :) Vino aici si spune ce faci bun. Poate pot si eu sa admir un tort frumos in poze. Stiu sigur ca admiratul nu ingrasa. :))
LauraFlo spune:
Multumesc pt urari iubitelor !
Am sarbatorit de ziua sotului pe 14, numai noi in familie...am cumparat un mini tort ( s-au dus vremurile cand aveam timp de facut torturi, Nedda....chiar imi e dor sa stii) si seara cand el deja nu se mai astepta la vreo surpriza am...napadit pe el cantand La multi ani. Copii au fost super incantati. Am mancat tortul la gramada in pat, a fost o harmalaie vesela.
Eu si Marius nu ne facem surprize....cadouri.....suntem extrem de pragmatici....mergem impreuna sa ne cumparam cate ceva si spunem ca ala ne e cadoul....sau asa credeam... Anul acesta sotul meu, arata cam suparat de raceala mea (din comportament) asa ca i-am cumparat si cadou surpriza si tort. Mai mult pt copii am facut-o...el e adult si ar fi supravietuit si fara ....raceala mea vine si din caracter dar mai ales din educatie....ai mei nu ne sarbatoreau aniversarile (sora mea e nascuta pe 12 sept ) eu in prima zi de scoala astfel ca primeam rechizite/ghiozdan/ uniforma pe care nu le consideram cadouri. Nici intre ei nu se cadoriseau...pupaceau....Nu va imaginati ca era vreo atmosfera sumbra sau trista...nu...era bine....doar ca nu se manifestau "sensibilos".
Deci spuneam ca pt copii am facut-o....Daria e extrem de atenta la chestii de genul acesta si ar fi fost nedumerita rau daca nu ne sarbatoream in vreun fel.
Diseara avem cativa invitati, acum sunt la serviciu deci nu voi avea timp de super pregatirile din alti ani ....dar important e ca reusim sa ne reunim cu prietenii. Maine mergem la un botez si de aceea am ales varianta aceasta "la urgenta".
Ma cheama sefu...poate revin...
Mickyyy spune:
Cu intarziere, LA MULTI ANI, LAURA !!!
Neda, in niciun caz nu ma supar, orice parere sau sfat e binevenit. Si eu am avut sentimentul ca nu e tocmai bine cum am procedat, de-asta am fost si uimita cand majoritatea raspunsurilor au fost aprobatoare.
Insa ceea ce n-am scris eu acolo, si e de fapt adevarata origine a problemelor, nu e neaparat atitudinea mea, ci relatia cu ei cu tati, care e la pamant! Si tot ce-ncerc sa construiesc eu seara, se strica in 5 minute petrecute doar cu el. Din ianuarie, el a ramas fara job, si nu reuseste sa-si gaseasca. Problemele financiare s-au agravat, statul acasa pe posta de "bona" sau "menajera" nu e un job pe placul lui, pe care sa-l faca pe termen lung, inevitabil apar scandaluri si reprosuri de ambele parti (eu si el), el e din ce in ce mai nervos, aparent fara motiv (adica da, motivul real e reprezentat de tot ce-am scris mai sus, dar criza lui se declanseaza din cine stie ce nimic), iar relatia lui cu Malina e marcata de multe tipete, pedepse, certuri si reprosuri de ambele parti. El nu mai are rabdare s-o trateze ca pe un copil, iar ea nu poate intelege ca de fapt problemele lu' tati sunt altele. Cu toate ca timp liber ar avea gramada, nu-l foloseste ca sa stea cu ea, sa se joace sau sa povesteasca cu ea, s-o bage in seama, s-o faca sa se simta iubita, ci tot timpul e cu gura pe ea, o "zgorneste" din preajma lui fara sa-i dea prea multe explicatii. Recunoaste ca e nervos, ca-i vine sa-si ia lumea in cap, dar pe de alta parte nici nu face ceva sa schimbe situatia. Eu nu pot sa cred ca in 8 luni de zile nu ar fi putut sa se angajeze, daca ar fi aplicat si la joburi care nu tin strict de ceea ce a facut el pana acum, daca si-ar fi folosit timpul petrecut acasa sa invete chestii noi in loc sa se joace pe calculator, sau sa-i faca cu ou si cu otet pe recrutori si sefi din romania care nu stiu sa aprecieze candidatii la adevarata lor valoare. Nu zic ca e usor sa iti gasesti job in perioada de criza, dar eu de ce-am putut? Nu zic nu, o luna, doua, trei....dar cand ajungi sa ai datori la intretinere de 3.000 RON si totusi faci eforturi sa-i ei copilului hainele pe care el si le alege, iar a doua zi urla ca nu-i plac si nu le mai vrea, e clar ca lui ii sare tandara, si incepe sa strige, s-o pedepseasca, eventual sa-i mai traga si 2-3 la fund, s-o trimita in camera ei fara alte explicatii.....
In fine, poate va mai povestesc mai tarziu....tre sa ma intorc la munca!
Mickyyy si cele 3 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005) Eliza Gabriela (28.11.2008)
Nedda spune:
Micky, ah, chiar asta avusesem in cap sa-ti mai zic dar am uitat: daca nu cumva relatia Malinei cu tatal ei este adevarata problema. Eram aproape convinsa ca asa e pentru ca tu ai zis ca el e cel lipsit de rabdare atunci cand Malina e nervoasa. Si, ai dreptate, degeaba iti pastrezi tu calmul in criza daca intervine tatal cu nervii lui. Malina nu are cum sa inteleaga natura frustrarilor tatalui ei. Presupun ca tu i-ai zis deja de zeci de ori sotului tau ca este absurd ca el sa ii ceara Malinei calm si maturitate in relatia lor!!! Mai ales cand acest calm nu ii este oferit intai de adult copilului. Poate ajuta sa identifici momente (chiar in certurile voastre) cand sotul tau se poarta exact ca Malina si sa i le arati. Pur si simplu el nu poate sa ii ceara copilului sa nu isi exprime frustrarile prin nervi si tipete daca el nu si le poate exprima altfel decat asa.
Of, pentru linistea ta, sper ca sotul tau sa isi gaseasca de lucru cat mai repede. Sau macar sa gasiti impreuna o solutie. Chiar si o solutie extrema de genul ca el sa nu mai stea cu copiii in timpul zilei (desi nu ar lucra) ci sa aveti o bunica sau cineva care sa va ajute fara sa trebuiasca sa platiti.
Ma mai gandesc si revin. Weekend placut tuturor!!!
Ela76 spune:
Laura - de cand au aparut copiii si mie imi plac aniversarile in familie. Anul acesta, de ziua mea, copiii au ales fiecare cate un loc de plimbare, au dat cu banul si asa am fost la Muzeul Satului (vremea era chiar superba, pomi infloriti, papadii, liniste, relaxare etc.). Chiar ne-am simtit bine si am ramas cu o amintire placuta.
Mickyyy - si eu sper sa gaseasca cat mai repede serviciu, caci imi inchipui ca pe masura ce trece timpul se aduna tot mai multe frustrari, mai ales in conditiile financiare actuale. Cum merge serviciul la tine, iti place?
Daniela - cred ca ai dreptate cand spui ca nu trebuie sa uitam ca relatia este cu un copil si nu cu un adult. Caci uite ca traim intr-o continua agitatie, cel putin in Bucuresti, parca mereu cu sabia deasupra gatului si uneori mai pierdem controlul.
Sunt tare bucuroasa ca amandoi copiii s-au adaptat usor la "serviciul" lor si ca se misca destul de repede dimineata, nu comenteaza ca ar mai vrea sa doarma. Avem si avantajul ca scoala si gradinita sunt in imediata apropiere a blocului nostru.
Va doresc o saptamana frumoasa, trebuie sa trec la lucrarile mele!
Ela76 spune:
Salutare la o noua saptamana!
Ce mai fac copilasii? Nazbatii, ceva?
Vad ca maine urmeaza o dubla sarbatorire la Mickyyy. Sper ca lucrurile vor merge spre bine si ca maine va veti distra asa cum trebuie! La multi ani de pe acum!
"Umbland" eu pe forum, aseara, am gasit subiectul despre coafuri de fetite-scolarite si mi-a placut tare mult link-ul dat acolo, cu tot felul de impletituri, deja m-am apucat de experimente cu parul Cristinei (cu acordul ei, desigur).
Va pup, trebuie sa fug!
LauraFlo spune:
Am sa caut si eu subiectul....Eu sunt maiastra in impletituri....ucenicia mi-am facut-o pe parul soramii. Mama e invatatoare si cand eram noi mici facea naveta, asa ca intra in grija mea s-o pregatesc pe soramea pt scoala. Din pacate Daria foarte greu ( aproape deloc ) nu accepta sa-i prind parul, dar sper ca daca ii arat niste poze sa o conving.
In alta ordine de idei scoala merge bine....am avut onoarea in weekend sa fac temele cu ea...mama ne-a laudat (cica ar fi scris mult mai frumos decat o face cu ea), a luat si cateva stimulente si numai FB-uri. Doamna incearca sa-i disciplineze; spune ea ca majoritatea copiilor din clasa vin din gradinite particulare si acolo disciplina nu e "ca la carte". Exagereaza din punctul meu de vedere; o deranjeaza, de exemplu, ca daca pune o intrebare copii raspund in cor....fara sa fie numiti....intr-una din pauze i-a lasat singuri in clasa si bineinteles ca i-a gasit alergand, s-a suparat ingrozitor pe ei, i-a pedepsit luandu-le privilegiul de a-si aduce cate o mica jucarie.
La matematica Daria a avut mereu rezultate foarte bune...si acum e bine, dar m-am uitat pe culegerea lor si mi s-au parut cam grele problemele. De ex: Avem trei mingii cu numar diferit de bile pe ele. Cerinta suna ceva de genul: coloreaza cu galben mingea care are un nr de buline mai mic decat cea portocalie si mai mare decat cea rosie.
Astazi au lucrare la matematica; chiar sunt curioasa ce va face si mai ales ce le va da de lucrat.
Fug si eu la cafea, ca azi am mult de munca. Va pup.
Mickyyy spune:
Succes la impletit, noi am adoptat o coafura care sa nu mai necesite codite, impletituri sau alte genuri de moate! N-a fost prea incantata initial de ideea cu tunsul Malina, dar am mers cu ea la un salon de "oameni mari", si a fost impresionata de toate clamele pe care i le prindea in par inainte s-o tunda, si de faptul ca era tratata ca o domnisoara, asa ca n-a mai comentat prea tare dupa! I-a mai ramas par pentru 2 codite mici mici, dar nu ne mai chinuim cu ele acum (tunsoarea ei seamna f. bine cu cea a tipei din reclama la "eva-moda toamnei 2010" din partea dreapta a ecranului , doar ca mai are si un mic breton filat).
Ela, merci de urari .
Laura, si eu cand m-am uitat pe caietele speciale de mate mi s-a facut rau . Nu stiu ce vor sa scoata din ei dupa primul an de scoala, ca eu mi-aduc aminte ca abia prin clasa a patra faceam probleme de logica asemanatoare celor pe care le au ei spre sfarsitul manualelor. Deh....timpurile se mai schimba.....probabil la gimnaziu o sa ii vedem facand inegrale si derivate .
Mickyyy si cele 3 fete cucuiete: Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005) Eliza Gabriela (28.11.2008)